Morminte creștine din epoca vikingă, descoperite în Suedia

Șapte morminte din epoca vikingă, de la începutul creștinismului, au fost descoperite în Sigtuna, sud-estul Suediei.

Mormintele au fost descoperite în cadrul unei cercetări arheologice preventive pe șantierul unei viitoare clădiri rezidențiale, pe un deal de la marginea de vest a orașului istoric.

Cele șapte morminte au fost datate la sfârșitul secolului al X-lea, când dealul se afla la periferia orașului.

În ele se află rămășițele a opt persoane, deoarece într-unul s-a făcut o înmormântare dublă a doi sugari care probabil au murit la naștere sau la scurt timp după.

În morminte au fost descoperite monede, un pieptene, un cuțit, rămășițele unei centuri, obiecte tipice practicilor funerare păgâne, însă orientarea scheletelor est-vest indică faptul că erau înmormântări creștine.

Acestea sunt, însă, semnificativ diferite de mormintele creștine anterioare găsite în Sigtuna. Câțiva dintre cei decedați au fost așezați în sicrie de lemn care au fost apoi îngropate într-un mormânt cu pereți din piatră și acoperit cu mai multe pietre. Niciunul dintre sicriele de lemn nu a supraviețuit, însă cuiele din fier atestă utilizarea lor, potrivit History Blog.

Mormânt unic creștin din vremea vikingilor

Acest model de mormânt nu a mai fost descoperit în oraș până acum, deși au mai fost găsite și altele pe o zonă mai vastă.
Înainte de această descoperire, primele morminte creștine din Sigtuna erau înhumări simple est-vest, fără niciun fel de bunuri funerare în ele.

Arheologii au opinat că trebuie să fi existat preoți cunoscuți și cu experiență în Sigtuna pentru a asigura o trecere strictă la practica de înmormântare creștină pe fondul unei perioade de tranziție între sistemele de credință în epoca vikingă. Dacă a fost așa, mormintele recent descoperite pe vârful dealului sunt de dinainte de venirea acestor preoți.

Sigtuna a fost fondat pe malul lacului Mälaren în anii 970 de regele Eric cel Victorios. A fost capitală în timpul domniei fiului lui Eric, Olof Skötkonung, primul rege creștin al Suediei.

Primele monede suedeze au fost bătute de monetăria din Sigtuna între anii 990 – 1030. Măreția și prosperitatea orașului a început să scadă atunci când scaunul episcopal a fost mutat în Old Uppsala (Gamla Uppsala) în jurul anului 1164, iar orașul și-a pierdut importanța economică, politică și religioasă centrală pentru vecinii săi.

Oasele și obiectele funerare sunt acum studiate și analizate, iar cercetătorii speră să poată identifica mai precis datele înmormântărilor pentru a face lumină asupra practicilor de înhumare creștine timpurii din Sigtuna. Obiectele vor fi conservate pentru a fi expuse ulterior la Muzeul Sigtuna.

Vă recomandăm să citiți și:

Un tezaur de monede din argint descoperit în Polonia ar fi făcut parte dintr-o răscumpărare uriașă plătită vikingilor

Arheologii au început excavarea primei nave funerare a vikingilor descoperită în ultimul secol, un actor faimos din ”Game of Thrones” li s-a alăturat

10 lucruri inedite despre Suedia pe care sigur nu le ştiai

Restaurant unic în lume. Este amplasat într-o rezervație naturală din Suedia

Articolul Morminte creștine din epoca vikingă, descoperite în Suedia apare prima dată în Descopera.

Articol original

Morții din Europa medievală nu erau lăsați să se odihnească după îngropare

Pentu mulți morți din Europa, de la începutul Evului Mediu, îngroparea nu era similară cu sfârșitul. Descoperiri arheologice au sugerat că o proporție surprinzătoare de morminte din Europa, din secolele V – VIII d. Hr., au fost redeschise la scurt timp după înmormântarea defuncților.

Anterior s-a crezut că aceștia au fost victimele tâlharilor de morminte, însă acum se crede că în realitate au fost dovada unor ritualuri mortuare.

„De peste o sută de ani, arheologii din multe țări europene au descoperit morminte din perioada medievală timpurie care par să fi fost jefuite la scurt timp după înmormântare”, a declarat dr. Alison Klevnäs de la Universitatea din Stockholm, care a condus noua cercetare.

„Dar, de-a lungul deceniilor, mulți arheologi și-au dat seama că se întâmplă ceva ciudat”, a mai spus ea, citată de IFL Science.

Inclusiv morminte din Transilvania au fost deranjate

Într-un nou studiu, publicat în revista Antiquity, cercetătorii de la Universitatea Stockholm din Suedia, Academia de Științe din Austria și Universitatea Leiden din Olanda au identificat sute de morminte din zeci de cimitire din Europa, din Transilvania până în Anglia, care au fost redeschise.

Întrucât mormintele păreau să fi fost deschise și deranjate înainte ca trupurile să se descompună complet, s-a sugerat că au fost jefuite la scurt timp după îngroparea morților.

Motivul din spatele acestei practici ciudate (cel puțin pentru noi cei care trăim în secolul XXI) a variat probabil de la o regiune la alta, fiind influențat de tradițiile fiecărei culturi.

Totuși, cercetătorii consideră că mormintele au fost deschise pentru a îndepărta anumite obiecte, pentru a îndepărta anumite părți ale corpurilor sau pentru a manipula cadavrele.

Deși practica rămâne relativ rară, cercetătorii au găsit dovezi persistente ale cadavrelor dezgropate și ale craniilor lor îndepărtate sau rearanjate. Într-un caz deosebit de special, autorii studiului au identificat un mormânt din Bavaria care a fost redeschis cu scopul de a fi adăugat și corpul unui câine (cel mai probabil mort).

Mormintele nu au fost jefuite

În ceea ce privește eliminarea obiectelor din mormânt, cercetătorii nu consideră că a fost o jefuire a mormintelor, deoarece majoritatea obiectelor ar fi fost într-o stare atât de proastă atunci când au fost recuperate încât utilizarea lor practică era extrem de redusă, la fel și valoarea economică. Este posibil să fi fost recuperate ca un fel de mică amintire de la cei decedați.

Deși trebuie specificat clar că este neclar motivul redeschiderii acestor morminte înainte de descompunerea cadavrelor, cercetătorii susțin că practica a fost în general pozitivă, cel mai probabil fiind o modalitate prin care oamenii se puteau împăca cu moartea celor dragi sau a membrilor comunității.

„Jefuirea mormintelor pare un act negativ, dar de fapt pare a fi pozitivă aici. Oamenii au continuat să îngroape morții în cimitire, dincolo de evenimentele repetate de redeschidere a mormintelor”, a spus dr. Klevnäs.

Cercetătoarea a afirmat că unele cimitire în care a existat practica redeschiderii mormintelor au fost utilizate mai mult timp decât cele în care „morții au fost lăsați în pace”.

Vă recomandăm să citiți și:

Beneficiile sacrificiilor umane au fost calculate pentru prima dată. ”Au ajutat la apariţia a ceea ce avem astăzi” FOTO

Cine erau imigranţii misterioşi ai Romei? O descoperire care dovedeşte ce s-a întâmplat acum 2.000 de ani

Camera SECRETĂ unde preoţii antici din Peru sacrificau femei şi le ”beau sângele”. FOTO+VIDEO

O descoperire bizară făcută în Turcia derutează oamenii de ştiinţă. A fost ”ascunsă” secole într-un subsol – FOTO

Articolul Morții din Europa medievală nu erau lăsați să se odihnească după îngropare apare prima dată în Descopera.

Articol original

Descoperiri importante la Mănăstirea Văratec, unde se află mormântul Veronicăi Micle

Arheologii din Neamț au scos la lumină vestigii istorice importante cu prilejul unor lucrări de restaurare efectuate la Mănăstirea Văratec.

Biserica „Schimbarea la față” și Biserica „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul”, din cadrul ansambulului Mănăstirii Văratec, au intrat de anul trecut într-un amplu proces de restaurare, implicând și intervenții la fundații.

Cu acest prilej au fost efectuate săpături arheologice preventive coordonate de Complexul Muzeal Național Neamț. Astfel, arheologii au descoperit peste 70 de morminte care fac parte din primul cimitir al ansamblului monahal.

Primul cimitir al Mănăstirii Văratec a funcționat de la finalul secolului XVIII. În 1844, în timpul ridicării Bisericii „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul”, construită din piatră pentru a înlocui vechiul lăcaș de cult din lemn, o parte dintre morminte au fost relocate. În cimitir au fost însă continuate înhumările până spre finalul secolului XIX, dovadă fiind și mormântul Veronicăi Micle, decedată în anul 1889.

O sticlă cu  un răvaș

În fundația bisericii a fost descoperită și o sticulță etanșă care avea în ea un document din hârtie asemănător cu un răvaș. Sticluța va fi deschisă de experții restauratori, iar hârtia ar putea fi o sursă istorică importantă.

Credit foto: dr. Vasile Diaconu

În aceeași zonă au mai fost găsite două cruciulițe din lemn, dintre care una datată în anul 1831. Au fost considerate descoperiri foarte rare și au fost incluse în categoria obiectelor de cult.

Coordonați de dr. Vasile Diaconu, de la Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț, arheologii au descoperit și monede care, după ce vor fi restaurate, vor ajuta la o mai bună datare a mormintelor.

În zecile de morminte răspândite în tot perimetrul bisericii au fost efectuate nu numai înhumări, ci și reînhumări. O serie de cărămizi și lespezi din piatră inscripționate cu numele defunctului și anul decesului sunt considerate de arheologi foarte importante, cercetarea putând fi continuată și în arhivele mănăstirii pentru a afla mai multe despre clericii înhumați acolo.

Vestigii vechi de 8.000 de ani

Unele dintre morminte s-au păstrat destul de bine, astfel că arheologii au descoperit și părți din sicriele din lemn, o cățuie de lut și obiecte de port.

Credit foto: dr. Vasile Diaconu

Dincolo de aceste descoperiri, arheologii au găsit și vestigii vechi de aproape 8000 de ani, respectiv fragmente ceramice și unelte din piatră din Neoliticul timpuriu.

Obiectele și celelte artefacte descoperite vor fi restaurate, conservate și cerectate în continuare. Totodată, osemintele umane din morminte vor fi cercetate de antropologi înainte de a fi reînhumate în ansamblul Mănăstirii Văratec.

Vă recomandăm să citiți și:

Descoperirea unui mormânt celtic în Câmpia Dunării a scos la iveală o comoară

O nouă descoperire arheologică în centrul Clujului. A fost demolată de austro-ungari

O nouă descoperire arheologică sugerează că oamenii călăreau măgarii în urmă cu 5000 de ani

Descoperire de excepţie în România! Nouă morminte vechi de 4.000 de ani au fost descoperite de arheologii români

Articolul Descoperiri importante la Mănăstirea Văratec, unde se află mormântul Veronicăi Micle apare prima dată în Descopera.

Articol original

Mormântul unuia dintre ultimii împărați ai dinastiei Han, descoperit de arheologi cu ajutorul unei inscripții

Un vas de piatră descoperit printre rămășițele unui mausoleu din Luoyang, provincia centrală Henan din China, a confirmat că mormântul a aparținut împăratului Liu Zhi al dinastiei Han de Est, care a domnit între 146 și 168 e.n.

Până acum, arheologii au crezut că acest complex funerar aparținea lui Liu Zhi bazându-se doar pe cronici antice, însă nu aveau dovezi arheologice pentru a confirma teoria.

Potrivit ultimelor cercetări, vasul cu o înălțime de 25 de centimetric și un diametru de 80 de centimetri avea inscripționat anul în care a fost produs, anume al treilea an al lui Guanghe sau anul 180 e.n.

„Suntem aproape siguri că acesta este cu adevărat mormântul împăratului Liu Zhi”

Wang Xianqiu, cercetător la Institutul de Cercetări Arheologice și Culturale din orașul Luoyang (Luoyang City Cultural Relics and Archaeology Research Institute), a spus că Guanghe era numele de domnie al lui Liu Hong, succesorul lui Liu Zhi, iar vasul din piatră a fost produs pe vremea când FLiu Hong construia mausoleul pentru Liu Zhi.

„Alături de documentele anterioare privind locul mormântului împăratului, descoperirea ne ajută să fim aproape siguri că acesta este cu adevărat mormântul împăratului Liu Zhi”, a declarat Wang, cel care a coordonat proiectul de excavare.

Mausoleul imperial, un loc pentru vii și morți

Luoyang a fost capitala dinastiei Han de Est, iar locul în care era situat orașul, pe malul râului Luo, avea semnificație religioasă precum și valoarea economică. De la începerea excavărilor în satul Baicaopo din Luoyang în 2017, peste 100 de morminte care datează din urmă cu 2.200 de ani au fost descoperite pe malul sudic al râului, potrivit The History Blog.

Mausoleul imperial este un complex uriaș de clădiri aflat în colțul de nord-est al cimitirului din Baicaopo. Mausoleul poate fi împărțit în trei secțiuni, fiecare având propriile ziduri și porți, independente unele față de celelalte. Clădirile sunt aranjate într-o rețea și includ ruinele de la case, terase, fântâni, drumuri, canale de scurgere și alte dotări. Literatura antică sugerează că aceste situri au fost locuite de cei vii, precum administratori de cimitire, paznici, sau nobili desemnați pentru a sta de veghe alături de împăratul decedat. Însă, împăratul era îngropat în subteran, într-un palat pentru cei morți.

Vă mai recomandăm să citiți și:

10 invenţii din timpul dinastiei Han care au schimbat lumea

Mormântul lui Nicolas Rolin, cancelar al ducatului Burgundiei, ar fi fost descoperit

Cască extrem de rară, descoperită în Croația. Ce au mai găsit arheologii în mormântul din secolul al IV-lea î.Hr.

Descoperirea unui mormânt celtic în Câmpia Dunării a scos la iveală o comoară

Articolul Mormântul unuia dintre ultimii împărați ai dinastiei Han, descoperit de arheologi cu ajutorul unei inscripții apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Sute de morminte dezvăluie istoria secretă a unui orășel din Spania

Un sit arheologic din nord-estul Spaniei deține unul dintre cele mai vechi cimitire musulmane cunoscute din țară, 433 de morminte fiind descoperite aici, unele datând chiar din primii 10 de ani ai expansiunii musulmane în Peninsula Iberică.

Descoperirea confirmă că regiunea, de-a lungul frontierei dintre lumea islamică și creștină în vremurile tulburi de la începutul Evului Mediu, a fost cândva dominată de conducători musulmani, care mai apoi au fost înlocuiți de conducători creștini, iar istoria celor dintâi a fost ștearsă.

Arheologii au dezgropat mormintele antice dintr-o necropolă musulmană, care datează între secolele VIII și XII, în vara anului 2020 în orașul Tauste, din Valea Ebru, la aproximativ 40 de kilometri depărtare de Zaragoza.

Îngropați conform ritualurilor funerare musulmane

Rămășițele au arătat că morții au fost îngropați conform ritualurilor funerare musulmane și sugerează că orașul a fost în mare parte islamic timp de sute de ani, în ciuda faptului că nu este menționat acest aspect în istoria scrisă locală.

„Numărul de oameni îngropați în necropolă și momentul ocupației indică faptul că Tauste a fost un oraș important în vremurile islamice”, a explicat Eva Giménez, arheolog coordonator al companiei de patrimoniu Paleoymás.

Giménez și Paleoymás au încheiat un contract cu Asociația Culturală El Patiaz pentru ultimele excavări, asociația fiind fondată de localnici în 1999 pentru a investiga istoria orașului.

„A fost așteptat și neașteptat în același timp”

Excavările inițiale din 2010 au sugerat că o necropolă islamică de 2 hectare din Tauste ar putea ascunde rămășițele de la 4.500 de oameni. Însă fondurile limitate ale asociației au permis dezgroparea a doar 46 de morminte în primii patru ani de săpături, potrivit Live Science.

Giménez a mai spus că ultimele descoperiri sugerează că mai multe morminte musulmane ar putea fi găsite. „Acum avem informații care indică faptul că dimensiunea necropolei este mai mare decât am crezut”, a adăugat Giménez.

Deși existența cimitirului islamic era cunoscută din timpul excavărilor anterioare, „ceea ce nu se știa era dimensiunea și densitatea mormintelor”, a precizat Giménez. „A fost așteptat și neașteptat în același timp”, a adăugat arheologul.

Cele mai recente descoperiri, făcute pe o singură stradă care făcea parte din necropola antică, arată amploarea influenței musulmane în oraș de-a lungul anilor. Cimitirul a fost folosit timp de peste 400 de ani. „Asta ne spune că exista o populație islamică constantă și profund înrădăcinată în Tauste de la începutul secolului al VIII-lea”, a subliniat Giménez.

Vă mai recomandăm să citiți:

Rămășițele unui fort vechi de 3.000 de ani, din vremea regelui David, descoperite în Israel

Un „drum al oaselor” a fost descoperit în Siberia: Rămășițele umane ar putea fi vechi de aproape un secol

Trei schelete descoperite în fundaţia unui castel din Cehia

Oasele unui copil îngropat în urmă cu 40.000 de ani au elucidat un mister care i-a neliniștit mereu pe arheologi

Articolul Sute de morminte dezvăluie istoria secretă a unui orășel din Spania apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original