Buletin naval. Fierbe iar golful Persic?

Trecut-a anul de la uciderea fostului șef IRGC Qasem Soleimani și riposta iranienilor se cam lasă așteptată. Ca să răspund la întrebarea din titlu, personal, nu cred că Golful Piersic va da în clocot altfel decât o face de obicei, dintotdeauna. Business as usual ar zice englezul.

Totuși, lucruri se întâmplă:

1. Conform H I Sutton, pe 31 decembrie 2020, o mină magnetică a fost găsită atașată de petrolierul MT Pola, ancorat în Irak (Al Basrah) lângă un alt petrolier căruia îi transfera în mod evident… petrol. MT Pola se afla în acel loc din noiembrie 2020 iar mina arată foarte iranian. Modul de operare pare să fie și el tot… iranian. În astfel de cazuri (s-a mai întâmplat și în 2019), iranienii au folosit scafandri de luptă aduși în raionul de acțiune de vedete rapide.
2. Conform aceluiași H I Sutton, iranienii ar fi capturat un tanc chimic coreean, Hankuk Chemi, în data de 4 ianuarie 2021. Potrivit iranienilor, coreenii cei buni din sud ar fi „poluat apele cu substanțe chimice”, acesta fiind și motivul „oficial” al capturării. Povestea „oficială” nu se prea potrivește cu exercițiul din ziua precedentă în care vajnicele vedete iraniene ar fi repetat exact acest gen de acțiune. Cei de la The Guardian susțin că, de fapt, povestea „neoficială” este ceva mai complexă și mai complicată decât cea „oficială” și are de-a face cu niște mulți bani iranieni blocați prin băncile coreene. Bani pe care coreenii cei buni din sud refuză să-i restituie proprietarilor de drept, adicătelea Iranul, aceștia din urmă susținând sus și tare că au nevoie de ei pentru a achiziționa mâncare și medicamente pentru populație.
3. Tot din același articol din The Guardian aflăm că Iranul a reluat procesul de îmbogățire a uraniului (au ajuns la o puritate de 20%), fapt care încalcă prevederile Acordului din care SUA s-a retras și despre care țările europene insistă să spună că este încă în vigoare. Programul nuclear iranian pare să continue în ciuda asasinării lui Mohsen Fakhrizadeh anul trecut, în noiembrie. Când a venit vorba de vinovați, Iran a arătat cu toate degetele către Israel.
4. Și pentru că veni vorba de Israel: în presa internațională a apărut scris cu litere de-o șchioapă cum că Egiptul a permis unui submarin israelian să tranziteze canalul Suez. Submarinul de clasă Delfin a intrat în Marea Roșie și dus a fost (probabil în Golful Persic). Asta s-a întâmplat anul trecut, înainte de Crăciun. Concomitent, presa a vuit și pe subiectul prezenței submarinului american SSGN-729 USS Georgia. S-au făcut chiar și poze cu submarinul la suprafață, escortat de crucișătoarele de clasă Ticonderoga CG-73 USS Port Royal și CG-58 USS Philippine Sea. Despre USS Georgia e suficient să vă spun că are 154 de rachete Tomahawk la bord, nu că cele două Ticonderoga n-ar fi și ele capabile să ducă așa ceva… Mesajul adresat pe această cale Iranului a fost suplimentat și de niște misiuni cu B-52, escortate de avioane saudite. În general, mișcările submarinelor sunt clasificate și apar prin presă doar când este nevoie. Bate șaua ca să priceapă iapa, parcă așa zicea proverbul.
5. De parcă n-ar fi fost suficient, americanii au hotărât să mențină în zonă pe USS Nimitz (CVN-68) și grupul său de luptă, deși ar fi trebuit să plece acasă după o misiune destul de lungă. În apropiere (Oceanul Indian) se află și grupul de asalt amfibiu compus din USS Makin Island (LHD-8), USS Somerset (LPD-25) și USS San Diego (LPD-22). Acesta s-a aflat în preajma coastelor somaleze pentru a acoperi retragerea a 700 de militari americani din Somalia ceea ce a prilejuit și intrarea în acțiune a F-35B care și-au folosit (în premieră?) tunurile acroșate (vedeți video mai jos).
6. Și din nou, Yemen, unde pe 30 decembrie 2020, „cineva” a încercat să elimine noul cabinet al țării. Conform celor de la BBC, atacul a avut loc după aterizarea avionului în care se aflau membrii noului cabinet pe aeroportul din Aden. Surprinzător (sau nu, cine mai înțelege ce se întâmplă acolo?) gruparea Houthi nu a revendicat atacul, deși nu au avut astfel de rețineri în trecut. Membrii cabinetului au scăpat dar 22 de oameni au fost uciși iar alți 50 răniți. Viața-i nedreaptă (am vrut să zic altceva).

F-35B ambarcate pe USS Makin Island (LHD-8) cu tunul acroșat. Au fost folosite pentru acoperire aeriană și suport în Somalia protejând retragerea militarilor americani. Mă rog, Close Air Support cum ar zice americanii.

PHOTOEX (photo exercise) în Golful Persic cu USS Georgia și Ticonderoga:

Sursa foto: dailymail.uk.co

Deci, totul pare business as usual în zona golfului Persic.

Mărturisesc că îmi pare foarte rău de cum a înțeles Iranul să folosească acordul nuclear și ridicarea sancțiunilor. Mă așteptam să se concentreze pe repornirea economiei și pe ridicarea nivelului de trai al populației. În schimb, tot ce au înțeles să facă a fost să-și bage banii în tot felul de aventuri geopolitice care seamănă destul de tare cu ceea ce fac toate marile puteri pe care chiar ei le blamează adeseori (chestii legate de imperialism ș.a.m.d.). Doar că Iranul nu e încă o mare putere. Cel puțin, încă nu e (depinde mult de programul nuclear).

Între timp, se așteaptă o detensionare a relațiilor dintre Qatar și restul țărilor arabe după cum ne spune HotNews. Iar Israelul a încheiat relativ recent un acord istoric cu Emiratele Arabe Unite iar bănuiala mea este că vor urma și alte state arabe. Totul spre disperarea Turciei și, mai ales, a Iranului.

Americanii s-au străduit foarte mult în ultima vreme să alcătuiască o alianță compusă din principalii ei aliați în zonă. Israelul are resursele necesare și, în opinia mea, este capabil să devină principala putere din Orientul Mijlociu, liderul unui sistem de alianțe care să beneficieze de ajutorul SUA dar care, totodată, să-i permită acesteia din urmă să se concentreze în Pacific.

La fel se întâmplă și în Europa unde SUA marșează pe întărirea Poloniei și a României.

La mulți ani!

Nicolae

The post Buletin naval. Fierbe iar golful Persic? appeared first on Romania Military.

Articol original

Un petrolier vechi de 45 de ani ar putea produce o catastrofă în Marea Roșie. Va fi unul dintre cele mai mari dezastre ecologice din istorie

Ecosistemele marine au de suferit din plin din cauza schimbărilor climatice și a încălzirii globale. Poluarea, în diverse forme, este unul dintre factorii majori care a generat această situație. Soarta vieții marine și a recifelor de corali din Marea Roșie, respectiv a milioane de oameni, stă într-un petrolier vechi de 45 de ani, denumit „bomba plutitoare”.

FSO Safer, un petrolier vechi de 45 de ani, ruginește treptat în largul coastei de vest a Yemenului, având un milion de barili de petrol în cală.

Neglijată de proprietarii săi de mai bine de cinci ani, această navă veche masivă reprezintă un pericol grav pentru mediu, putând genera una dintre cele mai mari catastrofe din istorie.

De la izbucnirea războiului pe continent între rebelii Houthi, aliați cu Iranul, și forțele conduse de Arabia Saudită, compania petrolieră de stat yemenită a pierdut accesul la navă, inclusiv pentru reparații, iar forțele rebele au refuzat până acum intervenția Organizației Națiunilor Unite în acest caz.

Un potențial dezastru regional de mediu și umanitar

Conform statu quo-ului, experții de mediu avertizează că este doar o chestiune de timp înainte ca toate cele 34 de tancuri de stocare a petrolului de pe nava Safer să se scufunde în mare, provocând o deversare de petrol de patru ori mai mare decât dezastrul Exxon Valdez din 1989. Atunci, 260.000 de barili de petrol s-au scurs în largul Alaskăi.

„O scurgere de 1 milion de barili garantează un dezastru regional de mediu și umanitar”, a avertizat un nou studiu citat de Science Alert.

O astfel de situație ar afecta sănătătatea și mijloacele de trai ale milioane de oameni care trăiesc în circa șase țări de-a lungul coastei Mării Roșii. „Aerul pe care îl respiră, mâncarea pe care o pescuiesc din mare și desalinizarea apei sunt toate expuse unui risc imediat”, mai spun autorii studiului.

Experții care au realizat cercetarea avertizează că, din cauza curenților oceanici din zonă, petrolul va fi distribuit către recifele de corali care acoperă aproape toți cei 4.000 de kilometri de pe coasta Mării Roșii.

Posibilul deces al unuia dintre cele mai curate recife din lume

Golful Aqaba, situat în cel mai nordic colț al Mării Roșii, găzduiește unul dintre cele mai curate ecosisteme de recif din lume, iar coralii săi s-au dovedit remarcabil de rezistenți la temperaturile în creștere și la acidificarea oceanelor. O deversare de petrol la magnitudinea menționată mai sus ar putea însemna decesul lor.

Cercetătorii avertizează că se pierde timp prețios deoarece petrolierul Safer se află, în prezent, în ultimele stadii de eroziune și ne apropiem de cel mai prost sezon pentru o deversare de petrol.

În luna mai a acestui an, o gaură prin care intra apă de mare în corpul vasului a fost temporar reparată. La scurt timp după aceea, în septembrie, oficialii din Arabia Saudită au susținut că au găsit un „punct de petrol” lângă navă, care se află chiar pe ruta de transport maritim a Mării Roșii.

Deși aceste rapoarte nu au fost verificate, dacă nava continuă să se descompună într-un ritm atât de accelerat până în iarnă, ar putea avea loc o catastrofă.

Deversarea de petrol iarna, mult mai gravă

„Din analiză este clar că, în timpul iernii, dispersia petrolului se va extinde și mai mult spre nord și în centrul Mării Roșii în comparație cu o deversare care se dispersează în timpul verii”, au scris autorii studiului, printre care și Karine Kleinhaus, cercetătoare în domeniul coralilor de la Universitatea Stony Brook din New York.

Ea a avertizat că ar trebui luate măsuri înainte de venirea iernii, întrucât o deversare în acest sezon duce la răspândirea petrolului mai spre nord, ceea ce înseamă că „va rămâne blocat mai mult timp în Marea Roșie”.

Vestea bună este că forțele rebele au fost de acord în cele din urmă să lase reprezentanții ONU să inspecteze și să repare tancul petrolier, potrivit The New York Times. Vestea proastă este că această întreținere a fost amânată până în ianuarie și nu se știe dacă va avea loc în realitate.

În vara anului 2019, forțele rebele au fost de acord să lase ONU să repare tancul, însă s-au răzgândit chiar cu o seară înainte de începerea acțiunii.

Recif de corali din Golful Aqaba, Marea Roșie / Credit foto: Shutterstock

Cercetătoarea Karine Kleinhaus a avertizat că deversarea petrolului din tancul Safer va distruge sau afecta milioane de oameni. Totodată, înseamnă distrugerea unei resurse oceanice globale, „deoarece recifele de corali din nordul Mării Roșii și din Golful Aqaba sunt proiectate să fie printre ultimele ecosisteme de recif din lume pentru a supraviețui deceniilor următoare”.

De cele mai multe ori, scurgerile de petrol sunt o surpriză, cel puțin în măsura în care nu se știe când vor avea loc. Dar cercetătorii spun că acesta este cel mai avansat avertisment cu privire la o deversare majoră, însă se risipește posibilitatea de a o opri.

„Bomba plutitoare” din Marea Roșie, „arma nucleară” a rebelilor

În ciuda mai multor rapoarte privind corodarea conductelor și scurgerilor de pe vas, Organizația Maritimă Internațională (OMI) din cadrul ONU încă nu are o decizie sigură de reparare a navei sau scoatere a petrolului, chiar dacă petrolierul riscă din ce în ce mai mult să se scufunde.

Experții în domeniul mediului au descris mult timp Saferul drept o „bombă plutitoare”, având în vedere că „petrolul în sine a fost lăsat să putrezească”. Unii diplomați cred că rebelii sunt de acord și îl folosesc ca un factor de descurajare, „ca și cum ar avea o armă nucleară”.

Totodată, forțele rebele ar putea să îl vadă ca pe un instrument de negociere. Cu prețul corect, oficialii ONU ar putea să remedieze situația, dar pe cine să plătească și cât este încă în curs de negocieri intense.

În iulie, o organizație de mediu yemenită a estimat că va dura 30 de ani pentru ca mediul să se recupereze dacă petrolierul Safer se va scufunda și mai mult de 126.000 de oameni ai acestei națiuni își pot pierde mijloacele de subzistență din cauza poluării rezultate.

Totodată, din cauza dispariției numeroaselor plante care ajută la desalinizare, milioane de oameni ar putea rămâne fără apă. O mare parte din populația din Yemen se confruntă deja cu foametea și sărăcia din cauza actualului război.

Studiul care avertizează despre riscurile scufundării petrolierului Safer, denumit și „bomba plutitoare”, a fost publicat în Frontiers in Marine Science.

Vă recomandăm să citiți și:

Dezastrul ecologic din Mauritius s-a amplificat. Nava din care se scurgea petrol s-a rupt în două

Cum au stins rușii incendiul izbucnit la o sondă petrolieră cu un tun antitanc

Măsuri disperate. Companiile petroliere pompează petrolul lipsit de valoare înapoi în pământ

Să fie neonicotinoidele cel mai mare dezastru ecologic contemporan?

Articolul Un petrolier vechi de 45 de ani ar putea produce o catastrofă în Marea Roșie. Va fi unul dintre cele mai mari dezastre ecologice din istorie apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original