Nichita Stănescu, geniul răsfăţat de Ceauşeşti care a consumat alcool până a murit. ”A făcut şi el un pact cu diavolul”

A fost laureat al Premiului Herder, iar în 1980 a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură: „O viziune a sentimentelor”, „Necuvintele”, „Epica magna” (n. 31 martie 1933).

Citeşte şi Curiozitate ştiinţifică, miracol sau înşelătorie? 5 trupuri care, de-a lungul timpului, nu s-au descompus

 

Citeşte şi TOP 5. Cărţile anului 2016

 

Spre deosebire de majoritatea scriitorilor, care nu au fost prea bogaţi, Nichita Stănescu era răsplătit regeşte pentru contribuţiile lui literare şi naţionale. Era unul dintre favoriţii regimului ceauşist, dar sumele enorme pe care le primea erau mereu cheltuite pentru prieteni, erau investite în petreceri inundate de alcool.

Nichita Stănescu cheltuia în jur de 10.000 de lei, într-o vreme în care salariul mediu era de 1.000 de lei. Pentru un post onorific la “România literară”, Nichita câştiga circa 5.000 de lei. Restul banilor veneau din drepturile de autor. Deşi cheltuitor peste măsură, Nichita Stănescu îşi contabiliza atât chefurile cât şi împrumuturile pe care le făcea altor scriitori. Avea un carneţel în care trecea toate cheltuielile, inclusiv “datornicii”.

Alcool-ul l-a transformat cu trecerea anilor pe Nichita Stănescu, i-au căzut inclusiv dinţii. Acest lucru nu s-a reflectat şi asupra relaţiei cu femeile, cealaltă pasiune a sa. A avut trei soţii şi nenumărate iubite.

Unul dintre locurile pe care le frecventa era o cârciumă aflată în apropiere de Palatul Elisabeta, acolo unde cânta şi Johnny Raducanu. Într-o seară, în acel loc, a cunoscut o tânără blondă, pe care a reuşit să o convingă să se întâlnească cu el, lângă Piaţa Amzei, unde locuia poetul. Nichita a ieşit pe stradă să o întâmpine. Dând cu ochii de nişte militeni, fără ca aceştia să-i ceară, Nichita s-a legitimat. Fata a văzut scena de departe şi a plecat. O altă iubire a lui Nichita a fost Ionica, o văduvă cu un copil. Ionica l-a părăsit şi-a plecat în Franţa.

În august 1981 a făcut prima criză hepatică, iar o lună mai târziu s-a internat la Fundeni. Cu trei zile inainte să moară, pe 9 decembrie 1983, a participat la o nuntă a unor prieteni la Turnu Severin. S-a întors pe 12 decembrie în Bucureşti. Din cauza consumului de alcool abundent, seara târziu criza de ficat a reapărut. A fost dus cu Salvarea de urgenţă la spital, însă prea târziu. Într-o marţi, 13, Nichita s-a stins. Oficial, Nichita Stănescu, poetul român cel mai aproape de premiul Nobel, a murit în urma unui stop cardio-respirator. În realitate, la autopsie, s-a constat că ficatul său era aproape inexistent, după cuma  povestit prietenul său, poetul Cezar Ivănescu.

”Mulţi şi-au pus problema dacă Nichita ar fi scris ce a scris dacă n-ar fi băut. Probabil că nu. Ca şi Adrian Leverkühn, celebrul personaj al lui Thomas Mann, Nichita a făcut şi el un pact cu diavolul. Acesta i-a oferit douăzeci şi patru de ani de geniu, exact cât şi lui Leverkühn. Şi-a plătit datoria către diavol prin alcoolism şi o moarte prematură. Am spus douăzeci şi patru de ani din cauza că Nichita n-a băut până la douăzeci şi şase de ani, spre râsul colegilor de generaţie, decât carcalete, un amestec de vin, sifon şi sirop. Când a debutat, în 1960, cu volumul Primele iubiri, puţea de talent. I s-a părut prea puţin”, afima prozatorul Ştefan Agopian, un alt prieten apropiat.

Surse: Hyperliteratura, Loveland, Devoratorul de cărţi

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 13 decembrie:

1466 – A încetat din viaţă sculptorul Donatello, considerat unul dintre cei mai mari artişti ai Renaşterii italiene; împreună cu Brunneleschi şi Masaccio, Donatello este unul dintre promotorii noii arte care avea drept caracteristici spiritul laic şi realist şi ideile umaniste (statuia ecvestră a condotierului Gattamelata)  (n. 1386)

1553 – S-a născut regele Franţei Henric al IV-lea (1589-1610), întemeietorul dinastiei de Bourbon (m. 14 mai 1610)

1603  – A încetat din viaţă matematicianul François Viète, considerat a fi unul dintre fondatorii algebrei moderne (n. 1540)

1693  – A încetat din viaţă Dosoftei (numele monahal al lui Dimitrie Barila), mitropolit al Moldovei (1671–1674 şi 1675–1686), primul poet român cult (a tradus şi prelucrat din slavonă “Psaltirea în versuri”); a contribuit la introducerea limbii române în biserică  (n. 26 octombrie 1624).

1797 – S-a născut Heinrich Heine, poet german, considerat ultimul romantic important al liricii germane: „Cartea cântecelor”, „Scrisori din Berlin”, „Romantism” (m.17 februarie 1856).

1816 – S-a născut inventatorul Werner von Siemens. A avut un rol important în dezvoltarea industriei telegrafice; a realizat prima linie experimentală de tramvai, la Berlin în 1879 (m. 6 decembrie 1892.

1843 – S-a născut compozitorul şi dirijorul George Stephanescu; organizator al vieţii muzicale româneşti, creator al şcolii româneşti de canto (m. 25 aprilie 1925.

1908 – S-a născut Simon Wiesenthal, supranumit „vânătorul de nazişti”, supravieţuitor a cinci lagăre de exterminere, şi-a dedicat viaţa aducerii în faţa justiţiei a foştilor responsabili nazişti. (m. 20 septembrie 2005)

1929  – S–a născut actorul de teatru şi film Christopher Plummer („Sunetul muzicii”, „Iisus din Nazaret”)

1944  – A încetat din viaţă pictorul Wassily Kandinsky, unul dintre promotorii picturii abstracte nonfigurative, fondator, împreună cu Franz Marc, al grupării “Der Blaue Reiter” – “Călăreţul albastru”; studiul său “Despre spiritual în artă” (1911) a adus o contribuţie teoretică fundamentală în dezvoltarea artei abstracte  (n. 4 decembrie 1866)

1948 – A încetat din viaţă actorul şi poetul Zaharia Bârsan; a fondatorul Teatrului Naţional din Cluj şi primul său director (n. 11 ianuarie 1878)

1955  – A murit, la Paris, Alexandru Proca, om de ştiinţă, fizician, considerat o notorietate mondială în domeniul particulelor numite “mezoni”, a căror existenţă a demonstrat–o teoretic (n. 16 octombrie 1897)

1993  – La Bruxelles, Comunitatea Europeană a ratificat crearea Spaţiului Economic European (EEA).

2003 – Preşedintele irakian Saddam Hussein a fost capturat în apropierea oraşului Tikrit.

Articolul Nichita Stănescu, geniul răsfăţat de Ceauşeşti care a consumat alcool până a murit. ”A făcut şi el un pact cu diavolul” apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Nicolae Kalinderu, medicul român de care puţini ştiu, a fost extrem de apreciat peste hotarele ţării

Considerat unul dintre cei mai importanţi internişti şi primul clinician cercetător din ţară, Nicolae Kalinderu s-a născut pe 6 decembrie 1835, la Bucureşti. A fost medic şi, din 1890, membru corespondent al Academiei Române.

Citeşte şi Krampus, creatura care fură copii în seara de Moş Nicolae şi îi duce în ”Iad”

 

Citeşte şi TOP 5. Cărţile anului 2016

Nicolae Kalinderu a studiat la Facultatea de Medicină din Paris, iar în 1863, după ce a participat la un concurs, a fost primit ca intern al spitalelor din Paris. Conform Wikipedia, după ce şi-a susţinut teza de doctorat, s-a întors în ţară. Până în anul 1874, a lucrat ca medic primar de boli interne la Spitalul Colentina, apoi la Spitalul Brâncovenesc. Sub conducerea sa, clinica medicală din cadrul Spitalului Brâncovenesc devine cea mai modernă din ţară.

Împreună cu Victor Babeş, care îl considera „primul internist român ale cărui lucruri au fost cunoscute peste hotarele ţării”, a iniţiat studii ce au influenţat domeniile histologiei, microbiologiei, diagnosticului şi epidemiologiei leprei. Printre cele mai importante opere ale sale se numără „Memoriu asupra leprei în România”, „Despre cosmetice”, „Tuberculoza în raport cu unele profesiuni”.

Nicolae Kalinderu s-a stins din viaţă pe 16 aprilie 1902, în judeţul Argeş.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 6 decembrie:

1778 – S-a născut fizicianul şi chimistul Joseph Louis Gay (m. 9 mai 1850)

1806 – S-a născut tenorul şi compozitorul Gilbert Duprez (m. 23 septembrie 1896)

1864 – S-a născut Nicodim Munteanu, patriarhul României 1939-1948, membru de onoare al Academiei Române (m. 27 februarie 1948)

1893 – S-a născut filosoful Dan Bădărău, membru al Academiei Române; de numele lui se leagă înfiinţarea, la Iaşi, a Societăţii de Filosofie (m. 2 iulie 1968)

1894 – S-a născut pictorul Henri Catargi (m. 19 iulie 1976)

1898 – S-a născut celebrul fotojurnalist Alfred Eisenstaedt (m. 23 august 1995)

1903 – S-a născut N.I.Herescu, latinist, poet, prozator, eseist, traducător, fondator şi director al Institutului Român de Studii Latine din Bucureşti (1937-1945), preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români, director al Fundaţiilor Culturale Regale Carol I din 1940; din anul 1944 s-a aflat în exil, în Portugalia, apoi în Franţa, unde a fost animatorul mişcării literare din exilul românesc şi a funcţionat ca profesor universitar de latină, primind recunoaşterea unor latinişti de valoare internaţională (a coordonat vol. ”Ovidiana” – Paris, 1958 – editat cu ocazia aniversării a 2000 de ani de la naşterea poetului latin Ovidiu (m. 19 august 1961).

1912 – A încetat din viaţă Ion Mincu, arhitect, membru fondator şi preşedinte al Societăţii Arhitecţilor din România, întemeietorul şcolii româneşti de arhitectură (Casa Lahovary, Şcoala Centrală de fete) (n. 20 decembrie 1852)

1931 – S-a născut Alexandru Stark, publicist, scenarist, redactor şi realizator la TVR (m. 29 octombrie 1992).

1957 – S-a născut Tudor Dumitrescu, pianist şi compozitor, fiul compozitorului Gheorghe Dumitrescu (m. 4 martie 1977).

1972 – A încetat din viaţă Vasile Posteucă, poet, plecat în Germania în anul 1941; a organizat, la Suceava, în anul 1936, primul Congres al studenţimii bucovinene

1988 – A încetat din viaţă Ion Cosma, operator, actor, regizor, unul dintre pionierii cinematografiei româneşti (n. 1 februarie 1905)

1991 – A încetat din viaţă Vladimir Colin, prozator, traducător, autorul unei antologii de science fiction francez contemporan („Un pic de neant”) (romane: „A zecea lume”, „Divertisment pentru vrăjitoare”) (n. 1 mai 1921)

1995  – România a protestat împotriva pretenţiilor Ucrainei de a conferi „statutul de ape teritoriale” unei distanţe de 12 mile marine în jurul Insulei Şerpilor.

2000 – Magistraţii militari au început judecarea foştilor ofiţeri de Miliţie implicaţi în uciderea inginerului Gheorghe Ursu, decedat în 17 noiembrie 1985, din cauza loviturilor pe care le-a primit în timp ce se afla în arestul Inspectoratului General al Miliţiei (IGM). Procesul nu s-a încheiat încă

2006  – Guvernul a alocat 800.000 lei pentru răscumpărarea a patru brăţări dacice.

2009 – Are loc cel de-al doilea tur de scrutin din cadrul alegerilor prezidenţiale, în urma căruia Traian Băsescu obţine 50,33% din voturi, iar Mircea Geoană 49,66%.

Articolul Nicolae Kalinderu, medicul român de care puţini ştiu, a fost extrem de apreciat peste hotarele ţării apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Marele poet român care nu a mai putut crea după moartea unicului său fiu

George Coşbuc s-a născut în Hordou, comitatul Bistriţa-Năsăud, azi Coşbuc, judeţul Bistriţa-Năsăud, şi a fost un poet, critic literar, publicist (revista „Semănătorul”, „Viaţa Literară”), ocazional şi traducător român din Transilvania („Odiseea”, „Eneida”, „Divina Comedie”), membru titular al Academiei Române din anul 1916. Printre cele mai cunoscute poezii ale sale se numără: „Nunta Zamfirei”, „Noi vrem pământ!”, ” Trei, Doamne, şi toţi trei”, „Paşa Hassan” sau „Iarna pe uliţă”.

Citeşte şi Detaliile OBSCENE ascunse de Michelangelo în pictura Capelei Sixtine pentru a înfrunta Biserica Catolică

 

Citeşte şi Cele mai secrete biblioteci din istorie. Una dintre ele a fost descoperită de un evreu român

 

Poezia sa aparţine patrimoniului cultural naţional şi, deşi este considerat un poet care a scris poezii care se recitau la serbările şcolare sau populare, creaţia sa îl recomandă drept un autor clasic al literaturii române, un om cu un gust literar desăvîrşit şi un autor canonic, care nu poate lipsi din manualele şcolare nici în ziua de azi.

A dus, de asemenea, o prodigioasă activitate de iluminare a ţăranilor, e un precursor al mişcării poporaniste şi un tehnician desăvîrşit al prozodiei, folosea o gamă foarte variată de picioare metrice şi de ritmuri, de la cele ale poeziei populare la terza rima.

A dat o versiune completă a poeziei lui Dante, Divina comedie. A tradus foarte mult din lirica străină şi a adaptat prin localizare la sufletul şi mediul ţărănesc Eneida şi Odiseea (Iliada a fost tradusă de contemporanul său, George Murnu) şi a introdus specii ale poeziei orientale, cum ar fi gazelul, în poezia română. Toate aceste calităţi îl recomandă pentru poziţia pe care o ocupă, de autor clasic, dar mai ales simţul echilibrului şi faptul că a scos în evidenţă partea solară, idilică, a sufletului ţăranului român.

După moartea unicului său fiu, Alexandru Coşbuc, în vara anului 1915, în apropiere de municipiul Târgu Jiu, într-un accident de circulaţie, poetul a intrat în depresie şi nu a mai putut scrie. Locul în care a avut loc teribilul accident de circulaţie din urmă cu 100 de ani este cunoscut de toţi gorjenii ca „Fântâna lui Coşbuc“. Cu doar câteva luni înainte de a muri (9 mai 1918), George Coşbuc a mai scris o singură poezie: „Vulturul”.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii ale zilei de 8 septembrie:

1157 – S-a născut Richard I Inimă de Leu, rege al Angliei în perioada 1189-1199, participant la cea de-a treia cruciadă (1189-1192); (m. 6 aprilie 1199)

1474 – S-a născut poetul renascentist Ludovico Ariosto; capodopera sa, poemul epic “Orlando furioso”, a fost una dintre sursele de inspiraţie pentru Ion Budai-Deleanu, autorul “Ţiganiadei” (m. 6 iulie 1533)

1830 – S-a născut poetul francez de limbă provensală Frédéric Mistral, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe 1904 (împreună cu dramaturgul spaniol José Echegaray); în anul 1854 a fondat, în Provence, o grupare literară, numită a „felibrilor”, ce avea ca scop dezvoltarea limbii, literaturii şi tradiţiilor provensale. A fost prieten cu Vasile Alecsandri (m. 25 martie 1914)

1844 – S-a născut Ioan C. Drăgoescu, medic, poet şi prozator (m. 21 aprilie 1915)1841 – S-a născut Antonin Dvořák, compozitor; împreună cu Bedrich Smetana, a pus bazele şcolii muzicale naţionale cehe (m. 1 mai 1904).

1873 – S-a născut Alfred Jarry, dramaturg şi prozator, precursor al suprarealismului („Ubu rege”, 1896) (m. 1 noiembrie 1907)

1884 – S-a născut scriitorul Grigore Ulieru (m. 1943)

1894 – A încetat din viaţă Hermann von Helmholtz, fizician şi fiziolog; a formulat principiul transformării şi conservării energiei, a inventat oftalmoscopul (n. 31 august 1821)

1907 – A încetat din viaţă Iosif Vulcan, poet, prozator şi dramaturg, coordonator al revistelor „Familia” şi „Şezătoarea”. (n. martie 1814)

1909 – S-a născut, la Botoşani, Max Blecher. Poet, prozator de factură expresionistă, a fost numit de Eugen Ionescu ”un Kafka român”; romane: „Întâmplări din irealitatea imediată”, „Inimi cicatrizate”. (m. 31 mai 1938)

1924 – S-a născut compozitorul Gheorghe Carp (m. 15 martie 1988)

1926 – S-a născut Gabriel Ştrempel, istoric literar, membru de onoare al Academiei Române, directorul Bibliotecii Academiei Române1926 – A încetat din viaţă Vasile Bogrea, filolog şi lingvist, specialist în limbile clasice; împreună cu Sextil Puşcariu a pus bazele Muzeului Limbii Române; membru corespondent al Academiei Române (n. 6 octombrie 1881)

1929 – S-a născut Ştefan Bănulescu, prozator, eseist, jurnalist; a fost distins cu Premiul Naţional pentru Literatură al Uniunii Scriitorilor, în anul 1997 („Iarna bărbaţilor”, „Cartea de la Metropolis”) (m. 25 mai 1998)

1930 – S-a născut dramaturgul, publicistul şi scenaristul Tudor Popescu („Satana cel Bun şi drept”, „O dragoste nebună, nebună, nebună”) (m. 22 august 1999)

1930 – S-a născut Petre Sălcudeanu, scriitor, scenarist şi om politic (ministru al Culturii 28 august-5 noiembrie 1993), membru fondator al Uniunii Scriitorilor din România (romanul „Biblioteca din Alexandria” i-a adus Premiul Uniunii Scriitorilor şi al Academiei Române) (d. 6 noiembrie 2005)1949 – A încetat din viaţă Richard Strauss, compozitor şi dirijor, reprezentant al post-romantismului („Aşa grăit-a Zarathustra”, „Don Juan”; „Salomeea”, „Electra”) (n. 11 iunie 1864)

1965 – A încetat din viaţă chimistul Hermann Staudinger, considerat întemeietorul chimiei macromoleculare; a descoperit şi a explicat fenomenul polimerizării (Premiul Nobel, 1953) (n. 23 martie 1881)

1981 – A încetat din viaţă fizicianul Hideki Yucawa (Premiul Nobel pentru Fizică, 1949); s-a ocupat de fizica nucleară şi de razele cosmice, emiţând ipoteza existenţei mezonului, particulă descoperită, ulterior, în razele cosmice (n. 23 ianuarie 1907)1990 – A avut loc, la Braşov, din iniţiativa „Mişcării 15 noiembrie 1987”, prima întrunire a Rezistenţei Române. Au participat Societatea Timişoara, GDS, AFDP, CADA, Asociaţia „21 Decembrie”.

2004 – A încetat din viaţă cîntăreţul Dan Spătaru, în urma unui stop cardiac. Piese: „Trecea fanfara militară”, „Mi-ai furat inima”, „Ţărăncuţă, ţărăncuţă”, „Măicuţă, îţi mulţumesc”. (n. 2 octombrie 1939).

Articolul Marele poet român care nu a mai putut crea după moartea unicului său fiu apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original