Nichita Stănescu, geniul răsfăţat de Ceauşeşti care a consumat alcool până a murit. ”A făcut şi el un pact cu diavolul”

A fost laureat al Premiului Herder, iar în 1980 a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură: „O viziune a sentimentelor”, „Necuvintele”, „Epica magna” (n. 31 martie 1933).

Citeşte şi Curiozitate ştiinţifică, miracol sau înşelătorie? 5 trupuri care, de-a lungul timpului, nu s-au descompus

 

Citeşte şi TOP 5. Cărţile anului 2016

 

Spre deosebire de majoritatea scriitorilor, care nu au fost prea bogaţi, Nichita Stănescu era răsplătit regeşte pentru contribuţiile lui literare şi naţionale. Era unul dintre favoriţii regimului ceauşist, dar sumele enorme pe care le primea erau mereu cheltuite pentru prieteni, erau investite în petreceri inundate de alcool.

Nichita Stănescu cheltuia în jur de 10.000 de lei, într-o vreme în care salariul mediu era de 1.000 de lei. Pentru un post onorific la “România literară”, Nichita câştiga circa 5.000 de lei. Restul banilor veneau din drepturile de autor. Deşi cheltuitor peste măsură, Nichita Stănescu îşi contabiliza atât chefurile cât şi împrumuturile pe care le făcea altor scriitori. Avea un carneţel în care trecea toate cheltuielile, inclusiv “datornicii”.

Alcool-ul l-a transformat cu trecerea anilor pe Nichita Stănescu, i-au căzut inclusiv dinţii. Acest lucru nu s-a reflectat şi asupra relaţiei cu femeile, cealaltă pasiune a sa. A avut trei soţii şi nenumărate iubite.

Unul dintre locurile pe care le frecventa era o cârciumă aflată în apropiere de Palatul Elisabeta, acolo unde cânta şi Johnny Raducanu. Într-o seară, în acel loc, a cunoscut o tânără blondă, pe care a reuşit să o convingă să se întâlnească cu el, lângă Piaţa Amzei, unde locuia poetul. Nichita a ieşit pe stradă să o întâmpine. Dând cu ochii de nişte militeni, fără ca aceştia să-i ceară, Nichita s-a legitimat. Fata a văzut scena de departe şi a plecat. O altă iubire a lui Nichita a fost Ionica, o văduvă cu un copil. Ionica l-a părăsit şi-a plecat în Franţa.

În august 1981 a făcut prima criză hepatică, iar o lună mai târziu s-a internat la Fundeni. Cu trei zile inainte să moară, pe 9 decembrie 1983, a participat la o nuntă a unor prieteni la Turnu Severin. S-a întors pe 12 decembrie în Bucureşti. Din cauza consumului de alcool abundent, seara târziu criza de ficat a reapărut. A fost dus cu Salvarea de urgenţă la spital, însă prea târziu. Într-o marţi, 13, Nichita s-a stins. Oficial, Nichita Stănescu, poetul român cel mai aproape de premiul Nobel, a murit în urma unui stop cardio-respirator. În realitate, la autopsie, s-a constat că ficatul său era aproape inexistent, după cuma  povestit prietenul său, poetul Cezar Ivănescu.

”Mulţi şi-au pus problema dacă Nichita ar fi scris ce a scris dacă n-ar fi băut. Probabil că nu. Ca şi Adrian Leverkühn, celebrul personaj al lui Thomas Mann, Nichita a făcut şi el un pact cu diavolul. Acesta i-a oferit douăzeci şi patru de ani de geniu, exact cât şi lui Leverkühn. Şi-a plătit datoria către diavol prin alcoolism şi o moarte prematură. Am spus douăzeci şi patru de ani din cauza că Nichita n-a băut până la douăzeci şi şase de ani, spre râsul colegilor de generaţie, decât carcalete, un amestec de vin, sifon şi sirop. Când a debutat, în 1960, cu volumul Primele iubiri, puţea de talent. I s-a părut prea puţin”, afima prozatorul Ştefan Agopian, un alt prieten apropiat.

Surse: Hyperliteratura, Loveland, Devoratorul de cărţi

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 13 decembrie:

1466 – A încetat din viaţă sculptorul Donatello, considerat unul dintre cei mai mari artişti ai Renaşterii italiene; împreună cu Brunneleschi şi Masaccio, Donatello este unul dintre promotorii noii arte care avea drept caracteristici spiritul laic şi realist şi ideile umaniste (statuia ecvestră a condotierului Gattamelata)  (n. 1386)

1553 – S-a născut regele Franţei Henric al IV-lea (1589-1610), întemeietorul dinastiei de Bourbon (m. 14 mai 1610)

1603  – A încetat din viaţă matematicianul François Viète, considerat a fi unul dintre fondatorii algebrei moderne (n. 1540)

1693  – A încetat din viaţă Dosoftei (numele monahal al lui Dimitrie Barila), mitropolit al Moldovei (1671–1674 şi 1675–1686), primul poet român cult (a tradus şi prelucrat din slavonă “Psaltirea în versuri”); a contribuit la introducerea limbii române în biserică  (n. 26 octombrie 1624).

1797 – S-a născut Heinrich Heine, poet german, considerat ultimul romantic important al liricii germane: „Cartea cântecelor”, „Scrisori din Berlin”, „Romantism” (m.17 februarie 1856).

1816 – S-a născut inventatorul Werner von Siemens. A avut un rol important în dezvoltarea industriei telegrafice; a realizat prima linie experimentală de tramvai, la Berlin în 1879 (m. 6 decembrie 1892.

1843 – S-a născut compozitorul şi dirijorul George Stephanescu; organizator al vieţii muzicale româneşti, creator al şcolii româneşti de canto (m. 25 aprilie 1925.

1908 – S-a născut Simon Wiesenthal, supranumit „vânătorul de nazişti”, supravieţuitor a cinci lagăre de exterminere, şi-a dedicat viaţa aducerii în faţa justiţiei a foştilor responsabili nazişti. (m. 20 septembrie 2005)

1929  – S–a născut actorul de teatru şi film Christopher Plummer („Sunetul muzicii”, „Iisus din Nazaret”)

1944  – A încetat din viaţă pictorul Wassily Kandinsky, unul dintre promotorii picturii abstracte nonfigurative, fondator, împreună cu Franz Marc, al grupării “Der Blaue Reiter” – “Călăreţul albastru”; studiul său “Despre spiritual în artă” (1911) a adus o contribuţie teoretică fundamentală în dezvoltarea artei abstracte  (n. 4 decembrie 1866)

1948 – A încetat din viaţă actorul şi poetul Zaharia Bârsan; a fondatorul Teatrului Naţional din Cluj şi primul său director (n. 11 ianuarie 1878)

1955  – A murit, la Paris, Alexandru Proca, om de ştiinţă, fizician, considerat o notorietate mondială în domeniul particulelor numite “mezoni”, a căror existenţă a demonstrat–o teoretic (n. 16 octombrie 1897)

1993  – La Bruxelles, Comunitatea Europeană a ratificat crearea Spaţiului Economic European (EEA).

2003 – Preşedintele irakian Saddam Hussein a fost capturat în apropierea oraşului Tikrit.

Articolul Nichita Stănescu, geniul răsfăţat de Ceauşeşti care a consumat alcool până a murit. ”A făcut şi el un pact cu diavolul” apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Hortensia Papadat-Bengescu, tânăra educată la pension care a îngrijit mai apoi în gară soldaţii răniţi. Ulterior a devenit una dintre cele mai mari scriitoare

Fiica generalului Dimitrie Bengescu şi a profesoarei Zoe (născută Ştefănescu), nepoata gen. G. Bengescu-Dabija, junimist, studiază, în perioada 1887–1894, la pensionul pentru domnişoare „Bolintineanu” din Bucureşti.

Citeşte şi 5 Mari invenţii ale femeilor. Una dintre ele a fost ferăstrăul care le-a uşurat munca bărbaţilor

 

Citeşte şi O problemă desparte în două lumea filosofică. Tu ce cutie alegi?

 

Căsătoria, la 20 de ani, cu magistratul Nicolae Papadat (pe care îl va urma în numeroase transferuri prin ţară) şi viaţa de familie (avea cinci copii) i-au întârziat cariera literară. Una dintre şederi a fost la Focşani, unde soţul ei a fost preşedintele tribunalului local. Aici, în calitate de soră de caritate la Crucea Roşie, Hortensia Papadat-Bengescu a îngrijit, în timpul Primului Război Mondial, în Gara din Focşani, soldaţii bolnavi.

Debutul literar, precedat în 1912 de articole în presa de limbă franceză şi în 1913 de versuri lipsite de valoare şi proză poematică, şi-l va face, practic în 1919, la vârsta de 43 de ani, cu un volum de proze scurte, Ape adânci, salutat de Garabet Ibrăileanu şi Tudor Vianu. În acelaşi an a devenit membru fondator al cenaclului „Sburătorul”, al cărui mentor spiritual a fost Eugen Lovinescu.

Foarte mândră de această realizare, Hortensia Papadat-Bengescu afirma: „Aparţin acum unei grupări literare. Acei ce nu cunosc gustul izolării, nu cunosc nici preţul unei ambianţe”. Toate scrierile sale vor fi citite mai întâi în cenaclu şi apoi publicate, cu puternică susţinere din partea criticului literar.

Următorul an se dovedeşte a fi unul de bun augur pentru ea: acum publică prozele Sfinxul şi Romanul Adrianei şi este pusă în scenă piesa Bătrânul.

Din 1923 devine membră a Societăţii Autorilor Dramatici Români. La îndemnul lui E. Lovinescu, evoluează spre o proză „obiectivă”, fapt vizibil în ciclul familiei Hallipa: Fecioarele despletite (1926), Concert din muzică de Bach (1927), Drumul ascuns (1933), Rădăcini (1938) şi Străina (1948, pierdut), o incisivă cronică a societăţii realizată cu mijloacele narative ale literaturii proustiene.

„Romanele ciclului Hallipa […], deşi scrise la intervale mari de timp şi relativ independente unul de altul, alcătuiesc a doua noastră cronică de familie, după aceea a lui Duiliu Zamfirescu, şi trebuie considerate împreună”, afirma istoricul literar Nicolae Manolescu.

Din 1933, se stabileşte în Bucureşti. În 1936 primeşte Marele Premiu al Societăţii Scriitorilor Români, iar în 1946, Premiul Naţional pentru proză.

În ultima perioadă a vieţii se îmbolnăveşte grav şi, în afară de nuvela autobiografică Spovedanie, păstrată în manuscris, toate celelalte proiecte literare rămân neterminate.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii ale zilei de 8 decembrie:

1626 – S-a născut Regina Christina (1644–1654), protectoare a culturii şi ştiinţei; la curtea ei a trăit, în ultimii ani ai vieţii, René Descartes, pe care l-a protejat; în 1645, prin grija ei, a fost tipărit primul ziar suedez. A abdicat în favoarea lui Carol X Gustav (m. 19.04.1689)

1860 – S-a născut generalul Ion Dragalina, erou al primului război mondial, căzut la datorie în prima linie a frontului, în Valea Jiului (m. 24.10.1916)

1862 – S-a născut Georges Leon Jules Marie Feydeau, dramaturg (piesa „Puricele”) (m.5 iunie 1921)

1865 – S-a născut compozitorul Jan Sibelius, creator al şcolii muzicale naţionale (m. 1957)

1876 – S-a născut Constantin I. Moisil, istoric, considerat întemeietorul numismaticii româneşti (m. 20 octombrie 1958)

1903 – A încetat din viaţă compozitorul Gavriil Musicescu (n. 20 martie 1847)

1908 – S-a născut Nicolae Julea, compozitor român de muzică simfonică (m. 11 iunie 1986)

1923 – A încetat din viaţă Joseph Pothier, călugăr şi savant, reformator al muzicii ecleziastice culte

1927 – A încetat din viaţă Paul Gore, istoric şi om politic, membru de onoare al Academiei Române (n. 27 iulie 1875, Chişinău)

1933 – S-a născut regizorul de teatru şi film Alecu Croitoru, membru al Academiei Tiberina din Roma. Unul dintre ultimele sale filme „Viaţă dăruindu-le” (1944), a obţinut Premiul Special al Juriului la Festivalul „Ezercitti e popoli”, Roma

1943 – S-a născut James Douglas „Jim” Morrison, solistul celebrei formaţii „The Doors” (m. 3 iulie 1971)

1972 – A încetat din viaţă Ieronim Şerbu, prozator şi memorialist, fondator, alături de Dan Petraşincu, al revistei „Discobolul” (n. 1 decembrie 1911)

1980 – John Lennon, membru al formaţiei „Beatles”, a fost asasinat de Mark David Chapman, unul dintre fanii lui (n. 9 octombrie 1940).

1991 – În România a avut loc referendumul privind Constituţia

1991 – A fost adoptată „Declaraţia de constituire a Comunităţii Statelor Independente (CSI)”, care consfinţea desfiinţarea Uniunii Sovietice. Hotărîrea a fost luată de cei trei preşedinţi de state – Boris Elţîn (Rusia), Leonid Kravciuc (Ucraina) şi Stanislav Ciucekievici (Belarus)

1996 – A încetat din viaţă Marin Sorescu, poet şi dramaturg distins cu Premiul Herder pe anul 1991, membru al Academiei Române; în perioada 1993-1995 a fost ministru al Culturii (volumul de poezii „La lilieci”, piese de teatru „Iona”, „A treia ţeapă”) (n. 19 februarie1936).

Articolul Hortensia Papadat-Bengescu, tânăra educată la pension care a îngrijit mai apoi în gară soldaţii răniţi. Ulterior a devenit una dintre cele mai mari scriitoare apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original