SUA consideră „periculos” şi „iresponsabil” refuzul Chinei de a permite ancheta OMS privind originea COVID-19

Administraţia Joseph Biden a catalogat drept „periculos” şi „iresponsabil” refuzul Chinei de a permite continuarea anchetei Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) privind originile pandemiei.

„Suntem profund dezamăgiţi” de refuzul Chinei. „Poziţia Chinei este iresponsabilă şi, sincer, periculoasă. Nu este momentul să fie obstrucţionate aceste demersuri”, a declarat Jen Psaki, purtătoarea de cuvânt a Preşedinţiei SUA.

Administraţia de la Beijing a anunţat că refuză următoarea etapă a investigaţiei Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) privind originile pandemiei SARS-CoV-2. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a cerut acces la documentele laboratoarelor din zonele în care au fost semnalate primele cazuri de coronavirus, inclusiv din oraşul Wuhan.

În replică la solicitările OMS, Zeng Yixin, adjunct al ministrului chinez al Sănătăţii, a declarat: „Este lipsă de respect faţă de logica normală şi aroganţă faţă de ştiinţă”.

Anchetatorii OMS au vizitat deja Institutul de Virologie din Wuhan, oraş în care au apărut primele cazuri de coronavirus, raportate în decembrie 2019. OMS ar vrea continuarea investigaţiilor în alte laboratoare din China. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, a cerut Chinei să fie „transparentă” şi să coopereze în investigaţie.

„Sperăm că OMS va analiza serios consideraţiile şi sugestiile făcute de experţi chinezi”

Zeng Yixin a explicat că este surprins de solicitările OMS, deoarece se concentrează pe presupuse încălcări ale prevederilor protocoalelor de securitate în laboratoarele chineze. „Sperăm că OMS va analiza serios consideraţiile şi sugestiile făcute de experţi chinezi şi va trata demersurile pentru aflarea originii Covid-19 într-adevăr ca o temă ştiinţifică, scăpând de interferenţele politice”, a precizat Zeng Yixin.

În martie, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat, după primele vizite Wuhan, că „toate ipotezele privind originea coronavirusului rămân în curs de a fi analizate”.

Preşedintele SUA, Joseph Biden, a cerut în ianuarie serviciilor de informaţii americane să dubleze eforturile pentru a afla originile pandemiei, potrivit Mediafax.

Până în prezent, la nivel mondial s-au înregistrat peste 192 de milioane de cazuri de coronavirus şi 4,13 milioane de decese. Cele mai multe cazuri şi decese s-au înregistrat în Statele Unite, India, Brazilia, Mexic, Rusia, Franţa, Marea Britanie, Italia, Argentina, Columbia, Spania, Germania şi Iran, conform datelor centralizate de Universitatea Johns Hopkins (SUA).

Articolul SUA consideră „periculos” şi „iresponsabil” refuzul Chinei de a permite ancheta OMS privind originea COVID-19 apare prima dată în Descopera.

Articol original

De ce regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii nu se sărbătoreşte niciodată de ziua ei?

21 aprilie 1926 este data de naştere a reginei Elisabeta a II-a, însă suverana britanică este sărbătorită oficial în luna iunie, tradiţional marcată printr-o ceremonie denumită „Trooping the Colour” („Salutul Culorilor).

Citeşte şi Cadourile reginei Elisabeta a II-a de ziua ei. Surprizele au fost mari

 

Citeşte şi Regina Marii Britanii, aproape de o tragedie. Dezvăluirea făcută de un membru al Gărzii Regale

Începând din 1748, aniversarea unui suveran britanic este oficial celebrată în iunie, printr-o ceremonie denunită „Trooping the Colour” (Salutul Culorilor).

Această ceremonie îşi are originea în pregătirile pentru război din trecut, când toate steagurile erau strânse şi arătate soldaţilor britanici înainte de luptă, pentru ca aceştia să le recunoască în iureşul bătăliilor.

Regina Elisabeta a II-a a sărbătorit în 2012 jubileul de diamant, marcând cei 60 de ani care au trecut de la urcarea pe tron, după moartea tatălui ei, regele George al VI-lea, pe 6 februarie 1952.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 6 februarie:

1696 – A apărut în tipografia instalată la Mănăstirea Snagovului prima tipăritură: „Orânduiala slujbei sfinţilor Constantin şi Elena”. Cartea, publicată cu text grecesc şi românesc de către Mihail Iştvanovici, sub îngrijirea lui Antim Ivireanul, era dedicată lui Constantin Brâncoveanu

1778 – A fost încheiată alianţa franco-americană. În timpul Războiului de Independenţă din America, reprezentanţi ai Statelor Unite şi ai Franţei au semnat, la Paris, Tratatul de Prietenie şi Comerţ şi Tratatul de Alianţă

1793 – A încetat din viaţă dramaturgul Carlo Goldoni, supranumit de către Voltaire „Moliere al Italiei”. A reformat „commedia dell’arte îndreptînd-o pe făgaşul realismului modern. (n. 25 februarie 1707)

1879 – Agenţiile diplomatice române din străinătate au fost ridicate la rangul de legaţii

1885 – Spiru Haret este numit secretar general al Ministerului Instrucţiei şi al Cultelor

1889 – S-a născut Krikor H. Zambaccian, colecţionar şi critic de artă (m. 18 septembrie 1962)

1891 – S-a născut poetul Adrian Maniu, distins cu premiul naţional de poezie pe anul 1938 („Vrăjitorul apelor”, „Lângă pământ”) (m. 20 aprilie 1968)

1898 – A avut loc, la Paris, premiera „Poemei române” compusă de George Enescu. A fost prima sa apariţie publică în calitate de compozitor, la vârsta de 16 ani

1908 – S-a născut, la Ploieşti, scriitorul Geo Bogza (m. 14 septembrie 1993)

1911 – S-a născut Ronald Reagan, preşedinte al SUA în perioada ianuarie 1981- ianuarie 1989. (m.2004)

1920 – A încetat din viaţă cărturarul şi omul politic Dimitrie C. Sturdza-Scheianu, membru de onoare al Academiei Române (n. 19 mai 1839)

1945 – A intrat în vigoare Decretul-lege privind statutul naţionalităţilor, potrivit căruia toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii şi se bucură de aceleaşi drepturi civile şi politice fără deosebire de rasă, naţionalitate, limbă sau religie. Statutul prevedea pedepsirea prin lege a manifestărilor urii de rasă sau a naţionalismului

1945 – S-a născut Bob Marley, celebru cântăreţ de muzică reggae (m. 11 mai 1981)

1991 – Ministerul de Externe român a dat o declaraţie prin care s-a pronunţat pentru desfiinţarea, până la jumătatea anului 1991, a structurilor militare ale Tratatului de la Varşovia. Toate statele membre ale acestei alianţe militare (URSS ultima, după o îndelungată perioadă de deliberare) s-au pronunţat în favoarea desfiinţării alianţei

1993 – A încetat din viaţă George Ciorănescu, poet, traducător şi prozator. În 1947 se expatriază la Paris, iar în 1954 devine deputat în primul Parlament European. (n. 19 martie 1918)

1995 – A încetat din viaţă academicianul Nicolae Simionescu. A fondat şi organizat, împreună cu academicianul Maya Simionescu, Institutul de Biologie şi Patologie Celulară (n. 27 iunie 1926)

2001 – Deputaţii au hotărât interzicerea clonării umane, prin adoptarea unui proiect de lege de ratificare a Convenţiei europene privind protecţia drepturilor omului şi a demnităţii fiinţei umane faţă de aplicaţiile biologiei şi medicinei şi a Protocolului adiţional al acestei convenţii, semnat la Paris la 12 februarie 1998

2005 – A încetat din viaţă pianistul Lazar Berman. Considerat în Rusia un talent ieşit din comun încă din adolescenţă, Berman a devenit un pianist de renume internaţional în anii ’70, după ce a cucerit publicul european şi american. (n. februarie 1930)

2008 – Jurnalistul Max Bănuş a decedat. Cunoscut ca unul dintre cei mai remarcabili ziarişti de la Europa Liberă, Max Bănuş şi-a început cariera jurnalistică la Sportul românesc

2011 – A încetat din viaţă romanciera şi poeta franceză Andrée Chedid, de origine libaneză, autoarea romanelor „Sixième jour” (1960) şi „Celălalt/ L’Autre” (1969) – ambele ecranizate ulterior (n. 20 martie 1920).

 

Articolul De ce regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii nu se sărbătoreşte niciodată de ziua ei? apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Marele poet român care nu a mai putut crea după moartea unicului său fiu

George Coşbuc s-a născut în Hordou, comitatul Bistriţa-Năsăud, azi Coşbuc, judeţul Bistriţa-Năsăud, şi a fost un poet, critic literar, publicist (revista „Semănătorul”, „Viaţa Literară”), ocazional şi traducător român din Transilvania („Odiseea”, „Eneida”, „Divina Comedie”), membru titular al Academiei Române din anul 1916. Printre cele mai cunoscute poezii ale sale se numără: „Nunta Zamfirei”, „Noi vrem pământ!”, ” Trei, Doamne, şi toţi trei”, „Paşa Hassan” sau „Iarna pe uliţă”.

Citeşte şi Detaliile OBSCENE ascunse de Michelangelo în pictura Capelei Sixtine pentru a înfrunta Biserica Catolică

 

Citeşte şi Cele mai secrete biblioteci din istorie. Una dintre ele a fost descoperită de un evreu român

 

Poezia sa aparţine patrimoniului cultural naţional şi, deşi este considerat un poet care a scris poezii care se recitau la serbările şcolare sau populare, creaţia sa îl recomandă drept un autor clasic al literaturii române, un om cu un gust literar desăvîrşit şi un autor canonic, care nu poate lipsi din manualele şcolare nici în ziua de azi.

A dus, de asemenea, o prodigioasă activitate de iluminare a ţăranilor, e un precursor al mişcării poporaniste şi un tehnician desăvîrşit al prozodiei, folosea o gamă foarte variată de picioare metrice şi de ritmuri, de la cele ale poeziei populare la terza rima.

A dat o versiune completă a poeziei lui Dante, Divina comedie. A tradus foarte mult din lirica străină şi a adaptat prin localizare la sufletul şi mediul ţărănesc Eneida şi Odiseea (Iliada a fost tradusă de contemporanul său, George Murnu) şi a introdus specii ale poeziei orientale, cum ar fi gazelul, în poezia română. Toate aceste calităţi îl recomandă pentru poziţia pe care o ocupă, de autor clasic, dar mai ales simţul echilibrului şi faptul că a scos în evidenţă partea solară, idilică, a sufletului ţăranului român.

După moartea unicului său fiu, Alexandru Coşbuc, în vara anului 1915, în apropiere de municipiul Târgu Jiu, într-un accident de circulaţie, poetul a intrat în depresie şi nu a mai putut scrie. Locul în care a avut loc teribilul accident de circulaţie din urmă cu 100 de ani este cunoscut de toţi gorjenii ca „Fântâna lui Coşbuc“. Cu doar câteva luni înainte de a muri (9 mai 1918), George Coşbuc a mai scris o singură poezie: „Vulturul”.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii ale zilei de 8 septembrie:

1157 – S-a născut Richard I Inimă de Leu, rege al Angliei în perioada 1189-1199, participant la cea de-a treia cruciadă (1189-1192); (m. 6 aprilie 1199)

1474 – S-a născut poetul renascentist Ludovico Ariosto; capodopera sa, poemul epic “Orlando furioso”, a fost una dintre sursele de inspiraţie pentru Ion Budai-Deleanu, autorul “Ţiganiadei” (m. 6 iulie 1533)

1830 – S-a născut poetul francez de limbă provensală Frédéric Mistral, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe 1904 (împreună cu dramaturgul spaniol José Echegaray); în anul 1854 a fondat, în Provence, o grupare literară, numită a „felibrilor”, ce avea ca scop dezvoltarea limbii, literaturii şi tradiţiilor provensale. A fost prieten cu Vasile Alecsandri (m. 25 martie 1914)

1844 – S-a născut Ioan C. Drăgoescu, medic, poet şi prozator (m. 21 aprilie 1915)1841 – S-a născut Antonin Dvořák, compozitor; împreună cu Bedrich Smetana, a pus bazele şcolii muzicale naţionale cehe (m. 1 mai 1904).

1873 – S-a născut Alfred Jarry, dramaturg şi prozator, precursor al suprarealismului („Ubu rege”, 1896) (m. 1 noiembrie 1907)

1884 – S-a născut scriitorul Grigore Ulieru (m. 1943)

1894 – A încetat din viaţă Hermann von Helmholtz, fizician şi fiziolog; a formulat principiul transformării şi conservării energiei, a inventat oftalmoscopul (n. 31 august 1821)

1907 – A încetat din viaţă Iosif Vulcan, poet, prozator şi dramaturg, coordonator al revistelor „Familia” şi „Şezătoarea”. (n. martie 1814)

1909 – S-a născut, la Botoşani, Max Blecher. Poet, prozator de factură expresionistă, a fost numit de Eugen Ionescu ”un Kafka român”; romane: „Întâmplări din irealitatea imediată”, „Inimi cicatrizate”. (m. 31 mai 1938)

1924 – S-a născut compozitorul Gheorghe Carp (m. 15 martie 1988)

1926 – S-a născut Gabriel Ştrempel, istoric literar, membru de onoare al Academiei Române, directorul Bibliotecii Academiei Române1926 – A încetat din viaţă Vasile Bogrea, filolog şi lingvist, specialist în limbile clasice; împreună cu Sextil Puşcariu a pus bazele Muzeului Limbii Române; membru corespondent al Academiei Române (n. 6 octombrie 1881)

1929 – S-a născut Ştefan Bănulescu, prozator, eseist, jurnalist; a fost distins cu Premiul Naţional pentru Literatură al Uniunii Scriitorilor, în anul 1997 („Iarna bărbaţilor”, „Cartea de la Metropolis”) (m. 25 mai 1998)

1930 – S-a născut dramaturgul, publicistul şi scenaristul Tudor Popescu („Satana cel Bun şi drept”, „O dragoste nebună, nebună, nebună”) (m. 22 august 1999)

1930 – S-a născut Petre Sălcudeanu, scriitor, scenarist şi om politic (ministru al Culturii 28 august-5 noiembrie 1993), membru fondator al Uniunii Scriitorilor din România (romanul „Biblioteca din Alexandria” i-a adus Premiul Uniunii Scriitorilor şi al Academiei Române) (d. 6 noiembrie 2005)1949 – A încetat din viaţă Richard Strauss, compozitor şi dirijor, reprezentant al post-romantismului („Aşa grăit-a Zarathustra”, „Don Juan”; „Salomeea”, „Electra”) (n. 11 iunie 1864)

1965 – A încetat din viaţă chimistul Hermann Staudinger, considerat întemeietorul chimiei macromoleculare; a descoperit şi a explicat fenomenul polimerizării (Premiul Nobel, 1953) (n. 23 martie 1881)

1981 – A încetat din viaţă fizicianul Hideki Yucawa (Premiul Nobel pentru Fizică, 1949); s-a ocupat de fizica nucleară şi de razele cosmice, emiţând ipoteza existenţei mezonului, particulă descoperită, ulterior, în razele cosmice (n. 23 ianuarie 1907)1990 – A avut loc, la Braşov, din iniţiativa „Mişcării 15 noiembrie 1987”, prima întrunire a Rezistenţei Române. Au participat Societatea Timişoara, GDS, AFDP, CADA, Asociaţia „21 Decembrie”.

2004 – A încetat din viaţă cîntăreţul Dan Spătaru, în urma unui stop cardiac. Piese: „Trecea fanfara militară”, „Mi-ai furat inima”, „Ţărăncuţă, ţărăncuţă”, „Măicuţă, îţi mulţumesc”. (n. 2 octombrie 1939).

Articolul Marele poet român care nu a mai putut crea după moartea unicului său fiu apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Cum l-a împiedicat biserica pe Goethe să devină jurist

Johann Wolfgang a fost fiul lui Johann Kaspar Goethe, înalt funcţionar de stat, şi al Catharinei Elisabeth Textor.

Citeşte şi Harta lumii pe care o cunoaştem este greşită. Ce nu apare pe ea

 

Citeşte şi Cea mai spectaculoasă pasarelă din lume. Cum arată construcţia realizată la 1.500 de metri înălţime

 

De-a lungul întregii sale vieţi, Johann Wolfgang von Goethe a scris şi trimis peste 10.000 de scrisori.

De timpuriu, a început să iubească literatură, pe care o putea găsi în vasta bibliotecă de circa 2000 de volume a tatălui său. Fascinat era şi de teatru, în casa părintească anual se prezenta un spectacol de teatru de păpuşi.

În anul 1763,  a asistat la un concert al tânărului Mozart, care atunci avea şapte ani.

Cu ocazia unei călării în Sessenheim, tânărul Goethe a ajuns într-o casă parohială ospitalieră unde s-a îndrăgostit de fiica pastorului, Friederike Brion. Poeziile pe care i le-a dedicat, care mai târziu au fost numite „Sesenheimer Lieder” au fost prin puterea lor expresivă „începutul revoluţionar al unei epoci lirice noi”.

În vara anului 1771, Goethe şi-a susţinut disertaţia juridică. Nu i-a fost aprobată deoarece conţinea opinii contrare doctrinelor bisericii.

În mai 1778, în timpul unei călătorii de oficiu la Ilmenau cu Ducele Carl-August spre Berlin, Goethe descoperă prezenţa unei mine vechi de argint şi speră ca comorile acesteia să-i rezolve dificultăţile financiare. Astfel geologia şi mineralogia au devenit ocupaţii plăcute ale lui.

În anul 1823, Goethe, se îmbolnăveşte de inflamaţie a pericardului inimii. După ce s-a însănătoşit, a devenit mai preocupat de spiritualitate decât înainte. În Karlsbad, face cunoştinţă cu tânăra de 19 de ani, Ulrike von Levetzow, pe care o cere în căsătorie. Ea însă îl respinge.

La 22 martie 1832, Goethe a murit de pneumonie. Ultimele sale cuvinte, care se pare că ar fi fost: „Mai multă lumină!”, sunt relatate de medicului său, Carl Vogel.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii ale zilei de 28 august:

1885 – S-a născut Vance Palmer, scriitor, considerat unul dintre întemeietorii teatrului australian (m. 15 iulie 1959).

1899 – S-a născut Charles Boyer, actor de film american de origine franceză; distins cu Premiul Oscar în 1942 pentru promovarea relaţiilor culturale franco-americane („Lumina de gaz”, „Cum să furi un milion”) (m. 26 august 1978).

1917 – A încetat din viaţă poetul Anton Naum, membru al Academiei Române (n. 17 ianuarie 1829).

1917 – A încetat din viaţă prozatorul Calistrat Hogaş: „În Munţii Neamţului”, „Pe drumuri de munte” (n.19 aprilie 1848).

1917 – S-a născut dramaturgul Horia Lovinescu, nepotul criticului Eugen Lovinescu: „Citadela sfărâmată”, „Moartea unui artist” (m. 16 septembrie 1983).

1939 – S-a născut Rodica Ojog-Braşoveanu, scriitoare de romane poliţiste: „Cocoşatul are alibi”, „Bună seara, Melania!” (m. 2 septembrie 2002).

1987 – A încetat din viaţă scenaristul şi regizorul de film John Huston, laureat al Premiului Oscar pe anul 1948 pentru „Comoara din Sierra Madre” şi al Premiului „Leul de argint” – „Moulin Rouge”: „Noaptea iguanei”, „Omul în mantaua de ploaie”, „Şoimul maltez” (n. 5 august 1906).

1993 – A avut loc o remaniere guvernamentală a cabinetului Nicolae Văcăroiu. Noii miniştri: Mircea Coşea – ministru de stat, preşedinte al Consiliului pentru Coordonare, Strategie şi Reformă Economică; Cristian Ionescu – ministrul comerţului; Petre Sălcudeanu – ministrul culturii şi Alexandru Mironov – ministrul tineretului şi sportului.

2006 – Portugalia a început să elibereze primele paşapoarte biometrice.

2006 – Ministrul israelian de Externe, Tzipi Livni, a cerut, la Berlin, comunităţii internaţionale să se opună „ameninţării” Iranului care încearcă, potrivit lui, „să câştige timp” pentru a se dota cu arma nucleară.

Articolul Cum l-a împiedicat biserica pe Goethe să devină jurist apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original