Euro digital, șanse mari să fie adoptat în UE cât de curând

Criptomonedele forțează apariția euro digital și dolarului digital, scrie o analiză a XTB Romania, casa de brokeraj listată pe Bursa de la Varsovia și realizată de Claudiu Cazacu, Consulting Strategist in cadrul XTB.

Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat luna aceasta că se gândește la posibilitatea introducerii unei variante digitale a Euro. Planul ar fi de a adăuga o nouă variantă la opțiunile de plată actuale, și nu de a le înlocui. Concret, va demara un studiu care va dura doi ani (aproximativ), începând din octombrie anul acesta. Fără a avea garanția că răspunsul va fi favorabil, suntem de părere că șansele de adoptare a inițiativei, sub rezerva aprobării de către mediul politic european, sunt destul de ridicate.

Se întrevăd premise favorabile: potrivit BCE, o porțiune experimentală a studiului, deja realizată, semnalează că nu sunt restricții majore de ordin tehnic pentru introducerea unui Euro digital, oferind astfel o lumină verde preliminară; apoi, simpla intenție de a explora această opțiune, după ce s-a realizat deja o muncă preliminară e un semnal al deschiderii față de un Euro digital, iar în cele din urmă toate băncile centrale majore examinează ipoteza lansării propriilor monede digitale.

Parlamentul European și alți decidenți vor fi ținuți la curent cu progresul studiului, și comunicarea cu publicul și instituțiile de plată va fi menținută, parte a unui proces care ne-ar putea oferi un nou mecanism de plată în câțiva ani.

Inițiativa BCE nu este, de fapt, o surpriză. Între băncile centrale majore, China este într-un stadiu avansat, oferind deja yuani digitali spre cheltuire, într-un experiment la nivel restrâns din 2019. De atunci, proiectul a fost extins către 11 orașe și provincii, ajungând la un volum de tranzacții de 34.5 mld yuani, aprox. 5.3 mld. dolari.

Diferențele majore între criptomonede și varianta digitală a Euro

În SUA, banca centrală studiază posibilitatea lansării unui dolar digital. Președintele Fed Jerome Powell a susținut în fața Congresului beneficiile unei astfel de monede: nu ar mai fi nevoie de criptomonede sau de „stablecoins” (criptomonede cu preț stabilizat în raport cu monedele clasice, spre deosebire de fluctuațiile libere ale unor active ca BTC sau ETH) dacă SUA ar lansa acest proiect. Acesta ar fi unul dintre argumentele puternice în favoarea sa, a adăugat Powell.

La rândul său, BCE vorbește despre diferențele majore între criptomonede și varianta digitală a Euro, formulând întrebarea astfel: „de ce ar fi un Euro digital mai bun decât criptomonedele sau „stablecoins”. Răspunsul său: ar fi bani emiși de o bancă centrală, cu un mandat de menținere a valorii acestora, fără risc și respectând intimitatea și protecția datelor personale. În cazul „stablecoins”, totul depinde de credibilitatea și aplicabilitatea promisiunilor oferite de instituțiile emitente, se afirmă pe pagina BCE, în timp ce emitenții ar putea folosi date personale în scop comercial.

Competiția la nivel global din partea unui număr tot mai mare de criptomonede, deși doar câteva domină capitalizarea totală, ar putea fi un factor care să accelereze proiectele monedelor digitale emise de bănci centrale (MDBC). Putem presupune că se dorește oferirea unui răspuns la succesul de imagine și piață al monedelor virtuale, o alternativă, oprind alunecarea resurselor financiare spre zone mai puțin sau deloc reglementate? Dincolo de utilizarea ca mijloc de plată, de speculații, investiții pe termen mai lung sau de plasare a unor active „la adăpost”, criptomonedele sunt tot mai des o poartă de intrare către un univers financiar alternativ, acoperit în parte de sintagma „decentralized finance” (finanțe descentralizate). Defi, prescurtarea folosită des (poate fi amuzant sau relevant că în franceză cuvântul înseamnă sfidare, provocare) crește în amploare, volume de utilizare și număr de participanți, cu rapiditate.

Apetitul pentru monede virtuale poate rămâne crescut

Totuși, fără restricții și reglementări suplimentare, ne imaginăm că apetitul pentru monede virtuale poate rămâne înalt în general, deși foarte oscilant ocazional. Ar fi așa pentru că preferința pentru deținerea de criptomonede este motivată foarte divers, de la anonimitate, ușurința de a realiza plăți rapide oriunde pe glob până la stocare de active sau, deloc neglijabil, apetitul speculativ. Fluctuația imensă a prețurilor criptomonedelor este o sursă de interes pe care Euro sau dolarul digital nu o pot imita, potrivit Mediafax.

Trendul este, vizibil, unul de sporire a regulilor și limitărilor în domeniu. Utilizarea anonimă a criptomonedelor este sub asediu: după SUA, care a schițat norme pentru declararea beneficiarilor plăților de peste 10 mii de dolari, Comisia Europeană propune o măsură și mai strictă: obligația legală de a declara proprietarul oricărui portofel electronic de monede virtuale. Scopul viitoarei autorități împotriva spălării banilor (AMLA), așteptată a opera din 2023, va fi supravegherea plăților, inclusiv a celor cu criptomonede, cu obiectivul unei trasabilități totale.

Preocuparea pentru mediu reduce, de asemenea, din atractivitatea formulei actuale de menținere a rețelei bitcoin, din cauza consumului uriaș de energie electrică. Propunerile tehnice pentru Euro digital sunt încă în discuție, dar potrivit documentelor oficiale, eficiența va fi un obiectiv. Pentru zeci de mii de tranzacții pe secundă, consumul va fi neglijabil față de cel actual al bitcoin, potrivit BCE, care studiază o variantă de tip blockchain, una clasică sau una mixtă, pentru arhitectura tehnică. O variantă emisă de băncile centrale ar fi astfel mai eficientă energetic, reducând amprenta asupra mediului, și făcând mai puțin atractive plasamentele în criptomonede din perspectiva schimbărilor climatice.

Bitcoin a pierdut din valoare aproximativ jumătate, de la vârful din 14 aprilie până astăzi, ajungând temporar chiar sub pragul de 30 de mii de dolari. Din nou, Elon Musk și-a pus amprenta asupra pieței, de data aceasta ajutând, mai ales ethereum să revină în atenție.

Totuși, trendul descendent al ultimelor luni nu s-a încheiat, deocamdată. Introducerea monedelor digitale de către băncile centrale înseamnă o concurență în creștere pentru unele din funcțiile oferite de bitcoin și alte instrumente similare. Deschiderea lumii întregi pentru noi tipuri de active a inspirat băncile centrale în demersul lor, inclusiv la nivelul tehnologiei utilizate. De cealaltă parte, criptomonedele care se vor adapta noii lumi vor avea deschise drumuri mai largi. Competiția este, deseori, sursă de progres.

Articolul Euro digital, șanse mari să fie adoptat în UE cât de curând apare prima dată în Descopera.

Articol original

Neofit, mitropolitul care a devenit şef al guvernului şi i-a turnat apoi pe clericii revoluţionari paşoptişti

A doua zi, la 14 iunie 1948, a avut loc unirea guvernelor de la Izlaz şi Bucureşti, constituindu-se Guvernul provizoriu al Ţării Româneşti, în urma abdicării domnitorului Gheorghe Bibescu.

În comunicatul dat presei de către noul guvern se spunea: „Fostul domn Gheorghe Bibescu, deşi a consfinţit drepturi ce românii recâştigară, simţindu-se însă cam slab de boală şi nemaiputând ţine cârma în mână, astăzi şi-a dat demisia, lepădându-se de toată puterea sa. Astăzi dar patria aflându-se în împrejurări grele, se numiră guvernul vremelnicesc mai jos însemnaţii români, cari sunt oameni ce s-au jertfit pentru patrie şi jură că şi astăzi să moară pentru dânsa”.

De teama unor interpretări denaturate şi tendenţioase din partea puterilor suzerană (Turcia) şi protectoare (Rusia), mitropolitul Neofit a fost ales preşedinte al Guvernului provizoriu. Din noul Guvern făceau parte: Ion Heliade-Rădulescu, Ştefan Golescu, Christian Tell, Gheorghe Magheru, Gheorghe Scurtu, iar ca secretari: C.A.Rosetti, Nicolae Bălcescu, Alexandru C. Golescu, precum şi Ion. C, Brătianu.

În aceeaşi zi,  Guvernul adoptă ca steag naţional, tricolorul revoluţionarilor. Primul steag tricolor al paşoptiştilor, cel purtat la Islaz de Popa Şapcă şi după care au fost întocmite toate celelalte steaguri paşoptiste, a fost cusut doar de mâinile domniţei Maria Alexandrina, copila lui Gheorghe Magheru, în amintirea steagului purtat de Tudor Vladimirescu şi pentru ca primul steag al revoluţiei să poarte simbolul neprihănirii.

După înăbuşirea Revoluţiei de la 1848, mitropolitul Neofit a solicitat (ca mitropolit) restabilirea ordinii şi a contribuit la prinderea clericilor care se implicaseră în acţiuni revoluţionare, fapt ce a determinat să fie văzut ca o personalitate controversată. La 27 iulie 1849 s-a retras din scaunul de mitropolit.

Descoperă îţi prezintă semnificaţiile istorice ale zilei de 13 iunie:

1924 – La Berna, în Elveţia, a fost semnat un Acord relativ la creanţele elveţiene în România.

1930 – A fost constituit un guvern condus de Iuliu Maniu.

Citeşte şi Prinţul Suveran al masoneriei române, Jean Pangal, unul dintre cei mai controversaţi şi influenţi oameni ai României interbelice

 

Citeşte şi În timp ce îşi făcea ordine printre lucruri, un bătrân din Regatul Unit a făcut o descoperire inedită. ,,Nu m-am aşteptat să fie atât de valoroasă” – FOTO

 

1990 – În timpul dimineţii, în zona Pieţei Universităţii, poliţia a desfăşurat o amplă acţiune care a avut drept scop eliberarea zonei de greviştii foamei şi de demonstranţi. Au avut loc înfruntări între poliţie şi manifestanţi, fiind efectuate arestări. În cursul nopţii a fost restabilită ordinea de către unităţi militare.

1996 – Comisia pentru Căi şi Mijloace a Camerei Reprezentanţilor din Congresul american a aprobat o hotărâre care permite acordarea Clauzei naţiunii celei mai favorizate pentru România pe bază permanentă, conform propunerii făcute de preşedintele american, Bill Clinton.

1996 – România a fost primită printre membrii Comitetului Franco-Austriac (CFA) pentru armonizarea economică în Europa.

2001 – România şi Franţa au decis să reînnoiască programul lor de cooperare bilaterală pentru încă patru ani şi să-şi extindă parteneriatul strategic.

2003 – Tratatul privind regimul frontierei de stat între România şi Ucraina a fost parafat, la Kiev, de secretarii de stat în Ministerele de Externe din cele două ţări, după finalizarea negocierilor între echipele de experţi.

2004 – Preşedintele Ion Iliescu l-a primit, la Palatul Cotroceni, pe omologul său chinez Hu Jintao, aflat în prima sa vizită de stat în România. Cei doi preşedinţi au semnat o declaraţie comună privind stabilirea unui parteneriat amplu de prietenie şi colaborare.

2006 – Compozitorul ungur născut în Transilvania, György Ligeti, una dintre cele mai mari figuri ale creaţiei muzicale din a doua jumătate a secolului XX, a murit la vârsta de 83 de ani, la Viena.

2006 – Actorul american de comedie Red Buttons, care a fost recompensat cu un premiu Oscar în 1958, pentru rolul din filmul „Sayonara”, în care a jucat alături de Marlon Brando, a decedat (n. februarie 1919).

2007 – Omul de afaceri Omar Hayssam a fost condamnat la 20 de ani de închisoare în procesul în care este acuzat de acte de terorism în legătură cu răpirea a trei jurnalişti români în Irak.

2009 – Mahmoud Ahmadinejad, a fost reales preşedinte al Iranului pentru un nou mandat.

Articolul Neofit, mitropolitul care a devenit şef al guvernului şi i-a turnat apoi pe clericii revoluţionari paşoptişti apare prima dată în Descopera.

Articol original