Ciolacu vrea să fie premier prin rotație cu Cîțu Ciolacu vrea...

Ciolacu vrea să fie premier prin rotație cu Cîțu

Ciolacu vrea să fie premier prin rotație cu Cîțu. Președintele PSD Marcel Ciolacu spune că una dintre variantele cu care PSD și PNL vor merge la discuțiile cu Klaus Iohannis este ca președinții celor două partide să asigure prin rotație șefia Guvernului.

„Urmează să mergem la președintele României cu două variante. Este varianta prin rotație, președinții celor două partide, vom vedea și varianta agreată de președinte”, a declarat și liderul PSD, Marcel Ciolacu. Anterior, liderul PNL, Florin Cîțu a anunțat că vor fi prezentate președintelui mai multe variante de premier.

Cîțu a spus că ”încă nu avem o dată” pentru întâlnirea cu președintele Klaus Iohannis. Întrebat, de asemenea, când se va tranşa problema premierului, liderul PNL a răspuns că în perioada următoare. ”Astăzi, mâine, poate în zilele următoare”, a declarat Cîţu.

Liberalii nu vor să renunțe la funcția de premier. Florin Cîțu a făcut lobby intens pentru a păstra funcția pentru el, însă acest lucru a fost exclus de PSD. O variantă agreată de președintele Klaus Iohannis ar fi renominalizarea lui Nicolae Ciucă. PSD a revendicat și el funcția pentru Marcel Ciolacu, iar UDMR l-a propus pe Kelemen Hunor. O variantă discutată a fost deținerea prin rotație a șefiei Guvernului, dar și cea a unui premier independent, aceasta din urmă fiind însă exclusă total de PNL.

Va multumim pentru ca ati citit acest articol si va invitam sa aflati si alte stiri interesante pe ACTUALITATE.Cititi aici articolul original.
November 14, 2021 at 10:58PM

Florin Citu: Sunt sanse foarte mari pentru refacerea acestei...

Florin Citu: Sunt sanse foarte mari pentru refacerea acestei coalitii

Premierul Florin Cîțu a declarat miercuri, dupa discutiile cu reprezentantii USR, ca sunt sanse foarte mari pentru refacerea coalitiei.

”Sunt sanse foarte mari pentru refacerea acestei coalitii si, bineanteles am vorbit despre programul de guvernare. Am agreat că trebuie să fie un acord al coaliției mult mai în detaliu. Nu am discutat despre un nume de premier. Am discutat despre principiu, premierul este de la PNL, aceasta a fost discutia, nu s-au discutat nume de persoane”, a declarat premierul Florin Citu.

Intrebat daca vor avea loc discutii si cu cei de la PSD, premierul a spus ca se vor intani cu toate fortele democratice din Parlamentul Romaniei, inclusiv cu cei de la PSD.

”Ne vom intani cu fortele democratice din Parlamentul Romaniei, ne intalnim si cu PSD” a afirmat Florin Citu.

”Sunt șanse mari de refacere a coaliției PNL URSR UDMR, am ieșit optimist de la discutii. Nu a cerut nimeni nimic astăzi. E o discuție clară, premierul va fi de la PNL. Am vorbit despre acordul colitiei il vom face mai in detaliu, pentru ca, in iarna nu am avut suficient timp. Am discuytat mai mult despre programul de guvernare”, a declarat Florin Citu.

Va multumim pentru ca ati citit acest articol si va invitam sa aflati si alte stiri interesante pe ACTUALITATE.Cititi aici articolul original.
November 03, 2021 at 08:04PM

Neofit, mitropolitul care a devenit şef al guvernului şi i-a turnat apoi pe clericii revoluţionari paşoptişti

A doua zi, la 14 iunie 1948, a avut loc unirea guvernelor de la Izlaz şi Bucureşti, constituindu-se Guvernul provizoriu al Ţării Româneşti, în urma abdicării domnitorului Gheorghe Bibescu.

În comunicatul dat presei de către noul guvern se spunea: „Fostul domn Gheorghe Bibescu, deşi a consfinţit drepturi ce românii recâştigară, simţindu-se însă cam slab de boală şi nemaiputând ţine cârma în mână, astăzi şi-a dat demisia, lepădându-se de toată puterea sa. Astăzi dar patria aflându-se în împrejurări grele, se numiră guvernul vremelnicesc mai jos însemnaţii români, cari sunt oameni ce s-au jertfit pentru patrie şi jură că şi astăzi să moară pentru dânsa”.

De teama unor interpretări denaturate şi tendenţioase din partea puterilor suzerană (Turcia) şi protectoare (Rusia), mitropolitul Neofit a fost ales preşedinte al Guvernului provizoriu. Din noul Guvern făceau parte: Ion Heliade-Rădulescu, Ştefan Golescu, Christian Tell, Gheorghe Magheru, Gheorghe Scurtu, iar ca secretari: C.A.Rosetti, Nicolae Bălcescu, Alexandru C. Golescu, precum şi Ion. C, Brătianu.

În aceeaşi zi,  Guvernul adoptă ca steag naţional, tricolorul revoluţionarilor. Primul steag tricolor al paşoptiştilor, cel purtat la Islaz de Popa Şapcă şi după care au fost întocmite toate celelalte steaguri paşoptiste, a fost cusut doar de mâinile domniţei Maria Alexandrina, copila lui Gheorghe Magheru, în amintirea steagului purtat de Tudor Vladimirescu şi pentru ca primul steag al revoluţiei să poarte simbolul neprihănirii.

După înăbuşirea Revoluţiei de la 1848, mitropolitul Neofit a solicitat (ca mitropolit) restabilirea ordinii şi a contribuit la prinderea clericilor care se implicaseră în acţiuni revoluţionare, fapt ce a determinat să fie văzut ca o personalitate controversată. La 27 iulie 1849 s-a retras din scaunul de mitropolit.

Descoperă îţi prezintă semnificaţiile istorice ale zilei de 13 iunie:

1924 – La Berna, în Elveţia, a fost semnat un Acord relativ la creanţele elveţiene în România.

1930 – A fost constituit un guvern condus de Iuliu Maniu.

Citeşte şi Prinţul Suveran al masoneriei române, Jean Pangal, unul dintre cei mai controversaţi şi influenţi oameni ai României interbelice

 

Citeşte şi În timp ce îşi făcea ordine printre lucruri, un bătrân din Regatul Unit a făcut o descoperire inedită. ,,Nu m-am aşteptat să fie atât de valoroasă” – FOTO

 

1990 – În timpul dimineţii, în zona Pieţei Universităţii, poliţia a desfăşurat o amplă acţiune care a avut drept scop eliberarea zonei de greviştii foamei şi de demonstranţi. Au avut loc înfruntări între poliţie şi manifestanţi, fiind efectuate arestări. În cursul nopţii a fost restabilită ordinea de către unităţi militare.

1996 – Comisia pentru Căi şi Mijloace a Camerei Reprezentanţilor din Congresul american a aprobat o hotărâre care permite acordarea Clauzei naţiunii celei mai favorizate pentru România pe bază permanentă, conform propunerii făcute de preşedintele american, Bill Clinton.

1996 – România a fost primită printre membrii Comitetului Franco-Austriac (CFA) pentru armonizarea economică în Europa.

2001 – România şi Franţa au decis să reînnoiască programul lor de cooperare bilaterală pentru încă patru ani şi să-şi extindă parteneriatul strategic.

2003 – Tratatul privind regimul frontierei de stat între România şi Ucraina a fost parafat, la Kiev, de secretarii de stat în Ministerele de Externe din cele două ţări, după finalizarea negocierilor între echipele de experţi.

2004 – Preşedintele Ion Iliescu l-a primit, la Palatul Cotroceni, pe omologul său chinez Hu Jintao, aflat în prima sa vizită de stat în România. Cei doi preşedinţi au semnat o declaraţie comună privind stabilirea unui parteneriat amplu de prietenie şi colaborare.

2006 – Compozitorul ungur născut în Transilvania, György Ligeti, una dintre cele mai mari figuri ale creaţiei muzicale din a doua jumătate a secolului XX, a murit la vârsta de 83 de ani, la Viena.

2006 – Actorul american de comedie Red Buttons, care a fost recompensat cu un premiu Oscar în 1958, pentru rolul din filmul „Sayonara”, în care a jucat alături de Marlon Brando, a decedat (n. februarie 1919).

2007 – Omul de afaceri Omar Hayssam a fost condamnat la 20 de ani de închisoare în procesul în care este acuzat de acte de terorism în legătură cu răpirea a trei jurnalişti români în Irak.

2009 – Mahmoud Ahmadinejad, a fost reales preşedinte al Iranului pentru un nou mandat.

Articolul Neofit, mitropolitul care a devenit şef al guvernului şi i-a turnat apoi pe clericii revoluţionari paşoptişti apare prima dată în Descopera.

Articol original

Cum a murit Iuliu Maniu. ”În celula nr…s-a stins lumina”

Una dintre cele mai sinistre închisori ale României, cea de la Sighetu Marmaţiei, a fost locul ales de autorităţile comuniste pentru a extermina elita României interbelice. Alături de oamenii politici care au făurit România Mare, acolo au fost închişi episcopi greco-catolici şi romano-catolici, oameni de cultură sau, pur şi simplu, oameni care au luptat împotriva bolşevismului. Iuliu Maniu s-a stins pe un ger puternic, în data de 5 februarie 1953.

Citeşte şi Testamentul lui Alexandru cel Mare, descoperit la peste 2.000 de ani de la moartea sa. Dacă nu ar fi fost ascuns, istoria ar fi arătat altfel astăzi

 

Citeşte şi Adevărul neştiut din spatele imnului ”Hora Unirii”. ”Nu a fost rezultatul unui sentiment puternic şi înflăcărat de patriotism”

 

Iuliu Maniu se afla în arest din 14 iulie 1947, în urma înscenării de la Tămădău. Prin sentinţa dată la 11 noiembrie 1947, Iuliu Maniu a fost condamnat la închisoare pe viaţă. A fost trimis la penitenciarul din Galaţi, pe baza ordinului de arestare 105.515/27 noiembrie 1947. În august 1951 a fost transferat împreună cu Mihalache şi alţi naţional-ţărănişti la Sighet.

Gardienii, sub conducerea criminalului Vasile Ciolpan, comandantul penitenciarului, se străduiau să îi menţină pe deţinuţi cât mai izolaţi unii de alţii. Totodată, asupra deţinuţilor, majoritatea având o vârstă extrem de înaintată, s-au exercitat presiuni fizice şi morale, fiind supuşi unui regim de distrugere fizică.

După şase ani de detenţie, starea de sănătate a lui Iuliu Maniu s-a deteriorat foarte grav. Deşi Nicolae Carandino a fost adus pentru a-l îngriji, Maniu ajunsese în starea în care nu mai putea merge şi mânca singur.

Unificatorul şi creatorul statului naţional modern, fost prim ministru al României, fost şef al PNŢ şi al Partidului Naţional Român din Transilvania, fost membru în Parlamentele din Bucureşti şi din Budapesta, fost şef al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, avocat al Mitropoliei Greco-Catolice din Blaj, nobil din Bădăcin şi lider al Opoziţiei democratice, apropiat al regelului Mihai, s-a sfârşit în chinuri cumplite, la 5 februarie 1953, la vârsta de 80 de ani.

Olimpia Zamfirescu, reprodusă de Ivor Porter, povesteşte ultima clipă petrecută alături de Maniu: „Într-o noapte m-au mutat în altă celulă unde se afla un bărbat foarte bătrân şi foarte bolnav. Era Iuliu Maniu sau ceea ce mai rămăsese din el. Era pe jumătate paralizat şi nu se mai putea ridica din pat. Nu-l torturaseră, dar fusese lăsat să moară încetul cu încetul, neacordându-i-se îngrijire medicală şi fiind subnutrit. L-am îngrijit, l-am spălat. L-am hrănit până a închis ochii pentru totdeauna”.

De asemenea, Carandino a relatat din perspectiva sa noaptea decesului: „Maniu a fost ridicat din celulă, în cel mai strict secret, dar vestea se răspândise ca fulgerul în toată închisoarea. Noaptea am auzit căruţa poposită în curtea închisorii, uruiala roţilor, nechezatul cailor, zgomotul uşor ferecat al şleaurilor. Apoi toate s-au liniştit. Maniu pleca spre groapa comună şi spre gloria eternă”.

Regimului îi era frică şi de moartea lui Maniu. Vasile Ciolpan ar fi comunicat, conform arhivelor, la Bucureşti, doar atât: “În celula nr…s-a stins lumina”.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 5 februarie:

1851 – S-a născut Ştefan Hepites, fizician şi meteorolog, membru al Academiei Române. În 1878, a înfiinţat prima staţie meteorologică românească, iar în 1884 a creat prima staţiune meteorologică la Bucureşti. (m. 15 septembrie 1922)

1858 – A încetat din viaţă scriitorul Alecu Russo, unul dintre ideologii generaţiei de la 1848 (n. 1819)

1861 – S-a constituit, la Sighet, Asociaţia pentru cultura poporului român din Maramureş, al cărei scop era propăşirea cultural-naţională a românilor aserviţi monarhiei habsburgice

1867 – A fost încheiat acordul privind constituirea statului dualist austro-ungar, prin care Transilvania era alipită Ungariei

1876 – A apărut prima revistă românească de medicină din Transilvania, „Higiena şi şcoala” (pînă în 1882), editată de Paul Vasici-Unzureanu

1884 – S-a născut biochimistul american de origine poloneză Czimir Funk (1911), cel care a dat termenul „vitamina” (m. 20 noiembrie 1967)

1919 – A fost creată compania United Artist (UA), unele dintre cele mai mari studiouri cinematografice ale secolului trecut

1939 – A încetat din viaţă Gheorghe Ţiţeica, matematician, deschizător de drumuri în geometria diferenţială, membru al Academiei Române (n. 1873)

1946 – Anglia şi SUA au recunoscut guvernul condus de Petru Groza şi au reluat legăturile diplomatice cu România

1971 – A avut loc aselenizarea navei americane „Apollo-14”.

1990 – La Tribunalul Militar Bucureşti s-a înregistrat (Decizia civilă nr. 27) cel de-al 27-lea partid politic: Frontul Salvării Naţionale. Preşedintele noului partid era Ion Iliescu

1990 – S-a înfiinţat Muzeul Ţăranului Român, director fiind numit pictorul Horia Bernea

2002 – A murit, la New York, sculptorul Constantin Antonovici, ucenic al lui Constantin Brâncuşi în perioada 1947-1951 (n. 18 februarie 1911)

2004 – A încetat din viaţă John Hench, desenatorul oficial al celebrului personaj animat Mickey Mouse (n. 29 iunie 1908)

2004 – România a devenit membră de facto a NATO, toate cele 19 state membre ale Alianţei ratificând protocolul de aderare.

Articolul Cum a murit Iuliu Maniu. ”În celula nr…s-a stins lumina” apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original