Parada nocturnă a animalelor în Parcul Natural Putna Vrancea Un...

Parada nocturnă a animalelor în Parcul Natural Putna Vrancea

Un râs, un cerb, un urs, un bursuc și un iepure ”defilează” noaptea prin fața camerei de monitorizare a faunei instalată într-o pădure de specialiștii Romsilva din cadrul administrației Parcului Natural Putna Vrancea.

Pădurile din Parcul Natural Putna Vrancea asigură faunei toate condițiile de hrană, adăpost și liniște necesare unui habitat sănătos.

Parcul Natural Putna Vrancea este unul dintre cele 22 de parcuri naționale și naturale administrate de Regia Națională a Pădurilor Romsilva.

Este situat în sud-estul țării, în județul Vrancea, și are o suprafață de peste 38.000 de hectare, din care peste 33.600 de hectare păduri.

Va multumim pentru ca ati citit acest articol si va invitam sa aflati si alte stiri interesante pe ACTUALITATE. Cititi aici articolul original.
November 28, 2021 at 11:02PM

Cercetătorii au folosit drone pentru a dezvălui secretele societăților de balene ucigașe

Filmările cu drone au surprins detalii fără precedent din viețile sociale ale balenelor ucigașe, iar prieteniile acestora par să fie incredibil de similare cu cele ale oamenilor.

Urmărind un singur grup de 22 de balene ucigașe timp de 10 zile, cercetătorii au observat o rețea complexă de relații, inclusiv prietenii foarte apropiate.

Balene ucigașe trăiesc toată viața în același grup în care s-au născut, însă asta nu înseamnă că trebuie să le placă în mod egal de toți membri ai acelui grup. De-a lungul vieții lor, relațiile cu alte balene din grup par să fie într-o continuă schimbare.

Prin intermediul filmărilor cu drone, oamenii de știință au observat că majoritatea balenelor au prezentat o preferință pentru compania unor anumiți indivizi, alegând să iasă la suprafață cu ei și să îi atingă mai mult decât pe alții.

Femelele tinere sunt sufletul petrecerii

Acestea sunt semne ale cooperării și apartenenței sociale, ceea ce sugerează o legătură strânsă. Deseori, aceste relații apropiate se formau între balene de același sex și aceeași vârstă.

„Descoperirile noastre arată că balenele preferă să interacționeze cu anumiți indivizi chiar și în astfel de grupuri foarte apropiate. Este ca și cum mama ta te aduce la o petrecere atunci când ești copil, o petrecere la care nu ai fi ales să te duci, însă, odată ajuns acolo, poți să alegi cu cine îți petreci timpul”, a explicat Michael Weiss, autor coordonat al studiului, de la Universitatea Exeter, Marea Britanie.

Judecând după contactul fizic dintre anumite balene ucigașe, femelele tinere sunt sufletul petrecerii. Acestea par să joace un rol central în rețeaua socială a grupului.

Cercetătorii nu sunt siguri de ce, însă aceștia sugerează că masculii adulți petrec mai mult timp căutând hrană și mai puțin socializând astfel încât să-și mențină corpurile uriașe.

„Am fost uimiți să vedem cât de mult contact există între balene”

„Am fost uimiți să vedem cât de mult contact există între balene, cât de tactile sunt acestea”, a precizat Darren Croft, ecolog comportamental de la Universitatea Exeter, potrivit Science Alert.

Croft este fascinat de paralele pe care le-a observat între balene și ale animale. „În cazul multor specii, inclusiv la oameni, contactul fizic are tendința să fie o activitate liniștitoare care întărește legăturile sociale”, a adăugat Croft.

Una dintre cele mai interesante paralele pe care Croft și colegii săi le-au observat are legătură cu vârsta. Cu cât o balenă ucigașă este mai bătrână, cu atât devine mai puțin socială. Acest aspect se aliniază cu modul în care se comportă alte animale sociale, care au tendința să devină mai puțin sociale pe măsură ce îmbătrânesc, inclusiv și noi oamenii.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Detectoarele de bombe nucleare au dezvăluit o populație secretă de balene în Oceanul Indian

Una dintre cele mai mari balene din Marea Mediterană a fost găsită moartă de Garda de Coastă italiană

Balenele se reîntorc, în sfârșit, în regiunile polare, după 40 de ani de la interzicerea vânătorii comerciale

Descoperire rară în Thailanda: Scheletul unei balene, din urmă cu cel puțin 3.000 de ani, a fost găsit

Articolul Cercetătorii au folosit drone pentru a dezvălui secretele societăților de balene ucigașe apare prima dată în Descopera.

Articol original

Cuștile pentru animalele de fermă ar putea fi eliminate

Comisia Europeană va propune eliminarea treptată a cuștilor pentru animalele de fermă, dând curs astfel inițiativei cetățenești europene (ICE) „Să punem capăt erei cuștii”, susținută de peste 1 milion de cetățeni din întreaga UE.

În răspunsul său la inițiativă, Comisia prezintă planuri pentru o propunere legislativă până în 2023, prin care se urmărește interzicerea cuștilor pentru o serie de animale de fermă. Propunerea va face parte din procesul de revizuire a legislației privind bunăstarea animalelor în cadrul strategiei „De la fermă la consumator”, proces care se află în desfășurare.

Această inițiativă cetățenească reflectă cererea de tranziție către sisteme agricole mai etice și mai durabile, ceea ce presupune o revizuire a normelor UE existente în materie de bunăstare a animalelor. Răspunsul la această cerere din partea societății reprezintă o prioritate majoră pentru Comisie, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul Strategiei ‘De la fermă la consumator’ și al Pactului verde european”, se arată într-un comunicat al CE.

Conform acestuia, deși toate animalele de fermă beneficiază de legislația actuală privind protecția animalelor, numai găinile ouătoare, puii de carne, scroafele și vițeii fac obiectul normelor privind plasarea în cuști.

Propunerea Comisiei va viza, în mod deosebit animalele care fac deja obiectul legislației (găinile ouătoare, scroafele și vițeii) și alte animale menționate în ICE: iepuri, puicuțe, găini ouătoare pentru reproducere, pui de reproducție pentru puii de carne, prepelițe, rațe și gâște. Pentru aceste animale, Comisia a solicitat deja Autorității Europene pentru Siguranță Alimentară să completeze dovezile științifice existente în vederea stabilirii condițiilor necesare pentru interzicerea cuștilor.

În cadrul strategiei sale „De la fermă la consumator”, Comisia s-a angajat deja să propună o revizuire a legislației privind bunăstarea animalelor, inclusiv în ceea ce privește transportul și creșterea, legislație care face în prezent obiectul unei verificări a adecvării care urmează să se încheie în vara anului 2022.

Concomitent cu revizuirea legislației și în scopul înlesnirii unei tranziții către o agricultură fără cuști, care să fie echilibrată și viabilă din punct de vedere economic, Comisia va încerca să identifice măsuri de sprijin specifice în domenii de politică conexe considerate esențiale, cum ar fi comerțul și cercetarea și inovarea. În special, noua politică agricolă comună va oferi sprijin financiar și stimulente – cum ar fi noul instrument de programe ecologice – pentru a-i ajuta pe fermieri să-și modernizeze unitățile, astfel încât acestea să țină mai mult seama de bunăstarea animalelor și să corespundă noilor standarde.

Sprijin în procesul de adaptare la sistemele fără cuști

În plus, potrivit CE, statele membre pot recurge la Fondul pentru o tranziție justă și la Mecanismul de redresare și reziliență pentru a oferi sprijin fermierilor în procesul de adaptare la sistemele fără cuști.

Întrucât încetarea utilizării cuștilor va necesita modificări ale sistemelor agricole actuale, Comisia va analiza implicațiile socioeconomice și de mediu ale măsurilor ce urmează a fi adoptate, precum și beneficiile aduse în ceea ce privește bunăstarea animalelor în cadrul unei evaluări a impactului prevăzută a fi încheiată înainte de sfârșitul anului 2022. În acest context, cel târziu până la începutul anului 2022 va fi organizată o consultare publică. Comisia va evalua în ce măsură eforturile menite să ducă la intrarea în vigoare a legislației propuse începând cu 2027 au sorți de izbândă”, se mai arată în comunicat.

„Animalele sunt ființe sensibile și ne revine răspunderea de ordin moral și cetățenesc de a ne asigura că acest lucru se reflectă la nivelul condițiilor existente la ferme. Răspunsul de astăzi reprezintă un pas important către o revizuire ambițioasă a legislației privind bunăstarea animalelor în cursul anului 2023, ceea ce a reprezentat o prioritate de când mi-am preluat mandatul. Angajamentul nostru este limpede: eliminarea treptată a cuștilor pentru animalele de fermă va face parte din măsurile pe care le vom întreprinde în cadrul strategiei ‘De la fermă la consumator’ și va conduce la sisteme agricole și alimentare mai durabile. Sunt hotărâtă să mă asigur că UE își păstrează rolul de pionier în materie de bunăstare a animalelor pe plan mondial și că ne ridicăm la nivelul așteptărilor societății”, a declarat Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară.

Articolul Cuștile pentru animalele de fermă ar putea fi eliminate apare prima dată în Descopera.

Articol original

Ar putea fi atacurile de cord posibile și în cazul altor animale?

La fiecare 40 de secunde, o persoană din Statele Unite ale Americii suferă un atac de cord, iar în fiecare an aproximativ 805.000 de americani sunt afectați.

Bineînțeles, statistica se aplică numai oamenilor. Totuși, ce se întâmplă în cazul animalelor? Suferă și animalele de această afecțiune debilitantă și posibil mortală?

În mare parte, alte animale nu suferă atacuri de cord, nici măcar una dintre cele mai apropiate rude vii ale noastre, cimpanzeii (Pan troglodytes). Animalele se confruntă cu alte probleme cardiace, însă, din câte știu oamenii de știință, atacurile de cord sunt rare la alte creaturi.

„În general, animalele nu mor în mod natural din cauza atacului tipic de cord pe care îl vedem atunci când arterele coronare ale oamenilor devin înfundate”, a explicat Philip Gordts, profesor la Universitatea din California, San Diego.

„Majoritatea inimilor de mamifere, în principiu, ar putea suferi atacuri de cord”

Un atac de cord are loc atunci când un vas sangvin care distribuie sânge oxigenat către inimă este blocat și o bucată de țesut cardiac moare din cauza lipsei de oxigen, a precizat Flavio Fenton, profesor de fizică la Institutul de Tehnologie din Georgia. Atunci când o parte din inimă moare, organul nu se mai poate contracta și nici nu reușește să propage unda electrică care se deplasează prin restul inimii, spunându-i să se contracte. Acest lucru poate duce la oprirea inimii și moarte, cu excepția cazului în care au loc manevre de resuscitare cardiopulmonară.

„Toate inimile de mamifere sunt foarte asemănătoare. Așadar, majoritatea inimilor de mamifere, în principiu, ar putea suferi atacuri de cord”, a spus Fenton.

Cât de frecvente sunt atacurile de cord la câini?

Deși, în mod teoretic s-ar putea întâmpla, de cele mai multe ori, nu se întâmplă. Spre exemplu, atacurile de cord apar foarte rar la câini. Nici măcar cimpanzeii aflați în captivitate, care nu doar că sunt înrudiți cu oamenii, dar împărtășesc și factori de risc similari pentru bolile cardiace, cum ar fi inactivitatea fizică și nivelurile ridicate de colesterol, nu suferă atacuri de cord. Nici rozătoarele și iepurii nu sunt predispuși la ateroscleroză, acumularea de grăsimi, colesterol și alte substanțe pe pereții arterelor. Chiar și în cazul rozătoarelor și iepurilor care sunt modificați genetic pentru a avea niveluri ridicate de colesterol și lipide în sânge în scopul inducerii aterosclerozei și a altor boli ale omului, atacurile de cord apar extrem de rar.

Așadar, în loc să ne întrebăm de ce alte animale nu suferă atacuri de cord, am putea să ne întrebăm mai degrabă de ce suferă oamenii de atacuri de cord. Am putea crede că are legătură cu comportamentul nostru sedentar și dieta inadecvată, iar acești factori joacă cu siguranță un rol major. Ateroscleroza este o cauză principală a bolilor de inimă, iar o dietă nesănătoasă bogată în carne roșie și produse lactate pline de grăsimi și lipsa exercițiilor fizice sunt factori de risc pentru ateroscleroză.

Totuși, doar 15% dintre primele atacuri de cord apar la persoane fără factori de risc cardiac. În schimb, oamenii pot fi deosebit de predispuși la atacurile de cord din cauza unei mutații unice pentru oameni. Această mutație ne împiedică să producem o anumită moleculă de zahăr numită Neu5Gc.

Inimile mamiferelor și ale păsărilor au doar o singură sursă de oxigen

În ciuda studiilor care arată că alte animale nu suferă atacuri de cord, adevărul este că nici nu au fost desfășurate prea multe experimente care să analizeze această întrebare, potrivit Live Science.

Însă, având în vedere structura inimii, cercetătorii pot face predicții în privința căror vertebrate sunt mai susceptibile la atacuri de cord. Inimile mamiferelor și ale păsărilor au doar o singură sursă de oxigen, arterele coronare. Acestea se ramifică în arteriole și capilare mai mici, acolo unde celulele musculare ale inimii preiau oxigen și elimină dioxidul de carbon. În inima mamiferelor, „singura modalitate prin care sângele și oxigenul pot ajunge peste tot în inimă este prin vase”, a spus Fenton. Acest aspect ar fi valabil și la păsări. Tocmai de aceea, dacă o arteră coronariană devine blocată la o pasăre sau la un mamifer, inima își pierde aportul de oxigen și este posibil ca animalul să sufere un atac de cord.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cum au contribuit nasurile oamenilor antici la dispariția mai multor specii de animale

Cum au reușit lupii cenușii să supraviețuiască erei glaciare, când multe alte animale au dispărut

Ce animale pot da naștere la gemeni, tripleți sau chiar cvadrupleți?

Cel mai vechi „cimitir de animale de companie” din lume, descoperit din greșeală în Egipt

Articolul Ar putea fi atacurile de cord posibile și în cazul altor animale? apare prima dată în Descopera.

Articol original

Imagini inedite. Mai mulți cerbi, filmați într-o pădure din Mureș

Mai mulți cerbi au fost filmați în timp ce trec printr-o pădure din Mureș. Animalele au fost văzute de un angajat al ocolului silvic în timpul unei misiuni de monitorizare a faunei.

Cerbii au fost filmați în Ocolul Silvic Răstolița din cadrul Direcției Silvice Mureș. Pădurea este administrată de Romsilva, iar angajații regiei fac în permanentă acțiuni de monitorizarea a faunei.

Specialiștii studiază animalele și fac analize privitoare la numărul și comportamentul acestora.

Cârdurile de cerbi se alcătuiesc după boncănit

„Din toamnă și până primăvara, cerbul este sociabil. În această perioadă, masculii se grupează în cârduri de tauri, conduse de un cerb tânăr, iar femelele în cârduri separate de ciute, conduse de ciuta cea mai în vârstă. În cârdurile de ciute sunt amestecaţi, întotdeauna, viţei şi chiar cerbi din al doilea an. Cârdurile de cerbi se alcătuiesc după boncănit, perioada de împerechere care are loc toamna,şi se desfac după ce zăpada s-a topit, pe la sfârşitul lunii aprilie. Cerbii bătrâni şi cei foarte puternici trăiesc solitar”, au explicat reprezentanții Romsilva pe Facebook, potrivit Mediafax.

Direcția Silvică Mureș administrează prin 10 ocoale silvice 181.356 hectare de fond forestier.

Articolul Imagini inedite. Mai mulți cerbi, filmați într-o pădure din Mureș apare prima dată în Descopera.

Articol original

Ce amendă au primit mai mulți turiști care au hrănit o ursoaică și puii acesteia, în zona lacului Vidraru

Jandarmii argeșeni au amendat mai mulți turiști care hrăneau o ursoaică și puii acesteia, aflați pe carosabil, în zona Posada – Vidraru, anunță, luni dimineața, Jandarmeria Argeș.

Jandarmii argeșeni au fost sesizați duminică, prin apel 112, că în zona Posada – Vidraru, la carosabil, se află mai mulți urși.

Ajunși la fața locului, jandarmii au constatat prezența unei ursoaice cu pui, dar și a unor turiști care hrăneau animalele.

Cum au fost sancționați turiștii care au hrănit urși în zona Vidraru

„Animalele sălbatice au fost îndepărtate în mediul lor natural, iar cei doi turiști au fost sancționați contravențional cu amendă în valoare de 500 lei la HCL nr. 21/2020 (Arefu), art. 5 lit. t pentru ’’hrănirea animalelor sălbatice de către orice persoană fizică, cu excepția celor care au calitatea de administrator al fondului cinegetic’’ și, respectiv, cu avertisment la HCL nr. 21/2020 (Arefu), art. 5 lit. u, pentru ’’fotografierea sau filmarea animalelor sălbatice aflate la o distanță mai mică de 20 de m, precum și apropierea de acestea’’”, menționează sursa citată, potrivit Mediafax.

Sfaturi pentru turiștii care trec prin zone frecventate de animale sălbatice

Jandarmeria Argeș recomandă turiștilor care tranzitează sau campează în zonele frecventate de animale sălbatice, să nu interacționeze cu acestea și, mai ales, să nu le hrănească.

Articolul Ce amendă au primit mai mulți turiști care au hrănit o ursoaică și puii acesteia, în zona lacului Vidraru apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original