Peștii care comunică prin semnale electrice și își planifică pauzele într-un mod similar oamenilor

Pălăvrăgeală constantă nu este cea mai bună metodă de comunicare. Un repaus înainte de a spune ceva important îi poate face pe cei din jur să asculte și să fie mai atenți la ceea ce spui. Iar asta nu este un truc pe care doar oamenii l-au descoperit.

Broaștele și păsările folosesc pauzele în comunicarea lor, iar, după cum se pare, „peștii-elefant” (Gnathonemus petersii) folosesc tăcere în moduri similare.

Sub apă, acești pești de apă dulce comunică prin pulsuri slabe de electricitate, iar noi cercetări au arătat că informațiile trimise de pești sunt marcate prin pauze bine puse la punct.

Atunci când au fost așezați în perechi, „peștii-elefant” au generat în mod activ pauze în semnalele electrice înainte să trimită o explozie de pulsuri electrice. În izolare, peștii au făcut asta mult mai puțin, ceea ce sugerează că este o trăsătura a comunicării speciei.

Astfel de momente de liniște ar împiedeca pești din jur să devină atât de obișnuiți cu fluxul constant de semnale electrice și să nu mai poată auzi ceea ce se spune. În schimb, o pauză de aproximativ o secundă ar putea permite unui „pește elefant” să primească viitoare mesaje.

Primul studiu care propune un model celular pentru aceste pauze

„Descoperirile noastre arată că exploziile de semnale au tendința să aibă loc imediat după pauze, iar acest comportament este similar cu oamenii care fac o pauză înainte de a transmite un mesaj cu un conținut ridicat de informații”, au scris autorii studiului.

Aceasta nu este prima oară când cercetătorii observă cum „peștii-elefant” iau pauze în timpul comunicării prin semnale electrice. De fapt, alți pești electrici, fac același lucru în timpul ritualului de împerechere. Acestea fiind spuse, noul studiu este primul care propune un model celular care ar putea explica aceste pauze.

Folosind înregistrări intracelulare, cercetătorii au descoperit că, de fapt, creierul „peștilor-elefant” este mai ușor de stimulat după o scurtă perioadă de liniște, potrivit Science Alert.

„Interesant este faptul că intervalele de timp relevante pentru pauze în comunicarea umană sunt aproximativ similare cu cele din comunicarea electrică a peștilor-elefant, având loc într-un interval de sute de milisecunde până la secunde”, au adăugat oamenii de știință.

Fenomenul cunoscut drept „depresie sinaptică”

Asta sugerează un proces celular similar atât în creierul peștilor cât și în cel al oamenilor, iar autorii studiului cred că știu despre ce este vorba. Atunci când receptorii din creier sunt stimulați în continuu, sinapsele devin cu timpul tot mai slăbite, astfel reducând activitatea circuitelor senzoriale.

Fenomenul este cunoscut drept „depresie sinaptică” și este ceea ce permite creierul animalul să învețe care semnale sunt mai importante.

Atunci când cercetătorii au stimulat artificial creierul peștelui electric cu un semnal constant, aceștia au observat că circuitele senzoriale au produs răspunsuri tot mai slabe. O pauză scurtă, pe de altă parte, a permis neuronilor să se recupereze, „astfel maximizând impactul mesajelor senzoriale” atunci când comunicarea a fost reluată.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Populațiile de pești migratori au scăzut cu 76% în ultimii 50 de ani

Motivul pentru care evoluția a șters complet o parte a sistemului imunitar al acestor pești

Parazitismul sexual: Ritualul bizar de împerechere al peștilor pescari

Extinderea canalelor maritime duce la  popularea lor cu specii de pești invazive

Articolul Peștii care comunică prin semnale electrice și își planifică pauzele într-un mod similar oamenilor apare prima dată în Descopera.

Articol original

Motivul surprinzător pentru care miaună pisicile

Pisicile domestice sunt unice pentru că își folosesc vocile pentru a „vorbi” cu stăpânii lor umani, iar de foarte puține ori miaună între ele. Așadar, de ce sunt prietenele noastre feline atât de vorbărețe cu noi?

Răspunsul are legătură cu domesticirea, au explicat experții.

Înainte ca pisicile să înceapă să locuiască alături de oameni în urmă cu 10.000 de ani, felinele erau singuratice, scriau John Bradshaw și Charlotte Cameron-Beaumont în cartea „Pisica domestică: Biologia comportamentului său”. Având în vedere că pisicile ancestrale se întâlneau de prea puține ori cu alți membri din specia lor, acestea nu trebuiau să-și folosească vocile pentru a comunica.

Modul prin care pisicile încă mai comunică între ele și în ziua de astăzi

În schimb, aceste pisici sălbatice comunicau prin simțul mirosului sau prin faptul că se frecau de obiecte precum copaci. Astfel, pisicile nu trebuiau să ajungă față în față cu alte feline pentru a trimite un mesaj. Acesta este modul prin care pisicile încă mai comunică între ele și în ziua de astăzi, a explicat John Wright, psiholog care studiază comportamentul animal la Universitatea Mercer, din Georgia, SUA.

„De ce să folosești vocalizarea atunci când alte simțuri sunt atât de eficiente?”, a precizat Wright.

Însă, oamenii nu au simțul mirosului la fel de „ascuțit” ca cel al felinelor. Așadar, pisicile comunică prin alt mod cu oamenii lor, un mod care cel mai probabil le va permite să obțină exact ce își doresc: prin mieunat. „Sunt manipulatoare. Comunicarea vocală devine o unealtă”, a spus Wright.

Așadar, de ce miaună pisica ta la tine?

Multe pisici dezvoltă chiar și un întreg repertoriu de sunete pentru a exprima diferite nevoi sau sentimente ori diverse răspunsuri. Spre exemplu, pisica ta ar putea să te întâmpine cu un mieunat ușor sau să îți ceară hrană cu un mieunat zgomotos, potrivit Live Science.

Mieunatul la oameni este un comportament parțial învățat. Toate pisicile miaună atunci când sunt pui pentru a atrage atenția mamei dacă sunt rănite, le este frig sau aceasta se așează accidental pe ele. Deși pisicile domestice prezintă acest comportament și la maturitate, felinele sălbatice (pisici domesticite dar fără stăpâni care trăiesc afară) scapă treptat de aceste obiceiuri.

Un studiu publicat în jurnalul Behavioral Processes a descoperit că pisicile sălbatice mârâiau mai des decât pisicile care aveau stăpâni. Atunci când pisicile sălbatice mieunau, o făceau fără discriminare, la oameni, păpuși și câini. Pisicile de casă mieunau mult mai des, însă doar la oameni, astfel sugerând că acestea dezvoltă obiceiul ca o limbă specială pentru stăpânii lor. Cu alte cuvinte, pisica ta miaună la tine pentru că a descoperit că așa îți poate atrage atenția.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Joacă gravitația un rol în cazul experimentului ”pisicii lui Schrödinger”? Un studiu recent spune că nu

Oamenii de știință au analizat cu ajutorul razelor X mumiile egiptene ale unei pisici, un șarpe și o păsăre. Ce au aflat

Rămășițele unei pisici de acum 1.000 de ani, descoperite pe Drumul Mătăsii

Viaţa ascunsă a pisicii tale. Un studiu arată de ce ar trebui să o ţii mereu în casă

Articolul Motivul surprinzător pentru care miaună pisicile apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original