Născut într-un sat extrem de sărac al Imperiului Å£arist de la graniÅ£a cu Ucraina, într-o familie de analfabeÅ£i, fiind obligat să fie toată viaÅ£a un autodidact, în pofida caracterului său ambiÅ£ios (Priestland, 2012, Steagul roÅŸu, Litera, p. 407), Hrusciov a fost muncitor instalator într-o mină din Donbas ÅŸi activist sindical ce s-a alăturat bolÅŸevicilor abia în 1918, devenind apoi comisar politic în Războiul civil al acestora cu „armata albilor”.
Citeşte şi Cine este cel mai mare criminal în masă din istorie? Răspunsul nu e nici Hitler, nici Stalin
Citeşte şi Cât de sângeros a fost în realitate Ivan cel Groaznic, diplomatul de geniu divinizat de Stalin
Hruşciov a sprijinit epurările sângeroase declanşate de Stalin în 1934 şi a semnat aprobările pentru arestarea multor bolşevici, despre care ştia că erau nevinovaţi. La izbucnirea Marelui Război pentru Apărarea Patriei, pentru a-i controla îndeaproape pe generalii Armatei Roşii, Hruşciov a fost numit de Stalin comisar politic la Kiev, el reuşind să supravieţuiască fizic şi politic pierderii Harkov-ului în faţa Wehrmacht-ului (Dumitrescu, 2009, Personaje şi personalităţi ale istoriei, Didactică şi pedagogică, p. 401). Ulterior, Hruşciov a fost activ pe frontul bătăliei de la Stalingrad, fiind responsabil cu moralul trupelor şi interogarea prizonierilor nazişti.
După şase luni de la moartea lui Stalin la 5 martie 1953, Hruşciov a reuşit să devină prim secretar al partidului, iar în februarie 1955 l-a înlocuit pe rivalul Malenkov din funcţia de premier cu Nikolai Bulganin (1895-1975), pentru ca în 1958 să cumuleze şi această funcţie. A recurs la represiune armată pe 4 noiembrie 1956, în Ungaria, pentru zdobirea revoluţiei anticomuniste de la Budapesta ce urmărea chiar desprinderea ţării din Pactul de la Varşovia. Hruşciov a retras trupele sovietice staţionate în România în mai-iunie 1958 pentru că oricum nu mai avea vreo justificare juridică pentru menţinerea lor (Tratatul de pace cu Austria fiind semnat încă din 1955) şi în plus îl costau prea mult. Începutul unei relative destinderi faţă de SUA ce a urmat după crima de lezmajestate a condamnării lui Stalin în 1956, (Parish, 2002, Enciclopedia Războiului Rece, Univers Enciclopedic, p. 140), dar şi datorită neîncurajării programului nuclear chinez de către Kremlin au reprezentat motivele care au determinat răcirea relaţiilor şi apoi la ostilitatea lui Mao faţă de conducerea URSS.
Cu toate că a decis reducerea forÅ£elor armate sovietice HruÅŸciov a adoptat poziÅ£ii internaÅ£ionale dure, reuÅŸind să-l domine pe noul preÅŸedinte Kennedy (măcinat de boală) la sumitt-ul de la Viena din mai 1961. HruÅŸciov a crezut că se va întâmpla acelaÅŸi lucru atunci când a aprobat ridicarea Zidului Berlinului pe 13 august 1961 ÅŸi mai ales în criza rachetelor sovietice amplasate în Cuba (octombrie-noiembrie 1962). ÃŽn octombrie 1964, energicul ÅŸi combativul Nikita HruÅŸciov s-a lăsat debarcat de la putere fără a opune rezistenţă în faÅ£a conspiraÅ£iei conduse de Leonid Brejnev, care i-a devenit succesor. Până la decesul său survenit în urma unui atac de cord în 1971, HruÅŸciov, vinovat de desacralizarea ÅŸi demonizarea lui Stalin, dar ÅŸi de a fi „dezgheÅ£at” URSS-ul stalinist, ÅŸi-a continuat viaÅ£a într-o obscuritate relativ confortabilă, regimul brejnevist ÅŸtergându-i din Enciclopedia Sovietică chiar ÅŸi contribuÅ£iile din Marele Război pentru Apărarea Patriei.
Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 11 septembrie:
1798 – S-a născut Franz Ernst Neumann, fizician ÅŸi matematician, considerat fondatorul fizicii matematice (m. 23 mai 1895)
1816 – S-a născut Carl Zeiss, inventatorul renumitei sticle Zeiss (m. 2 decembrie 1888)
1823 – A încetat din viaţă David Ricardo, economist ÅŸi om politic englez (n. 1772).
1885 – S-a născut David Herbert Lawrence, poet, eseist britanic, unul dintre cei mai importanÅ£i ÅŸi controversaÅ£i romancieri ai secolului XX („Amantul Doamnei Chatterley”) (m. 2 martie 1930)
1903 – S-a născut Theodor Wiesengrund Adorno, filosof, sociolog ÅŸi compozitor („Teoria estetică”, „Minima Moralia”, „Metafizică: concept ÅŸi problematică”) (m. 6 august 1969)
1924 – S-a născut istoricul literar Ion Rotaru (m. 18 decembrie 2006), cunoscut pentru lucrarea „O istorie a literaturii române”1985 – A încetat din viaţă poetul, eseistul, criticul de artă ÅŸi traducătorul Ion Frunzetti.
2000 – A încetat din viaţă Dem Rădulescu, unul dintre marii actori de comedie români de teatru, film ÅŸi televiziune, profesor universitar (din filmografie: „Veronica”, „Expresul de Buftea”, „B.D. la munte ÅŸi la mare”, „Primăvara bobocilor”; spectacolul de teatru „O scrisoare pierdută, în regia lui Liviu Ciulei) (n. 30 septembrie 1931)
2001 – Au avut loc la New York atentatele teroriste de la World Trade Center, revendicate de Al-Qaida
2006 – A încetat din viaţă istoricul ÅŸi jurnalistul german Joachim Fest, specialist în perioada nazistă ÅŸi autorul unei biografii de referinţă a lui Adolf Hitler (n. 1926)
2007 – A încetat din viaţă pianistul austriac de jazz, Joe Zawinul, fondatorul grupului de jazz-rock Weather Report (n. iulie 1932)
2009 – Scenaristul de film, teatru ÅŸi televiziune Larry Gelbart, unul dintre autorii serialului tv de succes „M.A.S.H”, a murit. Serialul „M.A.S.H”, recompensat cu premiul Emmy, a avut 11 sezoane ÅŸi a fost una dintre cele mai premiate producÅ£ii din istoria televiziunii americane. (n. 1928)
2009 – PreÅŸedintele în exerciÅ£iu al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, ÅŸi-a anunÅ£at oficial demisia.
Articolul ”Necioplitul” care l-a demolat pe Stalin apare prima dată în Descopera.ro.
Articol original