În urmă cu 40 de ani, românul Dumitru Prunariu ajungea în spaţiu

Dumitru Prunariu s-a născut în 27 septembrie 1952, la Braşov, şi a absolvit în 1976 Facultatea de Aeronave a Institutului Politehnic din Bucureşti.

Programul Intercosmos, din care a făcut parte Dumitru Prunariu, participând la misiunea Soyuz 40 (Soiuz 40), a fost demarat în 1967 de Uniunea Sovietică în sensul punerii bazelor pentru un program între ţările socialiste care să stimuleze dezvoltarea ştiinţelor spaţiale, ale instituţiilor de cercetare în acest domeniu şi pregătirea cercetătorilor în domeniul spaţial pe diferite teme.

„România a semnat acest acord Intercosmos în anul 1968, până la zborul meu cosmic au fost trimise în spaţiul cosmic 17 echipamente româneşti, care au funcţionat foarte bine”, a povestit peste ani Dumitru Prunariu.

Trei ani de pregătire înainte să plece în cosmos

În perioada 1978-1981 a urmat cursuri de pregătire pentru zboruri cosmice pilotate pe nave sovietice de tip „Soiuz” şi laboratoare de tip „Saliut”, la Centrul de pregătire a cosmonauţilor „Iuri Gagarin” de lângă Moscova.

„Am efectuat 125 de rotaţii complete în jurul Pământului. Am efectuat 22 de experimente ştiinţifice în domeniul astrofizică, al radiaţiei cosmice, al tehnologiilor spaţiale, medicinei , biologiei şi chiar psihologice”, a povestit Prunariu despre programul de antrenament.

Dumitru Prunariu a plecat la pregătire în URSS alături de familie:

Când am zburat în cosmos, băieţii mei aveau 5 ani şi 3 ani şi li se părea ceva foarte normal ca tata să plece în delegaţie în cosmos. Toţi copiii discutau la grădiniţă, ai mei ziceau ‘ei bine şi tatăl meu a fost în delegaţie în cosmos’. Discutau la grădiniţă acest lucru ca pe o chestie foarte normală. Mai greu a fost când au venit la grădiniţă în România şi au început să-i întrebe pe copii „dar tatăl tău când zboară în cosmos?”

În 14 mai 1981, Dumitru Prunariu a participat la primul zbor cosmic româno-sovietic, devenind primul cosmonaut român, şi a decolat în spaţiu la bordul navei „Soiuz 40”. El a stat în spaţiu opt zile, alături de cosmonautul rus Leonid Popov, şi a revenit pe Pământ în 22 mai 1981.

Cosmonauții Dumitru Prunariu si Leonid Popov, membrii misiunii Soyuz 40 / Credit foto: Profimedia

După Revoluţia din 1989, Dumitru Prunariu a deţinut funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Agenţiei Spaţiale Române.

Descoperă vă prezintă şi alte semnificaţii istorice ale zilei de 14 mai:

1536 – Umanistul român Nicolaus Olahus editează lucrarea istorică “Hungaria”, redactată la Bruxelles, în care tratează şi despre latinitatea poporului român şi a limbii române. Este prima abordare în scris de către un român a unităţii de neam şi a originii latine comune a muntenilor, ardelenilor şi moldovenilor.

1643 – În vârstă de numai 4 ani, Ludovic al XIV-lea devine rege al Franţei. Supranumit „Regele Soare”, el îşi asumă conducerea statului după decesul Cardinalului Mazarin.

1742 – A încetat din viaţă cronicarul Radu Tempea, protopop al românilor ortodocşi braşoveni, autorul “Istoriei sfintei beserici a Şcheilor Braşovului” (1484-1742), care evoca existenţa statornică în această zonă a unei colectivităţi româneşti autonome şi unitare (n. 1691).

1812 – S-a născut scriitorul şi omul politic Costache Negri, fruntaş al mişcării unioniste din Moldova (m. 28 septembrie 1876).

1859 – Austria a restabilit relaţii diplomatice cu Principatele Unite, recunoscând astfel de facto dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei şi Ţării Româneşti.

1893 – A încetat din viaţă matematicianul german Ernst Eduard Kummer, care a extins conceptele de aritmetică la studiul numerelor algebrice (n. 29 ianuarie 1810).

1912 – A murit scriitorul şi dramaturgul suedez August Strindberg (n. 22 ianuarie 1849).

1926 – A fost creat Comitetul Internaţional de Ştiinţe Istorice.

1954 – România a ratificat Convenţiile de la Geneva, din data de 12 august 1949, cu privire la protecţia victimelor de război.

1955 – Se înfiinţează alianţa defensivă a 8 state comuniste, denumită „Pactul de la Varşovia”.

1957 – A murit Camil Petrescu, scriitor român: „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, „Patul lui Procust”, „Turnul de fildeş”, „Jocul ielelor” (n. 22 aprilie 1894).

1968 – Preşedintele Franţei, Charles de Gaule, vizitează România.

1990 – A fost proclamată independenţa Republicii Letonia.

1998 – A murit cântăreţul american Frank Sinatra, laureat al premiului Academiei Americane de Film pentru cel mai bun actor într-un rol secundar, jucat în filmul „On the Waterfront” (1954) (n. 12 decembrie 1915).

2002 – SUA au solicitat oficial României desfăşurarea trupelor care vor participa la Operaţiunea Enduring Freeedom din Afganistan, începând cu 15 iulie.

2002 – Croaţia a fost invitată, la Reykjavik, să înceapă negocieri de aderare la Alianţa Nord-Atlantică.

2002 – Preşedinţii Rusiei, Armeniei, Belarusului, Kazahstanului, Kîrgîzstanului şi Tadjikistanului, reuniţi la Moscova, au decis să transforme tratatul de securitate colectivă din care fac parte statele lor într-o „organizaţie internaţională” după modelul NATO.

2007 – Polonia şi Statele Unite încep negocierile în vederea instalării, în Polonia, a elementelor scutului american antirachetă.

Articolul În urmă cu 40 de ani, românul Dumitru Prunariu ajungea în spaţiu apare prima dată în Descopera.

Articol original

Cine a fost, în realitate, marele câştigător al Războiului Rece?

Cine a castigat, de fapt, Razboiul Rece?     razboiul rece, sua, urss, partidul comunist, ronald reagan, george bush, mihail gorbaciov, cursa nucleara, colaps, federatia rusa, perestroika, democratie + zoom

Galerie foto (4)

“Atunci cand elefantii se lupta, iarba este cea calcata in picioare”, spune un intelept proverb al poporului african Swahili. Timp de mai bine de 45 de ani, superputerile lumii, fosta Uniune a Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) si Statele Unite ale Americii (SUA) s-au luptat surd in arena de proportii mondiale a Razboiului Rece. Astazi, unii istorici si analisti politici sunt de parere ca “iarba” turtita de acesti colosi a fost reprezentata chiar de restul popoarelor lumii.

Citeşte şi 5 dintre cei mai cunoscuţi spioni dubli care au activat în perioada Războiului Rece. Unul dintre ei a fost EXECUTAT – FOTO

 

Citeşte şi Omul care a prezis Marele Război. ”Toată lumea va fi implicată în războiul următor”

 

Desi Razboiul Rece a insemnat, in principiu, o lupta ideologica, a tratatelor, el a nascut totusi multa violenta. Agresiunea dintre SUA si URSS s-a consumat in regiuni precum Angola si Nicaragua, cele doua natiuni angajandu-se in razboaie delegate, sustinute militar si financiar de fortele americane si sovietice. Teritoriul Europei a servit drept spatiu de stocare a rachetelor nucleare pentru ambele parti, in timp ce popoarele satelit ale URSS erau reprimate si subjugate si exploatate de odioase regimuri comuniste.

Dictatorul chilian Augusto Pinochet (1915-2006)a comandat rapirea si uciderea populatiei de stanga din tara sa, sub un regim de tip american, iar opinia publica globala a fost contaminata de teama unui posibil razboi nuclear.

Cursa nucleara costa!

Tensiunea constanta care a caracterizat Razboiul Rece s-a finalizat odata cu destramarea din 1991 a Uniunii Sovietice, care s-a transformat si reformat, devenind Federatia Rusa. Acest colaps a fost precedat de revolutii in Polonia, Cehoslovacia si Romania, de caderea Zidului Berlinului, precum si de dizolvarea statelor sovietice. Sfarsitul Razboiului Rece s-a ivit insa atat de abrupt, incat chiar zece ani mai tarziu, neincrederea capitularii inca obseda Vestul. Paradoxal, aceasta situatie a fost foarte bine ilustrata de un episod din 1998 al serialului american de televiziune “The Simpsons”. Acesta prezinta un delegat rus la ONU referindu-se la tara sa drept “Uniunea Sovietica”. “Uniunea Sovietica?!”, intreaba mirat delegatul american. “Credeam ca v-ati destramat.” “Niet! Asta am vrut noi sa credeti!”, i-a replicat delegatul rus, razand amenintator. Aceasta scena satirica denota o concluzie clara a Razboiului Rece: nesiguranta. Ce anume a condus la caderea Uniunii Sovietice? Era colapsul URSS inevitabil, sau America i-a stimulat dezintegrarea? Sau, cum o spunea fostul director al CIA si expert in spatiul sovietice, Robert Gates, “Am  castigat noi, sau doar au pierdut sovieticii?”

Citeşte aici continuarea!

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 2 decembrie:

1804 – Napoleon Bonaparte a fost încoronat împărat al Franţei la Catedrala Notre Dame din Paris de către papa Pius al VII-lea.

1815 – A încetat din viaţă scriitorul Jan Potocki, autorul romanului „Manuscrisul găsit la Saragosa” (n. 8 martie 1761)

1823 – Preşedintele Statelor Unite ale Americii a proclamat doctrina „Monroe”, potrivit căreia SUA nu aveau nici o pretenţie de amestec în afacerile interne ale statelor europene, opunându-se, în acelaşi timp, extinderii sistemului politic al acestor state asupra oricărei părţi a continentului american

1857 – S-a născut Nicolae Popovici, compozitor şi dirijor de cor (m. 7 septembrie 1897)

1859 – S-a născut pictorul francez Georges Seurat (m. 25 martie 1891)

1861 – Poarta otomană a admis unirea administrativă şi politică a Principatelor române, printr-un firman însoţit de o notă restrictivă, ca aceasta să înceteze la sfîrşitul domniei lui Alexandru Ioan Cuza

1885 – S-a născut scriitorul Nikos Kazantzakis, autorul romanului „Alexis Zorbas”, ecranizat în 1964 (în rolul principal Anthony Quinn, regizor Michael Cacoyannis) (m. 26 octombrie 1957)

1891 – S-a născut Otto Dix, pictor şi grafician expressionist german. (m. 25 iulie 1969)

1896 – S-a născut Ana Jiquidi, artist decorator, soţia pictorului Aurel Jiquidi. Au colaborat, printre altele, la realizarea compoziţiei în frescă de la Institutul Politehnic din Bucureşti

1899 – S-a născut, la Londra, Sir John Barbirolli (Giovanni Battista), compozitor şi dirijor (m. 28 iulie 1970)

1908 – S-a născut Cecilia Mantta, profesoară de pian, întemeietoare a învăţământului muzical preuniversitar din România (m. 3 iunie 1999)

1912 – S-a născut Gheorghe Chivu, pictor (m. 18 octombrie 1986)

1918 – A murit Edmond Rostand, poet francez (n. 1 aprilie 1868)

1923 – S-a născut Maria Callas, soprană americană de origine greacă. A fost denumită „La Divina” sau „Regina della lirica”. (m. 16 septembrie 1977)

1935 – S-a născut Nicolae Labiş, poet-simbol al anilor 50, numit de criticul Eugen Simion „buzduganul unei generaţii” (volumele „Primele iubiri”, „Moartea căprioarei”, „Sunt spiritul adâncurilor”) (m. 22 decembrie 1956)

1946 – S-a născut Gianni Versace, unul dintre cei mai apreciaţi creatori de modă (asasinat la 14 iulie 1997)

1950 – A încetat din viaţă Dinu Lipatti, pianist şi compozitor de reputaţie internaţională; a compus muzică simfonică, muzică de cameră şi vocală, fiind distins cu numeroase premii internaţionale (n. 19 martie 1917)

1970 – A încetat din viaţă soprana Elena Drăgulinescu-Stinghe (n. 8 decembrie 1881)

2009 – A murit pictorul japonez Ikuo Hirayama, cunoscut pentru diverse acţiuni de protejare a obiectivelor culturale mondiale.

Articolul Cine a fost, în realitate, marele câştigător al Războiului Rece? apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

”Necioplitul” care l-a demolat pe Stalin

Născut într-un sat extrem de sărac al Imperiului ţarist de la graniţa cu Ucraina, într-o familie de analfabeţi, fiind obligat să fie toată viaţa un autodidact, în pofida caracterului său ambiţios (Priestland, 2012, Steagul roşu, Litera, p. 407), Hrusciov a fost muncitor instalator într-o mină din Donbas şi  activist sindical ce s-a alăturat bolşevicilor abia în 1918, devenind apoi comisar politic în Războiul civil al acestora cu „armata albilor”.

Citeşte şi Cine este cel mai mare criminal în masă din istorie? Răspunsul nu e nici Hitler, nici Stalin

 

Citeşte şi Cât de sângeros a fost în realitate Ivan cel Groaznic, diplomatul de geniu divinizat de Stalin

 

Hruşciov a sprijinit epurările sângeroase declanşate de Stalin în 1934 şi a semnat aprobările pentru arestarea  multor bolşevici, despre care ştia că erau nevinovaţi. La izbucnirea Marelui Război pentru Apărarea Patriei, pentru a-i controla îndeaproape pe generalii Armatei Roşii, Hruşciov a fost numit de Stalin comisar politic la Kiev, el reuşind să supravieţuiască fizic şi politic pierderii Harkov-ului în faţa Wehrmacht-ului (Dumitrescu, 2009, Personaje şi personalităţi ale istoriei, Didactică şi pedagogică, p. 401). Ulterior, Hruşciov a fost activ pe frontul bătăliei de la Stalingrad, fiind responsabil cu moralul trupelor şi interogarea prizonierilor nazişti.

După şase luni de la moartea lui Stalin la 5 martie 1953, Hruşciov a reuşit să devină prim secretar al partidului, iar în februarie 1955 l-a înlocuit pe rivalul Malenkov din funcţia de premier cu Nikolai Bulganin (1895-1975), pentru ca în 1958 să cumuleze şi această funcţie. A recurs la represiune armată pe 4 noiembrie 1956, în Ungaria, pentru zdobirea revoluţiei anticomuniste de la Budapesta ce urmărea chiar desprinderea ţării din Pactul de la Varşovia. Hruşciov a retras trupele sovietice staţionate în România în mai-iunie 1958 pentru că oricum nu mai avea vreo justificare juridică pentru menţinerea lor (Tratatul de pace cu Austria fiind semnat încă din 1955) şi în plus îl costau prea mult. Începutul unei relative destinderi faţă de SUA ce a urmat după crima de lezmajestate a condamnării lui Stalin în 1956, (Parish, 2002, Enciclopedia Războiului Rece, Univers Enciclopedic, p. 140), dar şi datorită neîncurajării programului nuclear chinez de către Kremlin au reprezentat motivele care au determinat răcirea relaţiilor şi apoi la ostilitatea lui Mao faţă de conducerea URSS.

Cu toate că a decis reducerea forţelor armate sovietice Hruşciov a adoptat poziţii internaţionale dure, reuşind să-l domine pe noul preşedinte Kennedy  (măcinat de boală) la sumitt-ul de la Viena din mai 1961. Hruşciov a crezut că se va întâmpla acelaşi lucru atunci când a aprobat ridicarea Zidului Berlinului pe 13 august 1961 şi mai ales în criza rachetelor sovietice amplasate în Cuba (octombrie-noiembrie 1962). În octombrie 1964, energicul şi combativul Nikita Hruşciov s-a lăsat debarcat de la putere fără a opune rezistenţă în faţa conspiraţiei conduse de Leonid Brejnev, care i-a devenit succesor. Până la decesul său survenit în urma unui atac de cord în 1971, Hruşciov, vinovat de desacralizarea şi demonizarea lui Stalin, dar şi de a fi „dezgheţat” URSS-ul stalinist, şi-a continuat viaţa într-o obscuritate relativ confortabilă, regimul brejnevist ştergându-i din Enciclopedia Sovietică chiar şi contribuţiile din Marele Război pentru Apărarea Patriei.

Citeşte continuarea aici!

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 11 septembrie:

1798 – S-a născut Franz Ernst Neumann, fizician şi matematician, considerat fondatorul fizicii matematice (m. 23 mai 1895)

1816 – S-a născut Carl Zeiss, inventatorul renumitei sticle Zeiss (m. 2 decembrie 1888)

1823 – A încetat din viaţă David Ricardo, economist şi om politic englez (n. 1772).

1885 – S-a născut David Herbert Lawrence, poet, eseist britanic, unul dintre cei mai importanţi şi controversaţi romancieri ai secolului XX („Amantul Doamnei Chatterley”) (m. 2 martie 1930)

1903 – S-a născut Theodor Wiesengrund Adorno, filosof, sociolog şi compozitor („Teoria estetică”, „Minima Moralia”, „Metafizică: concept şi problematică”) (m. 6 august 1969)

1924 – S-a născut istoricul literar Ion Rotaru (m. 18 decembrie 2006), cunoscut pentru lucrarea „O istorie a literaturii române”1985 – A încetat din viaţă poetul, eseistul, criticul de artă şi traducătorul Ion Frunzetti.

2000 – A încetat din viaţă Dem Rădulescu, unul dintre marii actori de comedie români de teatru, film şi televiziune, profesor universitar (din filmografie: „Veronica”, „Expresul de Buftea”, „B.D. la munte şi la mare”, „Primăvara bobocilor”; spectacolul de teatru „O scrisoare pierdută, în regia lui Liviu Ciulei) (n. 30 septembrie 1931)

2001 – Au avut loc la New York atentatele teroriste de la World Trade Center, revendicate de Al-Qaida

2006 – A încetat din viaţă istoricul şi jurnalistul german Joachim Fest, specialist în perioada nazistă şi autorul unei biografii de referinţă a lui Adolf Hitler (n. 1926)

2007 – A încetat din viaţă pianistul austriac de jazz, Joe Zawinul, fondatorul grupului de jazz-rock Weather Report (n. iulie 1932)

2009 – Scenaristul de film, teatru şi televiziune Larry Gelbart, unul dintre autorii serialului tv de succes „M.A.S.H”, a murit. Serialul „M.A.S.H”, recompensat cu premiul Emmy, a avut 11 sezoane şi a fost una dintre cele mai premiate producţii din istoria televiziunii americane. (n. 1928)

2009 – Preşedintele în exerciţiu al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, şi-a anunţat oficial demisia.

Articolul ”Necioplitul” care l-a demolat pe Stalin apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original