Junimea, societatea care a descoperit cei mai importanți scriitori români ai secolului XIX

Junimea a fost un important curent cultural și literar, precum și o societate literară fondată în anul 1863 la Iași, de către Iacob Negruzzi, Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti și Titu Maiorescu.

Totuși, Junimea nu a fost fondată printr-un act formal, asemenea Academiei Române aproximativ în aceeași perioadă la București. În schimb, Junimea a fost o comunitate de interese culturale și socio-politice. Totodată, Junimea mai cuprindea un cenaclu literar, o tipografie și un sistem de librării.

Prin Junimea au fost descoperiți cei mai importanți scriitori români ai secolului XIX, cum ar fi Mihai Eminescu, I.L. Caragiale și Ion Creangă. Astfel, Junimea este considerată cel mai important curent literar între anii 1850 și 1900.

Intră cine vrea, rămâne cine poate

Înscrierile în societatea Junimea urmau deviza „Intră cine vrea, rămâne cine poate”, iar printre membrii societății s-au mai numărat și Ioan Slavici și Alexandru Dimitrie Xenopol. De asemenea, Vasile Alecsandri a fost numit membru de onoare al Junimii. Întâlnirile aveau loc în fiecare săptămână la casele lui Titu Maiorescu şi ale lui Vasile Pogor. Revista societății, „Convorbiri literare”, a apărut la data de 1 martie 1867, redactor fiind Iacob Negruzzi.

Muzeul „Vasile Pogor”, Iași. Sursa foto: Muzeul Național al Literaturii Române Iași

În cadrul societății Junimea, membrii săi doreau îndreptarea culturii române spre germanism, aceștia fiind influențați de studiile făcute în Germania și lucrările unor nume importante precum Hegel, Fichte, Scheling și Kant.

Junimea a avut un impact major asupra întregii societății românești

Atât Junimea, cât și revista „Convorbiri literare”, a jucat un rol major în evoluția culturii și literaturii române. În acest context, cel mai notabil este studiul „În contra direcției de astăzi în cultura română” elaborat de Titu Maiorescu în 1868 prin care face un scurt istoric al evoluției culturii românești și concluzionează faptul că românii nu au făcut nimic altceva decât să preia forme fără fond.

Curentul literar Junimea a avut un impact major asupra întregii societății românești. La mijlocul secolului XX, principiile Junimii se aflau deja la baza dezvoltării ansamblului cultural românesc. Însă, tot progresul înregistrat până atunci s-a năruit odată cu instaurarea regimului comunist în România. La fel ca orice alt sistem totalitar, regimul comunist nu tolera spiritul critic.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Gruparea secretă din care făcea parte Ion Creangă: ”Mă leg pe suflet şi pe Dumnezeu”

Moartea misterioasă a geniului Eminescu sau cine a vrut să îl facă nebun?

Aron Pumnul, profesorul care i-a marcat tinereţea lui Mihai Eminescu. A fost urmărit de autorităţile maghiare

Societatea secretă a scriitorilor români: a fost descoperit un jurământ „misterios” semnat de Ion Creangă, N. Culianu şi alţii

Articolul Junimea, societatea care a descoperit cei mai importanți scriitori români ai secolului XIX apare prima dată în Descopera.

Articol original

Cât costă amenajarea memorialului de la Râmnicu Sărat dedicat victimelor comunismului

Proiectul de amenajare a unui memorial dedicat victimelor comunismului în incinta fostului penitenciar Râmnicu Sărat va fi finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Costul se ridică la 10 milioane de euro.

„Proiectul de amenajare a unui memorial dedicat victimelor comunismului în incinta fostului penitenciar Râmnicu Sărat va fi finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)”, a anunțat Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

Potrivit IICCMER, costul amenajării memorialului se ridică la aproximativ 10 milioane de euro.

Ororile din penitenciarul de la Râmnicu Sărat

„Supranumit Închisoarea tăcerii, penitenciarul de la Râmnicu Sărat reprezintă unul dintre cele mai dure puncte ale represiunii comuniste, care a găzduit o serie de reprezentanţi ai grupărilor politice, clerici greco-catolici şi romano-catolici, precum şi alţi indezirabili.

În anul 2007, fostul penitenciar a trecut în administrarea #IICCMER, care a reluat recent demersurile pentru transformarea fostului spaţiu concentraţionar într-unul al reflecţiei asupra naturii criminale a comunismului. Prin acest proiect, IICCMER își consolidează misiunea de prezervare a memoriei victimelor regimului comunist din România”, se menționează în comunicatul de presă al IICCMER.

Articolul Cât costă amenajarea memorialului de la Râmnicu Sărat dedicat victimelor comunismului apare prima dată în Descopera.

Articol original

Lenin, revoluţionarul comunist care a MURIT infectat de sifilis de o prostituată franceză. Cum a DISPĂRUT boala din dosarul lui medical

Lenin a decedat la vârsta de 53 de ani. Sănătatea liderului sovietic era deteriorată, în urma eforturilor depuse în Revoluţia din 1917 şi a unei tentative de asasinat.

În mai 1922, Lenin a avut primul atac cerebral, care i-a paralizat partea dreaptă a corpului, moment ce a coincis cu un uşor declin al rolului său în guvern.

După al doilea atac cerebral, din decembrie 1922, Lenin a demisionat din funcţiile politice, pentru că, după al treilea atac, în martie 1923, să rămână ţintuit la pat şi incapabil să mai vorbească.

Lenin a murit la 21 ianuarie 1924. La scurt timp după deces, au început să circule zvonuri potrivit cărora ar fi suferit de sifilis. Cauza oficială a morţii lui Lenin a fost, însă, arteroscleroza cerebrală combinată cu un al patrulea atac cerebral.

”Medicii au fost forţaţi să îşi ţină secrete opiniile”

În 2009, o scriitoare britanică la Universitatea Columbia a descoperit nişte documente care dovedeau că decesul lui Vladimir Ilici Lenin a fost cauzat de sifilis, o boală cu transmitere sexuală, şi nu de atac de cord.

Liderii sovietici au făcut eforturi semnificative pentru a acoperi motivele reale ale comportamentelor dezordonate şi a izbucnirilor bruşte de furie avute de Lenin înaintea morţii sale, în 1924.

Autoarea britanică Helen Rappaport a descoperit documente la Universitatea Columbia din New York despre care consideră că sunt probe, indicând că moartea lui Lenin a survenit ca urmare a unui neurosifilis (endartitis luetica), o formă a sifilisului care afectează creierul. Scriitoarea a descoperit informaţii despre adevărata natură a bolii lui Lenin în documente redactate de cercetătorul rus Ivan Pavlov, aflate la universitatea americană.

Pavlov, laureat al premiului Nobel şi faimos pentru lucrările sale de condiţionare comportamentală realizate pe câini, a afirmat că „revoluţia a fost făcută de un nebun căruia sifilisul îi afectase creierul”, potrivit descoperirilor făcute de Rappaport.

Rappaport, care a scris mai multe cărţi despre istoria Rusiei, crede că este posibil ca Lenin să se fi infectat cu sifilis după ce a înteţinut relaţii sexuale cu o prostituată pariziană, în 1902. Sovieticii au pus, însă, comportamentul instabil al lui Lenin pe seama arterosclerozei, boală care afectează creierul şi pe care sifilisul o imită în ceea ce priveşte simptomele.

De la sfârşitul lui 1921, liderul rus a suferit o serie de atacuri fizice catastrofale, care i-au indus progresiv starea de paralizie. Rappaport susţine că boala l-a făcut pe Lenin ca, înaintea morţii, să fie „un personaj confuz şi neajutorat, cu greutăţi în exprimare şi cu o privire nebună şi fixă”.

Citeşte mai multe în articolul Corpul lui Lenin arată tot mai bine, cu trecerea anilor. Experimentul rusesc care durează deja de 90 de ani.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 21 ianuarie:

1852 – S-a născut Vasile Lucaciu, personalitate a luptei naţionale a românilor ardeleni, unul dintre iniţiatorii Memorandumului de la 1892, membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (m. 29 nov 1922)

1865 – A încetat din viaţă traducătorul şi fabulistul Alexandru Donici (n. 19 ianuarie 1806)

1905 – S-a născut designerul francez Christian Dior (m. 24 octombrie 1957)

1919 – S-au deschis lucrările Conferinţei de pace de la Paris, la care a participat o delegaţie română din care faceau parte I.I.C. Brătianu, Al. Vaida-Voievod, C. Angelescu, Victor Antonescu. În cadrul Conferinţei au fost elaborate textele tratatelor de pace dintre ţările învingătoare în Primul Război Mondial (27 de state, printre care România) şi ţările învinse (Germania, Austria, Ungaria, Bulgaria şi Turcia).

1922 – S-a născut actorul american Telly Savalas, celebru pentru rolul din serialul poliţist „Kojak” (d. 22 ianuarie 1994)

1925 – S-a născut comediantul Benny Hill (m. 19 aprilie 1992)

1941  – A început rebeliunea legionară prin care membrii acestei miscari intentionau preluarea puterii. Rebeliunea a fost înăbuşită pe 23 ianuarie prin intervenţia armatei române, la ordinul lui Ion Antonescu. Horia Sima împreună cu alţi 700 de legionari s-au refugiat în Germania.

1950 – A încetat din viaţă scriitorul britanic George Orwell („Ferma animalelor”, „1984”) (n. 25 iunie 1903)

1964 – Dramatrugul francez de origine română Eugene Ionesco a devenit membru al Academiei Franceze

2005 – Baschetbalistul echipei CSU Asesoft Ploieşti, Antonio „Toni” Alexe, şi-a pierdut viaţa în urma unui accident rutier produs pe raza localităţii Sinaia.

2007 – A încetat din viaţă, în urma unui accident rutier, atleta română Maria Cioncan, laureată a medaliei de bronz la proba de 1500 m de la Jocurile Olimpice de vară din 2004 de la Atena (n. 19 iunie 1977)

2008 – Limba eyak din Alaska a fost declarată dispărută, odată cu moartea lui Marie Smith Jones, ultimul vorbitor nativ al acestei limbi (n. 1918).

Articolul Lenin, revoluţionarul comunist care a MURIT infectat de sifilis de o prostituată franceză. Cum a DISPĂRUT boala din dosarul lui medical apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

CNSAS a publicat peste 56.000 de fișe de domiciliu forțat, emise de fosta Securitate

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a publicat pe site-ul instituției peste 56.000 de fișe de domiciliu obligatoriu, emise de fosta Securitate, care atestă modul în care au fost încălcate drepturile fundamentale ale omului de către regimul comunist.

Potrivit unui comunicat al CNSAS, pe site-ul instituției au fost publicate 56.468 de fişe de domiciliu obligatoriu.

Acestea au fost emise de fosta Securitate și atestă măsura abuzivă a strămutării unor persoane, ilustrând modul în care a fost limitată libertatea de circulaţie și au fost încălcate drepturile fundamentale ale omului de către regimul totalitar comunist.

„Prin decizia publicării acestor materiale arhivistice, instituţia oferă un suport documentar în special beneficiarilor Legii 130/2020 pentru completarea art.5 din Decretul-lege 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, cât şi cercetătorilor interesaţi în documentarea numeroaselor cazuri de represiune politică”, se arată în comunicatul CNSAS.

Vă recomandăm să citiți și:

De ce l-au primit cu onoruri Jimmy Carter şi Regina Elisabeta a II-a pe Nicolae Ceauşescu

A fost Ceauşescu influenţat telepatic să ţină discursul din 21 decembrie? O altă teorie a conspiraţiei legată de Revoluţie

Maurer: Eu l-am propus pe Ceauşescu la conducerea PCR. Interviu realizat de istoricul Marius Oprea

Mărturiile lui Laszlo Tokes la 30 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989: Am fost un oponent paşnic al regimului Ceauşescu

Articolul CNSAS a publicat peste 56.000 de fișe de domiciliu forțat, emise de fosta Securitate apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

”Necioplitul” care l-a demolat pe Stalin

Născut într-un sat extrem de sărac al Imperiului ţarist de la graniţa cu Ucraina, într-o familie de analfabeţi, fiind obligat să fie toată viaţa un autodidact, în pofida caracterului său ambiţios (Priestland, 2012, Steagul roşu, Litera, p. 407), Hrusciov a fost muncitor instalator într-o mină din Donbas şi  activist sindical ce s-a alăturat bolşevicilor abia în 1918, devenind apoi comisar politic în Războiul civil al acestora cu „armata albilor”.

Citeşte şi Cine este cel mai mare criminal în masă din istorie? Răspunsul nu e nici Hitler, nici Stalin

 

Citeşte şi Cât de sângeros a fost în realitate Ivan cel Groaznic, diplomatul de geniu divinizat de Stalin

 

Hruşciov a sprijinit epurările sângeroase declanşate de Stalin în 1934 şi a semnat aprobările pentru arestarea  multor bolşevici, despre care ştia că erau nevinovaţi. La izbucnirea Marelui Război pentru Apărarea Patriei, pentru a-i controla îndeaproape pe generalii Armatei Roşii, Hruşciov a fost numit de Stalin comisar politic la Kiev, el reuşind să supravieţuiască fizic şi politic pierderii Harkov-ului în faţa Wehrmacht-ului (Dumitrescu, 2009, Personaje şi personalităţi ale istoriei, Didactică şi pedagogică, p. 401). Ulterior, Hruşciov a fost activ pe frontul bătăliei de la Stalingrad, fiind responsabil cu moralul trupelor şi interogarea prizonierilor nazişti.

După şase luni de la moartea lui Stalin la 5 martie 1953, Hruşciov a reuşit să devină prim secretar al partidului, iar în februarie 1955 l-a înlocuit pe rivalul Malenkov din funcţia de premier cu Nikolai Bulganin (1895-1975), pentru ca în 1958 să cumuleze şi această funcţie. A recurs la represiune armată pe 4 noiembrie 1956, în Ungaria, pentru zdobirea revoluţiei anticomuniste de la Budapesta ce urmărea chiar desprinderea ţării din Pactul de la Varşovia. Hruşciov a retras trupele sovietice staţionate în România în mai-iunie 1958 pentru că oricum nu mai avea vreo justificare juridică pentru menţinerea lor (Tratatul de pace cu Austria fiind semnat încă din 1955) şi în plus îl costau prea mult. Începutul unei relative destinderi faţă de SUA ce a urmat după crima de lezmajestate a condamnării lui Stalin în 1956, (Parish, 2002, Enciclopedia Războiului Rece, Univers Enciclopedic, p. 140), dar şi datorită neîncurajării programului nuclear chinez de către Kremlin au reprezentat motivele care au determinat răcirea relaţiilor şi apoi la ostilitatea lui Mao faţă de conducerea URSS.

Cu toate că a decis reducerea forţelor armate sovietice Hruşciov a adoptat poziţii internaţionale dure, reuşind să-l domine pe noul preşedinte Kennedy  (măcinat de boală) la sumitt-ul de la Viena din mai 1961. Hruşciov a crezut că se va întâmpla acelaşi lucru atunci când a aprobat ridicarea Zidului Berlinului pe 13 august 1961 şi mai ales în criza rachetelor sovietice amplasate în Cuba (octombrie-noiembrie 1962). În octombrie 1964, energicul şi combativul Nikita Hruşciov s-a lăsat debarcat de la putere fără a opune rezistenţă în faţa conspiraţiei conduse de Leonid Brejnev, care i-a devenit succesor. Până la decesul său survenit în urma unui atac de cord în 1971, Hruşciov, vinovat de desacralizarea şi demonizarea lui Stalin, dar şi de a fi „dezgheţat” URSS-ul stalinist, şi-a continuat viaţa într-o obscuritate relativ confortabilă, regimul brejnevist ştergându-i din Enciclopedia Sovietică chiar şi contribuţiile din Marele Război pentru Apărarea Patriei.

Citeşte continuarea aici!

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 11 septembrie:

1798 – S-a născut Franz Ernst Neumann, fizician şi matematician, considerat fondatorul fizicii matematice (m. 23 mai 1895)

1816 – S-a născut Carl Zeiss, inventatorul renumitei sticle Zeiss (m. 2 decembrie 1888)

1823 – A încetat din viaţă David Ricardo, economist şi om politic englez (n. 1772).

1885 – S-a născut David Herbert Lawrence, poet, eseist britanic, unul dintre cei mai importanţi şi controversaţi romancieri ai secolului XX („Amantul Doamnei Chatterley”) (m. 2 martie 1930)

1903 – S-a născut Theodor Wiesengrund Adorno, filosof, sociolog şi compozitor („Teoria estetică”, „Minima Moralia”, „Metafizică: concept şi problematică”) (m. 6 august 1969)

1924 – S-a născut istoricul literar Ion Rotaru (m. 18 decembrie 2006), cunoscut pentru lucrarea „O istorie a literaturii române”1985 – A încetat din viaţă poetul, eseistul, criticul de artă şi traducătorul Ion Frunzetti.

2000 – A încetat din viaţă Dem Rădulescu, unul dintre marii actori de comedie români de teatru, film şi televiziune, profesor universitar (din filmografie: „Veronica”, „Expresul de Buftea”, „B.D. la munte şi la mare”, „Primăvara bobocilor”; spectacolul de teatru „O scrisoare pierdută, în regia lui Liviu Ciulei) (n. 30 septembrie 1931)

2001 – Au avut loc la New York atentatele teroriste de la World Trade Center, revendicate de Al-Qaida

2006 – A încetat din viaţă istoricul şi jurnalistul german Joachim Fest, specialist în perioada nazistă şi autorul unei biografii de referinţă a lui Adolf Hitler (n. 1926)

2007 – A încetat din viaţă pianistul austriac de jazz, Joe Zawinul, fondatorul grupului de jazz-rock Weather Report (n. iulie 1932)

2009 – Scenaristul de film, teatru şi televiziune Larry Gelbart, unul dintre autorii serialului tv de succes „M.A.S.H”, a murit. Serialul „M.A.S.H”, recompensat cu premiul Emmy, a avut 11 sezoane şi a fost una dintre cele mai premiate producţii din istoria televiziunii americane. (n. 1928)

2009 – Preşedintele în exerciţiu al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, şi-a anunţat oficial demisia.

Articolul ”Necioplitul” care l-a demolat pe Stalin apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original