Greșeala făcută de Charles Darwin în privința selecției sexuale. Ce arată un nou studiu

Charles Darwin a fost un om de știință precaut. În secolul XIX, în timp ce colecta dovezi pentru teoria sa privind evoluția speciilor prin selecția naturală, Darwin a observat că teoria nu explica cozile extravagante ale păunilor masculi, coarnele cerbilor, sau de ce masculii unor specii sunt mult mai mari decât femelele.

Pentru aceste ciudățenii, Darwin a propus o teorie secundară: selecția sexuală a trăsăturilor care cresc șansele unui animal de a avea un partener și a se reproduce. Darwin a diferențiat cu atenție între armele precum coarnele, colții și dimensiunile impresionante care sunt folosite pentru a supune rivalii, și ornamentele care au scop fermecarea sexului opus.

Darwin credea că selecția sexuală ar putea fi explicată prin raporturile inegale de sex (adică atunci când există mai mulți masculi decât femele într-o populație, sau vice versa). Cercetătorul argumenta că un bărbat cu mai puține femele ar trebuie să depună mai mult efort pentru a dobândi un partener, iar această competiție se află în spatele selecției sexuale.

În ce populații apare cea mai intensă selecție sexuală?

Acum, un nou studiu a confirmat o legătură între selecția sexuală și raporturile de sex, la fel cum bănuia Darwin. Însă, în mod surprinzător, descoperirile recente sugerează că Darwin a înțeles totul pe dos. Oamenii de știință au descoperit că selecția sexuală nu este cel mai pronunțată atunci când potențialii parteneri sunt puțin, ci atunci când există din abundență. Asta înseamnă că trebuie să analizăm din nou presiunile selecției care joacă un rol în populațiile de animale ce includ raporturi inegale de sex.

După ce au analizat 462 de specii diferite de reptile, mamifere și păsări, oamenii de știință au descoperit o legătură puternică între raporturile de sex și dimorfismul sexual, astfel confirmând suspiciunile lui Darwin.

Totuși, tendința a fost opusă față de cea prezisă de Darwin cu dovezile sale limitate. Se pare că cea mai intensă selecție sexuală, indicată de masculi mai mari în comparație cu femele, apare în specii în care există o abundență de femele pentru masculii, spre deosebire de penuria sugerată de Darwin, potrivit Science Alert.

Studiul nu anulează sub nicio formă teoriile lui Darwin

Studiul nu anulează sub nicio formă teoriile lui Darwin în privința selecției naturale și a selecției sexuale. Descoperirile pur și simplu arată un mecanism diferit față de cel propus de Charles Darwin.

Presupunerile lui erau bazate pe ideea că cea mai intensă competiție pentru parteneri ar trebui să apară acolo unde există un deficit de parteneri. Însă, teoriile mai recente sugerează că această logică nu ar fi fost corectă și că selecția sexuală este, de fapt, un sistem în care câștigătorul primește totul.

Asta înseamnă că, atunci când există mulți potențiali parteneri într-o populație, un mascul superior (în opinia cercetătorilor, cel mai mare și mai greoi) se bucură de un câștig mai mare, astfel fertilizând un număr mai mare de femele în detrimentul masculilor mai mici, care s-ar putea să nu se reproducă deloc.

Vă mai recomandăm să citiți și:

”Procesul maimuţei”. Un profesor a ajuns în faţa judecătorilor pentru că l-a predat pe Darwin

Cum a ajuns ”ruşinea familiei”, Charles Darwin, să schimbe omenirea. Cinci lucruri puţin ştiute

Două caiete care au aparținut lui Charles Darwin, cu o valoare de milioane de lire sterline, au dispărut

Cu cine a fost căsătorit marele Charles Darwin. Emma îi era şi verişoară

Articolul Greșeala făcută de Charles Darwin în privința selecției sexuale. Ce arată un nou studiu apare prima dată în Descopera.

Articol original

Tendințele anului 2021 în imobiliare. Tehnologia 5G, serviciile integrate și biroul virtual

Implementarea tehnologiei 5G, adoptarea unui nou model de afaceri, care presupune transformarea companiilor din domeniu din furnizori de spații în furnizori de servicii, și dezvoltarea biroului virtual sunt doar câteva din predicțiile din studiul Deloitte Real Estate Predictions 2021.

Piața imobiliară globală se află într-un permanent proces de adaptare la evoluțiile din economie, la cadrul de reglementare în schimbare și la mediul tehnologic aflat în plină expansiune.

Studiul este realizat pe baza informațiilor colectate din mai mult de zece țări din întreaga lume. Conform studiului, care prezintă un set de 13 previziuni pentru piața de profil, digitalizarea nu mai poate fi evitată, iar investitorii în domeniul imobiliar sau managerii de fonduri, active, proprietăți fie o implementează, fie riscă să fie marginalizați de piață.

În privința adoptării tehnologiei 5G, care are capacitatea de a conecta toate dispozitivele, clădirile și orașele între ele, astfel încât să permită modalități noi și mai inteligente de lucru, anul 2020 a încetinit procesul, în oarecare măsură, dar a evidențiat, o dată în plus, necesitatea îmbunătățirii conectării, creșterii vitezei din rețelele de date și a capacității infrastructurii necesare pentru a sprijini transformarea digitală. Pe de altă parte, deși există provocări în implementarea 5G, beneficiile economice și sociale vor depăși costurile, iar sectorul imobiliar are „lărgimea de bandă” necesară pentru a obține beneficii importante din implementarea acestei tehnologii, arată studiul.

Modul în care muncim se va schimba în era post-pandemie

În domeniul comercial se conturează un nou model de afaceri – Real Estate-as-a-Service (REaaS)-, o inovație derivată din transformarea digitală și din dezvoltarea sectorului clădirilor inteligente. Conform noului concept, importanța spațiului fizic este diminuată în favoarea celei a setului de date la care are acces utilizatorul, iar serviciile care ajută la îmbunătățirea activității angajaților iau locul spațiului tradițional de lucru. Beneficiile modelului REaaS nu se limitează doar la realizarea de economii pentru compania care îl implementează, ci se manifestă și prin generarea de venituri, datorită îmbunătățirii experienței și a productivității utilizatorilor, potrivit Mediafax.

„Modul în care muncim se va schimba în era post-pandemie. Deși nu mai suntem legați strict de un spațiu fix al biroului, nevoia de zone de co-working, de socializare a crescut. Astfel, rolul imobiliarelor evoluează spre crearea unui habitat, a unui ecosistem complex de petrecere a timpului. Toate indiciile duc către un viitor dominat de modul de lucru hibrid, în care angajații beneficiază de mai multe opțiuni pentru desfășurarea activității, iar angajatorii reexaminează necesitățile lor în materie de spațiu de lucru. Companii mari din întreaga lume, dar și societăți medii și mici, inclusiv din România, au anunțat deja că implementează un sistem de lucru hibrid pe termen lung, astfel că diversificarea ofertei de spații de lucru și dotarea cu tehnologie care să permită munca la distanță devin esențiale”, a declarat Alexandra Smedoiu, Partener Deloitte România, Lider al Serviciilor de Consultanță pentru sectorul Imobiliar.

Anul 2020 a consemnat dezvoltarea comunității locale, un trend care pare de viitor, având în vedere că oamenii economisesc timpul pe care îl petreceau făcând naveta și se bucură de șansa de a petrece mai mult timp conectați la zona în care locuiesc. Acest aspect oferă organizațiilor șansa de a reinventa rolul biroului într-un nou model de operare în imobiliare – biroul virtual. Și sediul fizic va fi diversificat, astfel încât să conțină atât spații de birouri într-un sediu central, cât și zone de co-working sau birouri mai mici la periferia orașelor ori în alte regiuni. Astfel, angajații vor avea la dispoziție spații de lucru mai aproape de casă, ceea ce le va permite o mai bună separare între muncă și viața personală și să se conecteze social cu colegii, în timp ce evită naveta lungă la birou.

Articolul Tendințele anului 2021 în imobiliare. Tehnologia 5G, serviciile integrate și biroul virtual apare prima dată în Descopera.

Articol original

Cum au ajuns tarantulele atât de răspândite pe Pământ. Cercetătorii au găsit în sfârșit explicația

Puțini păianjeni stârnesc stârnesc reacțiile puternice pe care le pot stârni temutele tarantule. Aceste arahnide uriașe și păroase sunt bine cunoscute pentru dimensiunile, culorile și trăsăturile fizice.

Însă, nu doar tarantula în sine este impresionantă. La fel este și răspândirea creaturii pe Pământ, ceea ce este surprinzător având în vedere că tarantulele sunt păianjeni destul de sedentari. Spre exemplu, femelele și juvenilii rareori își părăsesc ascunzișurile.

Însă, tarantulele (familia Theraphosidae de păianjeni) pot fi găsite aproape oriunde, trăind pe toate continentele Pământului cu excepția Antarcticii.

„Comportamentul lor nu ar sugera că le place să hoinărească, însă tarantulele au ajuns pe tot globul”, a spus Saoirse Foley, coordonatul unei echipe de cercetători de la Universitatea Carnegie Mellon din SUA.

Cheia răspândirii tarantulelor pe Pământ

În noul lor studiu, Foley și colegii săi au analizat tiparele biogeografice ale tarantulelor de-a lungul istoriei, analizând ARN-ul mesager al creaturilor și observând modul în care arborele genealogic al tarantulelor s-ar fi dezvoltat în decurs de 120 de milioane de ani.

Această evoluție pare să fie cheia răspândirii tarantulelor, strămoșii creaturilor ajungând în diferite regiuni din lume prin intermediul deplasării continentelor, pe măsură ce acestea s-au unit și s-au desprins de-a lungul a milioane de ani după descompunerea supercontinentului Gondwana.

„Studiile anterioare au estimat că apariția tarantulelor a fost compatibilă cu originea supercontinentului Gondwana. Într-adevăr, unele tarantula (Selenocosmiinae) ar fi face parte din taxonii din nordul Gondwana”, au explicat oamenii de știință, potrivit Science Alert.

Dovezi de la două răspândiri separate ale tarantulelor

În propria lor analiză, cercetătorii au descoperit dovezi de la două răspândiri separate „în afara Indiei” ale tarantulelor antice spre Asia, atunci când subcontinentul indian s-a lovit de Asia în urmă cu 55 – 35 de milioane de ani.

„În ciuda faptului că analizele noastre au sugerat origine de pe Gondwana pentru Theraphosidae, acest tipar indică faptul că tarantulele nu au fost mereu prezente în Oceania. În schimb, noi am descoperit tipare conforme cu răspândirea Selenocosmiinae pe Asia, în cele din urmă traversând linia Wallace cândva după coluziunea India/Asia, în timp Thrigmopoeinae terestre au rămas în India”, au spus cercetătorii.

Speciile au profitat de ocazie și de circumstanțe

„Rezultatele noastre indică faptul că ambele descendențe asiatice s-au ramificat în timp ce placa tectonică indiană încă se deplasa spre Asia. Interesant este că ambele descendențe par să fie divergente din punct de vedere ecologic”, au adăugat aceștia.

Rezultatele sugerează în cele din urmă că deși deplasarea continentelor a jucat un rol crucial în răspândirea păianjenilor antici, propria lor adaptare evoluționară a fost importantă pentru a coloniza noi continente. Speciile au profitat de ocazie și de circumstanțe.

Vă mai recomandăm să citiți și:

”Unicornii” există, dar nu aşa cum s-ar aştepta lumea. Savanţii sud-africani au descoperit o specie bizară de tarantulă

O tarantulă a omorât un şarpe, folosindu-şi doar colţii neveninoşi

Marea migrație a tarantulelor. Masculii vor străbate chiar și zeci de kilometri pentru a-și găsi perechea

Misterul culorilor nemaipomenite ale tarantulelor ar fi fost, în sfârșit, rezolvat

Articolul Cum au ajuns tarantulele atât de răspândite pe Pământ. Cercetătorii au găsit în sfârșit explicația apare prima dată în Descopera.

Articol original