Un studiu explică de ce nucleul interior al Pământului ar putea fi asimetric

Atunci când undele seismice se deplasează cu repeziciune prin planeta noastră, acestea par să călătorească cu 3% mai repede atunci când se deplasează vertical de la pol la pol, față de atunci când se deplasează orizontal de la est la vest.

Noile modele sugerează că acest lucru se datorează faptului că nucleul solid al Pământului crește mai repede pe o parte, la mare adâncime sub Marea Banda din Indonezia, și mai lent pe cealaltă parte, pe sub Brazilia.

În istoria Pământului a existat un moment în care planeta nu avea un nucleu solid. Cel mai adânc interior al planetei noastre a conținut probabil o masă de material topit timp de miliarde de ani înainte ca fierul lichid din centru să înceapă să se răcească și să se solidifice.

Asta înseamnă că centrul Pământului ar putea fi un roi gigant de fier cristalizat, iar atunci când aceste cristale se aliniază într-un anumit mod cel mai probabil permit undelor seismice să se deplaseze mai repede în unele direcții.

„Cel mai simplu model arăta că nucleul interior este asimetric”

Desfășurând modele privind modul în care s-ar fi putut produce această aliniere, cercetătorii au ajuns la o explicație neașteptată. Nucleul interior al Pământului crește într-un mod asimetric.

„Cel mai simplu model părea destul de neobișnuit și arăta că nucleul interior este asimetric. Partea de vest arată diferit față de partea de est până în centru, nu doar în partea de sus a nucleului interior, așa cum au sugerat unii. Singurul mod prin care putem explica acest lucru este că o parte se dezvoltă mai repede decât cealaltă”, a explicat Daniel Frost, seismolog la Universitatea din California Berkeley, SUA.

Bineînțeles, este imposibil să forăm în nucleul interior al Pământului pentru a afla ce se întâmplă acolo, astfel că acesta este un domeniu de cercetare în care dezbaterile vor fi mereu aprinse. Propagarea undelor seismice și simulările computerizate sunt doar câteva dintre modalitățile prin care putem testa posibile explicații pentru motivul pentru care Terra s-a format în acest fel.

O rată de creștere cu 40% mai mică la poli și cu 130% mai mare la Ecuator

Folosind diferite modele computerizate care explică geodinamica Pământului și fizica mineralelor de fier aflate sub presiune și temperatură ridicată, oamenii de știință au încercat să afle de ce nucleul interior al planetei noastre este aliniat într-un mod atât de neobișnuit.

Cea mai simplă explicație pe care au găsit-o a fost că nucleul de cristal al lumii noastre crește cel mai rapid la Ecuator, în special pe partea de est, potrivit Science Alert.

„Asta corespunde unei rate de creștere care este cu 40% mai mică la poli și cu 130% mai mare la Ecuator față de media globală”, au concluzionat autorii noului studiu.

Așa a fost de la bun început

Această rată de creștere asimetrică sugerează că unele părți ale nucleului interior al Pământului sunt mai calde, în timp ce altele sunt mai reci, astfel contribuind la formarea cristalelor de fier într-un ritm mai accelerat. Gravitația răspândește apoi acest exces de creștere în mod uniform în nucleul planetei, păstrând în general o formă sferică și deplasând cristalele către poli.

În cele din urmă, cercetătorii cred că această deplasare prin gravitație este cea care aliniază rețeaua de cristale a nucleului interior al Pământului de-a lungul axei sale de rotație.

Totodată, se pare că așa a fost de la bun început. Modelul oamenilor de știință sugerează că acest tip de creștere asimetrică a avut loc imediat ce interiorul planetei a început să se răcească și să se solidifice.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Viteza de rotație a Pământului se modifică. Ne afectează?

Pământul sau Marte: Ce arată, de fapt, aceste imagini incredibile?

Numărătoare în premieră. Câte păsări sălbatice au mai rămas pe Pământ?

De cât timp am avea nevoie pentru a opri un asteroid care se îndreaptă spre Pământ?

Articolul Un studiu explică de ce nucleul interior al Pământului ar putea fi asimetric apare prima dată în Descopera.

Articol original

Carol I, cel mai mare rege al românilor. Care a fost primul cuvânt pe care l-a rostit în limba română

Rigoare, sobrietate si tenacitate – acestea au fost cuvintele de ordine pentru primul rege al Romaniei. Inconjurat de o stralucita pleiada de oameni politici, Carol a facut istorie indeplinind destinul national al Romaniei: independenta si modernizarea.

Citeşte şi Principesa Margareta, mesaj de Ziua Regalităţii: ”Regii au contribuit la crearea României moderne”

 

Citeşte şi Regele Mihai, ultimul rege al României – VIDEO

 

Comandant suprem al armatelor romano-ruse in asediul Plevnei din timpul Razboiului de Independenta (1877-1878), cu o contributie decisiva in acelasi razboi, Carol s-a incoronat rege in 1881, purtand cu nedisimulata mandrie coroana de otel turnata din metalul unuia dintre tunurile turcesti capturate la Grivita.

Un rege pentru Romania

Destinul i-a zambit Romaniei atunci cand doar un miracol a facut ca inlaturarea miseleasca a lui Alexandru Ioan Cuza de pe tronul reunit al Moldovei si Munteniei sa nu se transforme intr-un dezastru pentru toti romanii. Clasa politica romaneasca, in frunte cu guvernul provizoriu condus de prim-ministrul Ion Ghica, se vedea nevoita atunci sa infrunte actiunile in forta ale Miscarii Separatiste din Moldova si nemultumirile taranilor care credeau ca prin exilarea lui Cuza, Legea rurala din 14/26 august 1864 ( Lege prin care peste 400.000 de familii de tarani fusesera improprietarite cu terenuri agricole) avea sa fie anulata. Mai mult, situatia parea sa fi scapat complet de sub control in momentul in care Imperiului Otoman si-a masat o mare parte a efectivelor militare la sudul Dunarii, anuntand o interventie in forta sub pretextul ca Unirea Principatelor Romane nu era recunoscuta decat sub Alexandru Ioan Cuza.

Intr-o atare stare de fapt, singura salvare a Romaniei parea, asa cum chiar Cuza propusese, alegerea unui principe strain in fruntea tarii, un principe care sa aduca tara, prin originile si prin influenta sa, sub protectia marilor natiuni europene. Abil politician, I.C. Bratianu, artizanul aducerii pe tron al lui Carol I, ii cere sfatul lui Napoleon al III-lea, iar in urma intrevederii dintre monarhul francez si delegatia din Romania se anunta numele primului rege care ar fi urmat sa urce pe tronul de la Bucuresti… Filip al Belgiei, conte de Flandra. Membru al impozantei familii regale de Orleans, Filip ar fi reprezentat apropierea de Franta, sora mai mare a Romaniei – asa cum era vazuta in acea perioada – si ar fi putut aduce, in viziunea oamenilor politici ai vremii, influenta celei mai liberale Constitutii din lume, cea belgiana.

Citeşte continuarea aici!

Descoperă vă prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 10 mai:

1503 – Cristofor Columb a descoperit Insulele Cayman, pe care le-a denumit Las Tortugas, datorită numeroaselor broaşte ţestoase care se găseau acolo

1774 – A murit Ludovic al XV-lea, rege al Franţei, denumit „Cel Mult Iubit” (n. 1710)

1824 – A fost inaugurat muzeul National Gallery din Londra

1858 – A avut loc Conferinţa reprezentanţiilor celor şapte puteri (Marea Britanie, Franţa, Austria, Prusia, Rusia, Turcia şi regatul Sardiniei) de la Paris, privind organizarea Principatelor Române

1877 – Senatul României votează proclamaţia de independenţă faţă de Imperiul Otoman, recunoscută prin Tratatul de la Berlin din 1878

1881 – Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen este încoronat Rege al României (1881-1914), după ce anterior fusese Principe al României (1866-1881)

1894 – S-a născut Elvira Popescu, actriţă de teatru şi film, directoare de scenă. Cariera teatrală a Elvirei Popescu a durat neîntrerupt timp de 65 de ani. Unele dintre spectacolele în care a jucat au depăşit 2000 de reprezentaţii, ceea ce rămâne o performanţă rareori egalată de alţi actori şi/sau actriţe (d. 11 decembrie 1993).

1899 – S-a născut Fred Astaire, dansator, coregraf, actor şi cântăreţ american (d. 1987)

1940 – Winston Churchill este numit prim-ministru al Marii Britanii

1971 – A murit Mihail Jora, compozitor şi dirijor, membru titular al Academiei Române. A fost profesor şi Rector al Academiei Regale de Muzică din Bucureşti. A scris numeroase lieduri, pe versuri ale marilor poeţi români. Uniunea Criticilor Muzicali îi poartă numele şi organizează anual la Bucureşti „Concursul Naţional de Interpretare Muzicală Mihail Jora”. Numele Mihail Jora îl poartă şi Studioul de Concerte al Palatului Radio, cea mai mare sală de concerte simfonice şi corale din România (n. 2 august 1891).

1994 – Nelson Mandela a depus jurământul, devenind primul preşedinte de culoare al Africii de Sud

Articolul Carol I, cel mai mare rege al românilor. Care a fost primul cuvânt pe care l-a rostit în limba română apare prima dată în Descopera.

Articol original

Câte dintre maşinile noi înmatriculate pe piaţa locală mai sunt pe motorină

Doar una din patru maşini noi înmatriculate pe piaţa locală mai este pe motorină, faţă de una din trei în 2018, potrivit datelor Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) şi calculelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

Mai mult, dacă ponderea dieselurilor rămâne relativ constantă, motoarele pe benzină au coborât de la 70% din piaţă în 2019, la aproape 60% în primul trimestru al acestui an, arată Ziarul Financiar.

Astfel, dacă achiziţiile realizate de unele companii continuă să se îndrepte către motorizări diesel, în condițiile în care acestea de obicei parcurg mai mulţi kilometri iar ponderea rămâne constantă, ponderea motoarelor pe benzină scade.

La nivelul primului trimestru al acestui an hibridele au reprezentat 8,4% din piaţă – luând în calcul doar maşinile full-hybrid, nu şi pe cele „mild“, în timp ce maşinile electrice (unde sunt incluse şi hibridele plug-in, adică acele maşini care pot fi încărcate cu energie electrică şi de la priză, nu doar în mers) au ajuns la peste 8% din piaţă. Pe de altă parte, în martie au revenit pe creştere maşinile pe benzină, în urcare cu 20%, în timp ce dieselurile au continuat să scadă cu 5%.

Înmatriculările de autoturisme noi au crescut

Înmatriculările de autoturisme noi au crescut cu aproape 20% în martie faţă de perioada similară a anului trecut, la 7.861 de unităţi.

Creşterea însă vine în contextul în care luna martie din 2020 era prima afectată de lockdown din cauza pandemiei, iar din aceasta doar primele două săptămâni au fost de piaţă normală, în timp ce a doua parte a lunii a adus un blocaj în activitatea comercială.

Spre comparaţie cu martie 2019, când piaţa nu era influenţată de pandemie s-au înmatriculat 9.813 unităţi, declinul faţă de atunci fiind de 20%.

Pe primul loc în topul înmatriculărilor rămâne Dacia, dar cu o scădere a înregistrărilor de aproape 50% faţă de martie 2020, la 3.830 de unităţi. Potrivit analiştilor din piaţă, declinul unor mărci vine şi în contextul în care în decembrie s-au înmatriculat şi maşinile vândute atunci pe fondul schimbării normei de poluare. Astfel maşini care puteau fi înregistrate şi în ianuarie, februarie sau chiar martie, s-au înmatriculat din decembrie.

A treia cea mai mare scădere la nivel european

Pe locul secund în martie se află Ford, cu o creştere de 32%, la aproape 2.000 de unităţi în timp ce Toyota se află pe locul al treilea cu un avans de 27% la 1.900 de unităţi, potrivit Mediafax.

Piaţa locală a înregistrat în primul trimestru a treia cea mai mare scădere la nivel european, de aproape 26%, la 20.800 de unităţi, potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA). Scăderi mai mari au fost înregistrate doar de Portugalia, de -31% şi Lituania, de -29%. Pe de altă parte, creşterea din martie a României este una mică, de 18%, faţă de media UE de 87%.

Pe de altă parte, martie 2020 a fost prima lună de lockdown în Europa de Vest, unde ţări precum Franţa sau Italia au instituit restricţii majore. În martie 2020 în România activitatea economică a fost influenţată negativ în a doua jumătate a lunii, dar chiar şi atunci showroomurile nu au fost închise cum s-a întâmplat în Vest. Dacia a înregistrat la nivel european o creştere de 7% în T1 faţă de perioada similară a anului trecut, la 89.000 de autoturisme înmatriculate, iar cota de piaţă s-a apreciat la 2,9% faţă de 2,7% în 2020. Faţă de T1/2020 Dacia are acum pe piaţă noile Sandero, Sandero Stepway şi Logan.

Articolul Câte dintre maşinile noi înmatriculate pe piaţa locală mai sunt pe motorină apare prima dată în Descopera.

Articol original

Acțiunile Netflix încep să scadă și creșterea numărului de abonați încetinește. Care ar putea fi motivul

Gigantul de streaming video Netflix a raportat o încetinire a creșterii numărului de abonați, ceea ce a dus la o scădere a valorii acțiunilor cu 11%, și la reducerea cu 25 de miliarde de dolari a valorii de piață a companiei, anunță BBC.

Aproximativ 3,98 milioane de persoane s-au abonat la Netflix între ianuarie și martie, mult sub cele 6 milioane estimate. Compania a declarat că lipsa de noi producții ar fi putut contribui la cădere.

Serviciul de streaming a adăugat anul trecut 15,8 milioane de noi abonați, în condițiile în care COVID-19 a forțat oamenii din întreaga lume să rămână acasă. O mare parte din această creștere a venit din Asia, unde Netflix a adăugat 9,3 milioane de noi abonați în 2020, o creștere de aproximativ 65% față de anul precedent.

Dar pandemia s-a dovedit a fi o sabie cu două tăișuri pentru Netflix, deoarece i-a întrerupt activitatea de producție.

Netflix a prezis o creștere mai puternică în a doua jumătate a anului

Compania a prognozat o creștere slabă a clienților, cu un milion de noi clienți în al doilea trimestru, departe de cele 5 milioane estimate anterior. Netflix se confruntă, de asemenea, cu o concurență din ce în ce mai dură din cauza noilor servicii de streaming care intră pe piață, potrivit Mediafax.

Disney +, un serviciu de streaming mult mai nou, are deja 100 de milioane de abonați, comparativ cu cei 207,6 milioane ai Netflix. Netflix a raportat venituri de 7,16 miliarde de dolari și un profit de 1,71 miliarde de dolari.

Netflix a prezis o creștere mai puternică în a doua jumătate a anului, când va lansa noi sezoane din „You”, „Money Heist”, „The Witcher” și filmul de acțiune „Red Notice”, printre alte titluri.

Articolul Acțiunile Netflix încep să scadă și creșterea numărului de abonați încetinește. Care ar putea fi motivul apare prima dată în Descopera.

Articol original

Mircea Eliade, marele scriitor şi filosof care a susţinut Garda de Fier

Mircea Eliade s-a născut în 13 martie 1907, în familia ofiţerului Gheorghe Eliade. Tatăl lui, un om deosebit de religios, l-a înregistrat însă în registrul de naşteri cu 4 zile înainte de data reală, ca să corespundă astfel cu Sărbătoarea celor patru martiri din Sebasta.

Citeşte şi Ororile din GULAGURILE siberiene, unde au murit mulţi români

 

Citeşte şi Imagini incredibile din Bucureştiul anului 1978. O galerie FOTO inedită pentru o Românie comunistă

 

Din adolescenţă a fost intersat de ştiinţele naturii, chimie, precum şi de ocultism şi a scris piese scurte pe subiecte entomologice. În ciuda vederii slabe, citea cu pasiune, unul dintre autorii preferaţi fiind Honoré de Balzac.

Complexat de aspectul său fizic şi de faptul că vedea foarte slab, a recurs la experimente bizare din dorinţa de a demonstra că este mai puternic decât colegii săi: mânca insecte şi îşi propunea să doarmă numai 4-5 ore pe noapte.

Primele sale lucrări publicate au fost „Inamicul viermelui de mătase” (1921) şi „Cum am gasit piatra filosofală”. Patru ani mai târziu, şi-a publicat autobiografia, intitulată „Romanul adolescentului miop”.

În tinereţe, Eliade a fost jurnalist şi eseist, discipol al controversatului filosof de extremă dreapta Nae Ionescu şi membru al societăţii literare Criterion. Nae Ionescu i-a fost profesor la Facultatea de Litere şi Filosofie de la Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1928. Eliade a fost fascinat de ideile radicale ale lui Ionescu şi de interesul deosebit al acestuia faţă de religie.

În 1928, Eliade a obţinut o bursă de studiu pentru patru ani la Universitatea din Calcutta, India. Acolo l-a cunoscut pe Mahatma Gandhi, ale cărui idei despre spiritualitate l-au influenţat ulterior. Totodată, a început o poveste de dragoste cu frumoasa  Maitreyi, de la al cărui tată, profesorul Dasgupta, a învăţat limbile sanscrita, pali şi bengali. Tot aici a experimentat şi consumul de opium.

La jumătatea anilor 1930 a devenit asistentul lui Nae Ionescu, predând un curs despre metafizică. Pentru susţinerea sa deschisă faţă de Garda de Fier a fost arestat în 14 iulie 1938. În anii următori a fost ataşat cultural în Marea Britanie şi Portugalia, sub regimul legionar şi ulterior sub regimul mareşalului Ion Antonescu.

După moartea soţiei sale Nina Mareş, a intrat în depresie şi a încercat să se trateze singur, cu antidepresive, extracte de passiflora şi chiar cu metamfetamine.

În 1945 s-a mutat în Franţa, iar în 1956 în SUA. În ultimii ani ai vieţii sale, trecutul lui de simpatizant fascist a fost scos tot mai mult în atenţia presei, fapt care a dus la deteriorarea sănătăţii sale. Din această cauză a devenit membru al Academiei Române postum.

Cu puţin timp înainte să moară, a primit Premiul Bordin al Academiei Franceze şi titlul de Doctor Honoris Causa din partea

Mircea Eliade a murit în capitala Statelor Unite, în aprilie 1986.

Lucrările literare şi ştiinţifice ale lui Eliade au fost traduse în multe limbi de circulaţie internaţionale. La rândul său, Eliade a fost un adevărat erudit, vorbind fluent 5 limbi străine (româna, franceza, germana, italiana, engleza) şi cunoscând destul de bine alte 3 limbi (ebraica, persana, sanscrita).

Descoperă vă prezintă semnificaţiile istorice ale zilei de 13 martie:

1733 – S-a născut cercetătorul Joseph Priestly, descoperitorul oxigenului (m. 6 feb 1804)

1741 – S-a născut Iosif al II-lea, împărat al Austriei (1764-1790), fiul împărătesei Maria Theresa (m. 1790)

1781 – William Herschell descoperă planeta Uranus

1865 – S-a născut fizicianul Dragomir Hurmuzescu, ctitor al radiofoniei româneşti (d. 31 mai 1954)

1881 – S-a născut Tony Bulandra, actor de teatru şi film, personalitate a scenei româneşti (m. 1943)

1881 – A fost asasinat Ţarul Alexandru al II-lea, împăratul Rusiei între 1855-1881 (n.1818)

1892 – A avut loc Conferinţa extraordinară a Partidului Naţional Român, în care s-a definitivat textul Memorandumului redactat de patriotul transilvănean Iuliu Coroianu

1916 – S-a născut actriţa Cella Dima (m. 2000)

1917 – A fost semnat Documentul de la Viena de către cancelarul Bethmann-Hollweg şi de ministrul de Externe austro-ungar Ottokar Czernin, act care prevedea anexarea României de către Austro-Ungaria în caz de victorie a puterilor centrale în Primul Război Mondial

1936 – A avut loc, la “Opera Mare” din Paris, premiera tragediei “Oedip”, de George Enescu

1948 – Au fost inaugurate uzinele Honda

1979 – Intră în vigoare Sistemul Monetar European (SME), instituţie internaţională care are ca obiectiv controlul fluctuaţiile cursurilor de schimb în ţările Comunităţii Europene, cu excepţia Marii Britanii.

1992 – În estul Turciei are loc un cutremur de 6.8 grade pe scara Richter, care face 500 de victime

2002  – Ataşatul militar al României la Chişinău a fost declarat persona non grata

2003  – Statele Unite au început desfăşurarea de bombardiere B-2 în Golf.

2013 – Cardinalul francez Jean-Louis Tauran a strigat „Habemus papam” de la balconul bazilicii Sfântul Petru, anunţând numele celui de-al 266-lea suveran pontif: arhiepiscopul de Buenos Aires, argentinianul Jorge Mario Bergoglio, în vârstă de 76 de ani, care a devenit Papa Francisc. Bergoglio a devenit primul papă originar din America Latină şi primul papă iezuit.

Articolul Mircea Eliade, marele scriitor şi filosof care a susţinut Garda de Fier apare prima dată în Descopera.

Articol original

Pandemia a impulsionat vânzările de cărți în România. Care au fost cele mai vândute titluri

Vânzările de carte au crescut anul trecut cu mai mult de 30% în comparație cu 2019. Este vorba despre o statistică realizat de reprezentanții elefant.ro, din care reiese că în 2020 s-au vândut foarte bine cărțile de dezvoltare personală și cele pentru copii.

Reprezentanții elephant.ro anunță că titlurile de dezvoltare personală au luat avânt pe timp de pandemie, fapt care a propulsat câteva dintre volumele din această categorie în topul vânzărilor pe 2020. Astfel, Arta subtilă a nepăsării, a lui Mark Manson se situează pe primul loc în topul celor mai bine vândute titluri ale unui autor străin, anul trecut.

În top 5 se află și Unf*ck Yourself. Eliberează-ți mintea și trăiește-ți viața, de Gary Jogh Bishop, un alt titlu din categoria pentru dezvoltare personală. Alte două volume din același segment se situează printre primele 10 titluri scrise de autori străni: Inteligența emoțională, ediția a patra – Daniel Goleman și Arta manipulării – Kevin Dutton.

Cele mai populare volume scrise de autori români

Top 3 este completat de două cărți de ficțiune: Acolo unde cântă racii, romanul de debut al Deliei Owens, bestseller international, situat pe locul secund în clasamentul vânzărilor pe 2020, și Pacienta tăcută, scrisă de Alex Michaelides, volum situat pe poziția a treia a clasamentului.

În vârful clasamentului celor mai populare volumele scrise de autori români se situează Te iubesc, orice-ai face!, de Ioana Chicet-Macoveiciuc. Volumul este urmat de Erus și Valea Recunoștinței, de Alec Blenche și Țup. Imposibil e doar un cuvânt, de Alex Donovici. Toate cele trei volume sunt din categoria volumelor dedicate copiilor, segment care a cunoscut o creștere deosebită în 2020.

Vânzările de carte au crescut cu peste 30% în 2020

„Vânzările de carte pe elefant.ro au crescut cu peste 30% în 2020 față de 2019, în condițiile în care piața, per ansamblu, a cunoscut o ușoară scădere. În cazul cărților pentru copii creșterea a fost puțin mai accelerată, pe fondul închiderii instituțiilor de învățămân pe o perioadă îndelungată și a mutării studiului online, de acasă. Pentru 2021 ne așteptăm ca tendința de creștere a volumului de carte comandată online să se mențină la un nivel de cel puțin 20-25% față de 2020“, a explicat Adrian Dinu, director comercial carte în cadrul elefant.ro, citat de Mediafax.

Topul volumelor scrise de autori români este completat de Irina Binder, cu volumul Până la sfârșit, Gaspar Gyorgy, cu volumul Mindfulness urban, Neagu Djuvara – O scurtă istorie ilustrată a românilor, dar și de titluri precum Fizica povestită, volum scris de Cristian Presură sau Isus al meu, cea mai recentă carte scrisă de Gabriel Liiceanu.

Articolul Pandemia a impulsionat vânzările de cărți în România. Care au fost cele mai vândute titluri apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Studiu: Cât de mult au crescut comenzile de preparate culinare la pachet și cu livrare

De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, comenzile de preparate culinare la pachet și cu livrare au crescut cu 14% în rândul consumatorilor care comandă cel puțin o dată pe lună, determinând restaurantele să-și reconfigureze rețelele, potrivit unui studiu Deloitte.

Studiul „The Restaurant of the Future Arrives Ahead of Schedule – Time to Get on Board” a fost efectuat în rândul clienților și managerilor de restaurante din SUA. Aproape două treimi (68%) dintre consumatori spun că își comandă mâncare cu livrare, 52% comandă la pachet, iar aproape jumătate (46%) dintre respondenți se așteaptă să-și mențină aceste obiceiuri și după sfârșitul pandemiei. Exponenții generației Millennials, cu vârste cuprinse între 23 și 39 de ani, plasează cele mai multe comenzi cu livrare (65%), în creștere cu 13% față de perioada anterioară pandemiei, iar 77% dintre exponenții Generației X, cu vârste cuprinse între 40 și 55 de ani, comandă mâncare la pachet, cu 20% mai mult decât în perioada înainte de COVID-19.

O taxă medie rezonabilă pentru transport

Studiul subliniază că accesibilitatea, care a fost întotdeauna un criteriu esențial în decizia consumatorilor de a frecventa un restaurant, continuă să fie un aspect important, 62% dintre respondenți afirmând că acesta este motivul principal pentru care aleg un restaurant. În contextul actual, conceptul de accesibilitate include, în accepțiunea consumatorilor, și costurile de transport, timpul de așteptare, adresele de unde pot prelua preparatele la pachet și modalitatea de interacțiune. În ceea ce privește costurile de livrare, respondenții consideră că o taxă medie rezonabilă pentru transport este de patru dolari. Legat de timpul de așteptare, 75% dintre respondenți consideră că 30 de minute sau mai puțin reprezintă un interval rezonabil și doar 20% consideră că este realist să aștepte până la 45 de minute pentru ca masa lor să fie preparată.

Tot mai mulți clienți preferă meniurile de familie

Deși sumele cheltuite de clienți la restaurante au scăzut cu peste 20% față de anul precedent, studiul evidențiază o nouă tendință de consum, și anume creșterea notei medii de plată, ceea ce indică faptul că tot mai mulți clienți preferă meniurile de familie sau care includ mai multe porții, informație utilă pentru restaurantele care vor să-și regândească oferta.

Consumatorii care sunt utilizatori de soluții tehnologice se așteaptă ca restaurantele pe care le frecventează să interacționeze cu ei în mediul digital și să le ofere opțiuni bazate pe tehnologii de ultimă generație, capabile să îi recunoască și să le rețină preferințele, conform concluziilor sondajului. Clienții din acest segment sunt dispuși să aloce resurse financiare suplimentare și să plătească în medie cu 14% mai mult pentru astfel de servicii. Șapte din zece respondenți preferă să comande cu livrare prin intermediul soluțiilor digitale, 57% dintre ei au instalată pe telefon o aplicație de livrare de mâncare, iar 48% urmăresc un cont de pe rețelele de socializare al unui restaurant sau al unui brand de produse alimentare, potrivit Mediafax.

Industria ospitalității din România a fost grav afectată

„Pandemia de COVID-19 a forțat închiderea unor afaceri, dar și identificarea ad-hoc a unor soluții inovatoare. Restaurantele au menținut interacțiunile cu clienții cu ajutorul ecosistemelor digitale – aplicații mobile, noi metode de plată, experiențe personalizate bazate pe comportamentul consumatorilor – și, în unele cazuri, chiar și-au regândit în întregime modelele de business. Industria ospitalității din România a fost grav afectată de criză și a pierdut deja câteva mii de angajați, dar unii jucători au reacționat rapid. Am văzut restaurante care s-au concentrat pe livrări și pe comenzi la pachet prin intermediul platformelor proprii sau al parteneriatelor cu platforme digitale de livrare, dar și pe noi linii de business, cum ar fi crearea de pachete semi-preparate sau de meniuri speciale pentru anumite ocazii”, a spus Zeno Căprariu, Partener Audit, Deloitte România, și liderul industriei produselor de consum.

O altă tendință identificată de studiu este atenția sporită acordată siguranței, în contextul în care munca la distanță și evitarea locurilor aglomerate transformă obiceiurile oamenilor de a lua masa. Clienții se așteaptă ca restaurantele să ia măsuri de siguranță, dar să le și comunice în mod vizibil. Patru din cinci respondenți au spus că este mai probabil să aleagă un restaurant despre care știu ce măsuri a luat pentru a asigura curățenia, siguranța preparatelor și a oaspeților și că sunt dispuși să accepte prețuri cu 10% mai mari de la aceste restaurante.

Articolul Studiu: Cât de mult au crescut comenzile de preparate culinare la pachet și cu livrare apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Hortensia Papadat-Bengescu, tânăra educată la pension care a îngrijit mai apoi în gară soldaţii răniţi. Ulterior a devenit una dintre cele mai mari scriitoare

Fiica generalului Dimitrie Bengescu şi a profesoarei Zoe (născută Ştefănescu), nepoata gen. G. Bengescu-Dabija, junimist, studiază, în perioada 1887–1894, la pensionul pentru domnişoare „Bolintineanu” din Bucureşti.

Citeşte şi 5 Mari invenţii ale femeilor. Una dintre ele a fost ferăstrăul care le-a uşurat munca bărbaţilor

 

Citeşte şi O problemă desparte în două lumea filosofică. Tu ce cutie alegi?

 

Căsătoria, la 20 de ani, cu magistratul Nicolae Papadat (pe care îl va urma în numeroase transferuri prin ţară) şi viaţa de familie (avea cinci copii) i-au întârziat cariera literară. Una dintre şederi a fost la Focşani, unde soţul ei a fost preşedintele tribunalului local. Aici, în calitate de soră de caritate la Crucea Roşie, Hortensia Papadat-Bengescu a îngrijit, în timpul Primului Război Mondial, în Gara din Focşani, soldaţii bolnavi.

Debutul literar, precedat în 1912 de articole în presa de limbă franceză şi în 1913 de versuri lipsite de valoare şi proză poematică, şi-l va face, practic în 1919, la vârsta de 43 de ani, cu un volum de proze scurte, Ape adânci, salutat de Garabet Ibrăileanu şi Tudor Vianu. În acelaşi an a devenit membru fondator al cenaclului „Sburătorul”, al cărui mentor spiritual a fost Eugen Lovinescu.

Foarte mândră de această realizare, Hortensia Papadat-Bengescu afirma: „Aparţin acum unei grupări literare. Acei ce nu cunosc gustul izolării, nu cunosc nici preţul unei ambianţe”. Toate scrierile sale vor fi citite mai întâi în cenaclu şi apoi publicate, cu puternică susţinere din partea criticului literar.

Următorul an se dovedeşte a fi unul de bun augur pentru ea: acum publică prozele Sfinxul şi Romanul Adrianei şi este pusă în scenă piesa Bătrânul.

Din 1923 devine membră a Societăţii Autorilor Dramatici Români. La îndemnul lui E. Lovinescu, evoluează spre o proză „obiectivă”, fapt vizibil în ciclul familiei Hallipa: Fecioarele despletite (1926), Concert din muzică de Bach (1927), Drumul ascuns (1933), Rădăcini (1938) şi Străina (1948, pierdut), o incisivă cronică a societăţii realizată cu mijloacele narative ale literaturii proustiene.

„Romanele ciclului Hallipa […], deşi scrise la intervale mari de timp şi relativ independente unul de altul, alcătuiesc a doua noastră cronică de familie, după aceea a lui Duiliu Zamfirescu, şi trebuie considerate împreună”, afirma istoricul literar Nicolae Manolescu.

Din 1933, se stabileşte în Bucureşti. În 1936 primeşte Marele Premiu al Societăţii Scriitorilor Români, iar în 1946, Premiul Naţional pentru proză.

În ultima perioadă a vieţii se îmbolnăveşte grav şi, în afară de nuvela autobiografică Spovedanie, păstrată în manuscris, toate celelalte proiecte literare rămân neterminate.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii ale zilei de 8 decembrie:

1626 – S-a născut Regina Christina (1644–1654), protectoare a culturii şi ştiinţei; la curtea ei a trăit, în ultimii ani ai vieţii, René Descartes, pe care l-a protejat; în 1645, prin grija ei, a fost tipărit primul ziar suedez. A abdicat în favoarea lui Carol X Gustav (m. 19.04.1689)

1860 – S-a născut generalul Ion Dragalina, erou al primului război mondial, căzut la datorie în prima linie a frontului, în Valea Jiului (m. 24.10.1916)

1862 – S-a născut Georges Leon Jules Marie Feydeau, dramaturg (piesa „Puricele”) (m.5 iunie 1921)

1865 – S-a născut compozitorul Jan Sibelius, creator al şcolii muzicale naţionale (m. 1957)

1876 – S-a născut Constantin I. Moisil, istoric, considerat întemeietorul numismaticii româneşti (m. 20 octombrie 1958)

1903 – A încetat din viaţă compozitorul Gavriil Musicescu (n. 20 martie 1847)

1908 – S-a născut Nicolae Julea, compozitor român de muzică simfonică (m. 11 iunie 1986)

1923 – A încetat din viaţă Joseph Pothier, călugăr şi savant, reformator al muzicii ecleziastice culte

1927 – A încetat din viaţă Paul Gore, istoric şi om politic, membru de onoare al Academiei Române (n. 27 iulie 1875, Chişinău)

1933 – S-a născut regizorul de teatru şi film Alecu Croitoru, membru al Academiei Tiberina din Roma. Unul dintre ultimele sale filme „Viaţă dăruindu-le” (1944), a obţinut Premiul Special al Juriului la Festivalul „Ezercitti e popoli”, Roma

1943 – S-a născut James Douglas „Jim” Morrison, solistul celebrei formaţii „The Doors” (m. 3 iulie 1971)

1972 – A încetat din viaţă Ieronim Şerbu, prozator şi memorialist, fondator, alături de Dan Petraşincu, al revistei „Discobolul” (n. 1 decembrie 1911)

1980 – John Lennon, membru al formaţiei „Beatles”, a fost asasinat de Mark David Chapman, unul dintre fanii lui (n. 9 octombrie 1940).

1991 – În România a avut loc referendumul privind Constituţia

1991 – A fost adoptată „Declaraţia de constituire a Comunităţii Statelor Independente (CSI)”, care consfinţea desfiinţarea Uniunii Sovietice. Hotărîrea a fost luată de cei trei preşedinţi de state – Boris Elţîn (Rusia), Leonid Kravciuc (Ucraina) şi Stanislav Ciucekievici (Belarus)

1996 – A încetat din viaţă Marin Sorescu, poet şi dramaturg distins cu Premiul Herder pe anul 1991, membru al Academiei Române; în perioada 1993-1995 a fost ministru al Culturii (volumul de poezii „La lilieci”, piese de teatru „Iona”, „A treia ţeapă”) (n. 19 februarie1936).

Articolul Hortensia Papadat-Bengescu, tânăra educată la pension care a îngrijit mai apoi în gară soldaţii răniţi. Ulterior a devenit una dintre cele mai mari scriitoare apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Alexandru Rafila spune că până la sfârșitul anului creșterea cazurilor de COVID-19 va înceta, dar în primăvară se va relua

Până la sfârșitul anului numărul noilor infectări cu SARS-CoV-2 va scădea, însă, dacă măsurile luate nu vor da rezultate și nu se va reuși gestionarea cazurilor, este posibil ca în primăvară să asistăm la o nouă creștere a cazurilor de COVID-19, a declarat, luni seara, Alexandru Rafila.

Medicul Alexandru Rafila, președintele Societății Naționale de Microbiologie, a spus, la Digi 24, că există o problemă în privința cazurilor de COVID-19 care nu sunt alocate pe județe, iar acest lucru este periculos.

„Vedem mii de cazuri în fiecare săptămână, despre care se spune că nu sunt alocate unui județ. Nu știu ce înseamnă asta, că nu sunt alocate. Din punctul meu de vedere, dacă nu știu unde este pacientul, nu pot să fac ancheta epidemiologică și lucrul acesta are consecință pentru că nu pot să identific contacții, infecția continuă să se transmită”, a spus dr. Rafila.

„Polonia a avut foarte puține cazuri, iar acum a ajuns la aproape 600 de decese”

Reprezentantul României la OMS spune că este greu de făcut o apreciere supra unei posibile scăderi sau creșteri a numărului de cazuri în următoarea perioadă, tocmai din cauza incapacității de intervenție în zona de sănătate publică.

„Eu cred că la un moment dat numărul de cazuri va începe să crească din nou și va începe să crească din nou din cauza acestei incapacități de intervenție în zona sănătății publice, adică măsurile astea de identificare activă a persoanelor infectate, a contacților lor trebuie să crească puțin, ca să putem să oprim transmiterea. Oricum o să asistăm la creșterea numărului de cazuri în secțiile de terapie intensivă și din nefericire și a deceselor. Dar aceste tendințe se observă peste tot unde a existat creșterea numărului de cazuri. Vedeți că Polonia care a avut foarte puține cazuri, iar acum a ajuns la aproape 600 de decese”, a mai spus Rafila.

Acesta afirmă că rămâne de văzut dacă după alegeri măsurile pe care le vor lua autoritățile vor fi foarte stricte. Dacă se va întâmpla asta, se va ajunge și la o scădere a numărului de cazuri, spune dr. Rafila.

Prof. univ. dr. Alexandru Rafila spune că vom asista, cel mai probabil, la o scădere a numărului de infectări, apoi la o nouă creștere, potrivit Mediafax.

„Probabil că până la sfârșitul anului se va opri creșterea”

„Dacă acest trend crescător și mai ales suprasolicitarea spitalelor și a secțiilor de terapie intensivă va continua, iar lucrul acesta va continua, pentru că noi, deși suntem stabilizați, să zicem, la 10.000 de cazuri pe zi, asta înseamnă o foarte mare presiune asupra sistemului de sănătate și consecințelor le cunoaștem deja, probabil că vor lua astfel de măsuri. Noi acum ne găsim, ca să fiu și eu așa în trendul vremurilor, în valul 2. Am văzut că sunt deja țări cum e Japonia de exemplu unde apare al treilea val. Există întotdeauna decalaje între continente, între țări, care țin și de sistemele de sănătate cum sunt organizate. Probabil că până la sfârșitul anului se va opri creșterea. Nu știu să vă spun cifre în momentul de față și nici nu vreau să fac speculații. Însă este posibil ca după o perioadă de măsuri stricte care vor duce în mod sigur la scădere evidentă, spre primăvară, dacă nu o să reușim să administrăm suficient de mult vaccin, mai ales la categoriile de risc, să asistăm la o nouă creștere începând probabil cu luna februarie. Și atunci situația nu se rezolvă decât așa cum spun cele mai optimiste voci, decât într-un an de zile, dacă vom avea acces la vaccin și ne vom organiza suficient de bine încât să administrăm vaccinul și mai ales (…) dacă vom reuși să explicăm populației ce este un vaccin ce conține el care sunt riscurile, dacă sunt riscuri, care sunt beneficiile încât oamenii să ia decizii informate. Este lucrul cel mai important: să nu forțăm niciodată lucrurile”, a mai spus Rafila.

Articolul Alexandru Rafila spune că până la sfârșitul anului creșterea cazurilor de COVID-19 va înceta, dar în primăvară se va relua apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original