Fructele şi legumele, ȋn topul preferinƫelor de consum ale categoriei bio. De ce cumpără oamenii produse bio

90% dintre românii participanƫi la studiu preferă să cumpere produse bio din magazinele fizice, în timp ce 10% comandă fie online, pe pagina de internet a magazinelor, fie prin aplicații dedicate, arată un nou studiu realizat de Exact Business Solutions în mai 2021.

Aproape toƫi respondenƫii (99%) cunosc conceptul de produs Bio, Eco, Organic, definindu-l ca „un produs care nu conține substanƫe dăunătoare”, „crescut natural, fără fertilizanƫi sau hormoni de creștere”, respectiv „produs 100% natural”.

9 din 10 respondenƫi consideră că agrigultura bio și produsele bio reprezintă „un lucru bun” atât pentru ei, personal, cât și pentru mediul ȋnconjurător.

37% dintre participanƫii la studiu au cumpărat produse bio cel puțin o dată pe săptămână în ultimul an.

Motivele pentru care oamenii aleg să cumpere produse bio

Un alt aspect interesant dezvăluit de studiu este cel legat de motivele pentru care respondenții aleg să cumpere produse bio, cele mai importante fiind: „produse 100% naturale”, „calitate ridicată”, „produse sănătoase”, „prospeƫime și produse în România”.

„Mai mult decât oricând, 2020 ne-a reamintit cât de importantă este sănătatea, dând ocazia consumatorilor să se preocupe mai mult de acest lucru, dar și de mediului inconjurator, iar studiul de faƫă confirmă aceste trenduri, cele mai importante atribute în alegerea produselor bio, (pe lângă proprietăƫile acestora) fiind încrederea, grija faƫă de mediul ȋnconjurător și susƫinerea unui stil de viață sănătos al consumatorilor”, afirmă Julien Zidaru, Managing Partner Exact Business Solutions, potrivit Mediafax.

Universul cercetării a fost reprezentat de femei și bărbați, cu vârste cuprinse între 18-65 ani, rezidenti în mediul urban și utilizatori de internet. Volumul eșantionului pentru studiul cantitativ a fost de 456 respondenți, reprezentativ pe nivele de vârstă, gen și stratificare, iar chestionarul a fost administrat online.

Articolul Fructele şi legumele, ȋn topul preferinƫelor de consum ale categoriei bio. De ce cumpără oamenii produse bio apare prima dată în Descopera.

Articol original

Pe ce loc se află Romania în Europa la consumatori înșelați cu produse contrafăcute

România (16 %) a înregistrat a doua cea mai mare proporție de consumatori înșelați cu produse contrafăcute, în urma Bulgariei (19 %) și înaintea Ungariei (15 %). În schimb, Suedia (2 %) și Danemarca (3 %) prezintă cele mai mici valori din UE, arată un studiu.

Potrivit studiului Cetățenii europeni și proprietatea intelectuală (PI) realizat de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, consumatorilor le este încă dificil să facă distincția între mărfurile autentice și cele falsificate.

Aproape 1 din 10 europeni (9 %) au declarat că au fost induși în eroare în sensul achiziționării de produse contrafăcute, cu diferențe semnificative între statele membre ale UE. Într-un context global în care comerțul electronic este în plină expansiune – peste 70 % dintre europeni au făcut cumpărături online în 2020, potrivit Eurostat – incertitudinile cu privire la produsele contrafăcute rămân o preocupare în rândul cetățenilor UE. Potrivit studiului, o treime dintre europeni (33 %) s-au întrebat dacă un produs pe care l-au cumpărat este original.

Produsele contrafăcute reprezintă 6,8 % din importurile UE, respectiv 121 de miliarde de euro, potrivit unui studiu comun realizat de EUIPO și OCDE, afectând negativ toate sectoarele: de la produse cosmetice și jucării, vin și băuturi, aparate electronice, până la îmbrăcăminte și chiar pesticide. Ele pot prezenta riscuri grave pentru securitatea și sănătatea consumatorilor, în special din cauza expunerii la substanțe chimice periculoase, precum și la alte pericole.

O piață profitabilă pentru contravenienți

Îngrijorările cu privire la produsele contrafăcute au crescut în timpul pandemiei de COVID-19. Proliferarea medicamentelor contrafăcute, cum ar fi antibioticele și analgezicele, și, mai recent, a altor produse medicale, cum ar fi echipamentele personale de protecție și măștile faciale, au adus în centrul atenției acest fenomen, în timp ce contravenienții profită de nesiguranța oamenilor față de tratamentele și vaccinurile nou apărute.

Pe lângă riscurile pentru sănătate și securitate, produsele contrafăcute duc adesea la încălcări ale securității și la pierderi financiare.

Pirateria digitală este, de asemenea, o piață profitabilă pentru contravenienți. În cazul IPTV – conținut televizat achiziționat printr-o conexiune la internet – pierderile sunt semnificative. Furnizorii de servicii IPTV ilegale câștigă aproape 1 miliard de euro în fiecare an în UE, creând prejudicii creatorilor de conținut și întreprinderilor legitime.

Infracționalitatea legată de PI este o activitate profitabilă care implică grupuri infracționale organizate și tot mai multe dovezi arată că există legături între contrafacere și piraterie, precum și alte infracțiuni, cum ar fi traficul de droguri și de persoane, criminalitatea informatică sau frauda.

Unul dintre cele mai valoroase active ale Europei

„Proprietatea intelectuală este unul dintre cele mai valoroase active ale Europei și un element cheie în redresarea noastră socială și economică, în special pentru întreprinderile mici. Pandemia de COVID-19 a adus în prim-plan problema infracționalității în domeniul PI, odată cu apariția unui număr tot mai mare de medicamente și produse medicale contrafăcute care amenință și mai mult sănătatea și siguranța cetățenilor. Aceasta este o problemă veche, adesea interconectată cu alte tipuri de activități ilegale, care necesită măsuri ferme urgente și coordonate și care a redevenit recent una din primele zece priorități ale UE în lupta împotriva criminalității organizate”, spune directorul executiv al EUIPO, Christian Archambeau.

Contrafacerea nu afectează doar consumatorii, ci implică și daune semnificative pentru economia UE și, în special, pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). Potrivit Tabloului de bord privind IMM-urile și drepturile de proprietate intelectuală publicat de EUIPO, 1 din 4 IMM-uri din Europa susține că a suferit din cauza unei încălcări a drepturilor de proprietate intelectuală, procentul atingând 19,5 % doar în România.

Întreprinderile care dețin drepturi de proprietate intelectuală, precum mărci sau brevete, au raportat pierderi ale cifrei de afaceri (33 %), afectarea reputației lor (27 %) și pierderea avantajului competitiv (15 %), din cauza încălcării drepturilor lor.

În prezent, mai puțin de 9% dintre toate IMM-urile din UE dețin drepturi de proprietate intelectuală înregistrate. Însă pentru cele care pun preț pe PI, diferențele sunt majore: IMM-urile care dețin DPI, cum ar fi brevete, desene/ modele industriale sau mărci, au un venit cu 68 % mai ridicat per angajat decât cele care nu dețin DPI, iar angajații lor câștigă salarii mai mari, potrivit Mediafax.

Fond pentru IMM-uri în valoare de 20 de milioane EUR

Pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la valoarea PI și a ajuta IMM-urile să își valorifice competitivitatea pe piață, EUIPO a lansat programul „Ideas Powered for Business”, care include un Fond pentru IMM-uri în valoare de 20 de milioane EUR, în cooperare cu Comisia Europeană și cu oficiile pentru proprietate intelectuală din statele membre. Această inițiativă subvenționează atât serviciile de evaluare a PI, cât și 50 % din taxele de înregistrare a mărcilor și desenelor/modelelor industriale la nivel național, regional sau al UE, ajutând mii de IMM-uri să își dezvolte strategiile de PI în aceste momente dificile.

EUIPO este o agenție descentralizată a Uniunii Europene cu sediul la Alicante, în Spania. Agenția gestionează înregistrarea mărcilor Uniunii Europene (mărcile UE) și a desenelor și modelelor industriale comunitare (DMIC), care garantează protecție pentru drepturile de proprietate intelectuală în toate statele membre ale UE. EUIPO desfășoară și activități de cooperare cu oficiile naționale și regionale pentru proprietate intelectuală din UE.

Observatorul European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală a fost înființat în 2009 pentru a sprijini protejarea și asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală și pentru a contribui la combaterea amenințării crescânde pe care o reprezintă încălcările proprietății intelectuale în Europa. Observatorul a fost transferat la EUIPO la 5 iunie 2012 prin Regulamentul (UE) nr. 386/2012 al Parlamentului European și al Consiliului.

Articolul Pe ce loc se află Romania în Europa la consumatori înșelați cu produse contrafăcute apare prima dată în Descopera.

Articol original

Numeroase produse de unică folosinţă făcute din plastic vor dispărea din magazine

În câteva săptămâni, mai multe produse de unică folosinţă făcute din plastic vor dispărea de pe rafturile magazinelor.

Cel puţin, asta cere Comisia Europeană, printr-o directivă pe care a adoptat-o încă din 2019. România a avut doi ani la dispoziţie să ia aceste măsuri. Reprezentanţii Ministerului Mediului recunosc că vor face totul pe ultima sută de metri şi că vor veni cu un plan, fără să depăşească termenul impus de comisarii europeni.

Pe lista produselor interzise începând cu 3 iulie sunt beţişoarele pentru urechi, tacâmurile şi farfuriile, paiele agitatoare pentru băuturi, beţele pentru baloane paharele şi caserolele din plastic sau polistiren expandat.

Pentru toate aceste produse există alternative. Vorbim de farfurii, tacâmuri sau caserole din trestie de zahăr, de pildă. Sunt un pic mai scumpe, ce-i drept, şi pot avea şi dezavantaje. Paiele de carton de pildă, se înmoaie în băutură, dar există şi varianta celor din sticlă, care pot fi spălate şi refolosite. Reglementări vin şi pentru pungile din plastic biodegradabil. Comisarii europeni spun că ţările ar trebui să ia măsuri care să limiteze consumul, pentru că nu există studii care să arate că acest tip de plastic se descompune rapid, dar şi pentru o altă categorie de produse pentru care nu există înlocuitor precum şerveţelele umede, care se descompun foarte greu, pachetele şi foliile din plastic sau filtrele de tutun.

Ștefan Turcu, Reprezentanța Comisiei Europene în România: „Un principiu care este introdus odată cu această directivă este “poluatorul plăteşte”, adică producătorul trebuie să se asigure că în anumite cazuri este cel care va colecta resturile, deşeurile rezultate în urma utilizării acestor produse.”

Obiectele de unică folosinţă vizate de comisarii europeni încep deja să dispară de pe rafturile magazinelor .

Bogdan Calafeteanu, șef de magazin: „Firma noastră încă din toamnă a renunţat la achiziţionarea farfurii, tacâmuri, pahare din plastic şi am trecut la achiziţionarea produselor biodegradabile.”

Şi restaurantele care fac livrări la domiciliu sunt nevoite să renunţe la tacâmurile şi caserolele din plastic, chiar dacă asta înseamnă cheltuieli mai mari.

Simona, managerul unui restaurant: „Costurile sunt mult mai ridicate faţă de cle din plastic, cred că chiar de 2, 3 ori mai mari. Este foarte greu de găsit furnizori care să aibă stocuri suficiente pentru a putea să ne furnizeze acest tip de ambalaj.”

Firmele care produc ambalaje biodegradabile, din materii prime ca trestie de zahăr, hârtie, amidon de porumb, bambus au tras locul câştigător.

Maria Desmirean, managerul unei companii: „Dacă în anul 2017 când noi am început să producem şi să comercializăm acest tip de produse, erau nişte produse exotice la acest punct, în momentul de faţă cam toată lumea ştie că există aceste alternative care sunt mai prietenoase cu mediu. decât plasticul. Vorbim de un preţ care devine mult mai accesibil pentru publicul larg.”

În atenţia Comisiei Europene au intrat şi echipamentele de pescuit. Anual peste 11 mii de tone de astfel de produse sunt pierdute sau aruncate în mari şi oceane.

Articolul a fost preluat de aici.