SOLICITARE CĂTRE PRIMĂRIE: Comercianţii vor copertine pe tarabele din Piaţa de Vechituri

Pe ce loc se află Romania în Europa la consumatori înșelați cu produse contrafăcute

România (16 %) a înregistrat a doua cea mai mare proporție de consumatori înșelați cu produse contrafăcute, în urma Bulgariei (19 %) și înaintea Ungariei (15 %). În schimb, Suedia (2 %) și Danemarca (3 %) prezintă cele mai mici valori din UE, arată un studiu.

Potrivit studiului Cetățenii europeni și proprietatea intelectuală (PI) realizat de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, consumatorilor le este încă dificil să facă distincția între mărfurile autentice și cele falsificate.

Aproape 1 din 10 europeni (9 %) au declarat că au fost induși în eroare în sensul achiziționării de produse contrafăcute, cu diferențe semnificative între statele membre ale UE. Într-un context global în care comerțul electronic este în plină expansiune – peste 70 % dintre europeni au făcut cumpărături online în 2020, potrivit Eurostat – incertitudinile cu privire la produsele contrafăcute rămân o preocupare în rândul cetățenilor UE. Potrivit studiului, o treime dintre europeni (33 %) s-au întrebat dacă un produs pe care l-au cumpărat este original.

Produsele contrafăcute reprezintă 6,8 % din importurile UE, respectiv 121 de miliarde de euro, potrivit unui studiu comun realizat de EUIPO și OCDE, afectând negativ toate sectoarele: de la produse cosmetice și jucării, vin și băuturi, aparate electronice, până la îmbrăcăminte și chiar pesticide. Ele pot prezenta riscuri grave pentru securitatea și sănătatea consumatorilor, în special din cauza expunerii la substanțe chimice periculoase, precum și la alte pericole.

O piață profitabilă pentru contravenienți

Îngrijorările cu privire la produsele contrafăcute au crescut în timpul pandemiei de COVID-19. Proliferarea medicamentelor contrafăcute, cum ar fi antibioticele și analgezicele, și, mai recent, a altor produse medicale, cum ar fi echipamentele personale de protecție și măștile faciale, au adus în centrul atenției acest fenomen, în timp ce contravenienții profită de nesiguranța oamenilor față de tratamentele și vaccinurile nou apărute.

Pe lângă riscurile pentru sănătate și securitate, produsele contrafăcute duc adesea la încălcări ale securității și la pierderi financiare.

Pirateria digitală este, de asemenea, o piață profitabilă pentru contravenienți. În cazul IPTV – conținut televizat achiziționat printr-o conexiune la internet – pierderile sunt semnificative. Furnizorii de servicii IPTV ilegale câștigă aproape 1 miliard de euro în fiecare an în UE, creând prejudicii creatorilor de conținut și întreprinderilor legitime.

Infracționalitatea legată de PI este o activitate profitabilă care implică grupuri infracționale organizate și tot mai multe dovezi arată că există legături între contrafacere și piraterie, precum și alte infracțiuni, cum ar fi traficul de droguri și de persoane, criminalitatea informatică sau frauda.

Unul dintre cele mai valoroase active ale Europei

„Proprietatea intelectuală este unul dintre cele mai valoroase active ale Europei și un element cheie în redresarea noastră socială și economică, în special pentru întreprinderile mici. Pandemia de COVID-19 a adus în prim-plan problema infracționalității în domeniul PI, odată cu apariția unui număr tot mai mare de medicamente și produse medicale contrafăcute care amenință și mai mult sănătatea și siguranța cetățenilor. Aceasta este o problemă veche, adesea interconectată cu alte tipuri de activități ilegale, care necesită măsuri ferme urgente și coordonate și care a redevenit recent una din primele zece priorități ale UE în lupta împotriva criminalității organizate”, spune directorul executiv al EUIPO, Christian Archambeau.

Contrafacerea nu afectează doar consumatorii, ci implică și daune semnificative pentru economia UE și, în special, pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). Potrivit Tabloului de bord privind IMM-urile și drepturile de proprietate intelectuală publicat de EUIPO, 1 din 4 IMM-uri din Europa susține că a suferit din cauza unei încălcări a drepturilor de proprietate intelectuală, procentul atingând 19,5 % doar în România.

Întreprinderile care dețin drepturi de proprietate intelectuală, precum mărci sau brevete, au raportat pierderi ale cifrei de afaceri (33 %), afectarea reputației lor (27 %) și pierderea avantajului competitiv (15 %), din cauza încălcării drepturilor lor.

În prezent, mai puțin de 9% dintre toate IMM-urile din UE dețin drepturi de proprietate intelectuală înregistrate. Însă pentru cele care pun preț pe PI, diferențele sunt majore: IMM-urile care dețin DPI, cum ar fi brevete, desene/ modele industriale sau mărci, au un venit cu 68 % mai ridicat per angajat decât cele care nu dețin DPI, iar angajații lor câștigă salarii mai mari, potrivit Mediafax.

Fond pentru IMM-uri în valoare de 20 de milioane EUR

Pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la valoarea PI și a ajuta IMM-urile să își valorifice competitivitatea pe piață, EUIPO a lansat programul „Ideas Powered for Business”, care include un Fond pentru IMM-uri în valoare de 20 de milioane EUR, în cooperare cu Comisia Europeană și cu oficiile pentru proprietate intelectuală din statele membre. Această inițiativă subvenționează atât serviciile de evaluare a PI, cât și 50 % din taxele de înregistrare a mărcilor și desenelor/modelelor industriale la nivel național, regional sau al UE, ajutând mii de IMM-uri să își dezvolte strategiile de PI în aceste momente dificile.

EUIPO este o agenție descentralizată a Uniunii Europene cu sediul la Alicante, în Spania. Agenția gestionează înregistrarea mărcilor Uniunii Europene (mărcile UE) și a desenelor și modelelor industriale comunitare (DMIC), care garantează protecție pentru drepturile de proprietate intelectuală în toate statele membre ale UE. EUIPO desfășoară și activități de cooperare cu oficiile naționale și regionale pentru proprietate intelectuală din UE.

Observatorul European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală a fost înființat în 2009 pentru a sprijini protejarea și asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală și pentru a contribui la combaterea amenințării crescânde pe care o reprezintă încălcările proprietății intelectuale în Europa. Observatorul a fost transferat la EUIPO la 5 iunie 2012 prin Regulamentul (UE) nr. 386/2012 al Parlamentului European și al Consiliului.

Articolul Pe ce loc se află Romania în Europa la consumatori înșelați cu produse contrafăcute apare prima dată în Descopera.

Articol original

Astăzi se împlinesc 135 de ani de când lumea a făcut cunoştinţă cu băutura Coca-Cola

La acea dată, Coca-Cola era o băutură răcoritoare comună, vândută de un farmacist din Georgia. Acum, se spune că acolo unde sunt oameni există şi Coca-Cola, sau că măcar au auzit de ea. Celebritatea este un semn al puterii. În cazul Coca-Cola, acest lucru înseamnă exportul la nivel global al unui stil de viaţă: cel american. O politică de marketing agresivă, însă excelent adaptată specificului local, şi ideea unui sistem independent de îmbuteliere au făcut dintr-un produs local una dintre cele mai cunoscute mărci ale lumii.

Iniţial, Coca-Cola a fost denumirea unui sirop cu gust de caramel, care, amestecat cu apă carbonatată, a dat naştere unei noi băuturi răcoritoare. După câteva săptămâni de la lansare, în ziarul Atlanta Journal a apărut şi prima reclamă a noului produs: „Coca-Cola. Delicious! Refreshing! Exhilarating! Invigorating!” (Coca-Cola. Delicioasă! Răcoritoare! Antrenantă! Tonică!).

Farmacia succesului: Coca-Cola

De ce nu mai conţin cocaină băuturile de tip cola? Răspunsul e surprinzător

Descoperă vă prezintă şi alte semnificaţii istorice ale zilei de 8 mai:

1828 – S-a născut Jean Henri Dunant, fondatorul „Crucii Roşii”, laureat al Premiului Nobel (d. 30 octombrie 1910).

1873 – A murit John Stuart Mill, filozof pozitivist, logician şi economist englez (n. 20 mai 1806).

1880 – A murit scriitorul francez Gustave Flaubert: „Doamna Bovary”, „Educaţia sentimentală”, „Salammbo” (n. 12 decembrie 1821).

1903 – A murit pictorul postimpresionist francez Paul Gauguin. În 1875 a expus primul său tablou, „Peisaj la Viroflay”. Printre cele mai cunoscute picturi ale sale se numără „De unde venim? Ce suntem? Încotro ne îndreptăm?”, „Christ galben”, „Mizerabilii”, „Calul alb” (n. 7 iunie 1848).

1924 – S-a născut scriitorul Petre Dumitriu, membru de onoare al Academiei Române:”Pasărea furtunii”, „Drum fără pulbere” (d. 6 aprilie 2002).

1972 – A fost inaugurat Muzeul Naţional de Istorie a României.

1977 – A încetat din viaţă Ion Cârja, prozator şi deţinut politic român: „Cremene în apa vremii”; „Canalul morţii” (n. 25 martie 1922).

2007 – A încetat din viaţă actorul şi regizorul Victor Moldovan: „Regina de Navara”, „Dona Diana”, „Bădăranii”, „Vecina de alături”, „Anul viitor la aceeaşi oră” (n. 11 iunie 1926).

2008 – Torţa olimpică a ajuns pentru prima dată în istorie pe Vârful Everest.

Articolul Astăzi se împlinesc 135 de ani de când lumea a făcut cunoştinţă cu băutura Coca-Cola apare prima dată în Descopera.

Articol original

La cât va ajunge numărul mașinilor electrice din lume până la sfârșitul deceniului

Numărul mașinilor electrice, autobuzelor, camionetelor și camioanelor grele este așteptat să atingă 145 de milioane până în 2030, a declarat joi Agenția Internațională pentru Energie (IEA).

Potrivit Global Electric Vehicle Outlook, dacă guvernele își vor intensifica eforturile pentru a îndeplini obiectivele internaționale privind energia și clima, flota globală de vehicule electrice ar putea crește și mai mult, atingând 230 de milioane până la sfârșitul deceniului. Ambele proiecții exclud vehiculele electrice cu două și trei roți.

Organizația cu sediul la Paris a declarat că aproximativ trei milioane de mașini electrice noi au fost înregistrate anul trecut, un număr record și o creștere de 41% față de 2019.

Acest salt a împins numărul total de mașini electrice la peste 10 milioane, cifră completată cu aproximativ 1 milion de autobuze electrice, camionete și camioane grele.

Creșterea vânzărilor de mașini electrice din 2020 a venit chiar și pe fondul contracției cu 16% a pieței mondiale a automobilelor, din cauza efectelor pandemiei. În primul trimestru al anului 2021, vânzările de mașini electrice au fost de aproape două ori și jumătate mai mari decât în ​​aceeași perioadă din 2020.

Marii producători caută să își mărească oferta de vehicule electrice

AIE a declarat că totalul cheltuielilor consumatorilor pentru mașini electrice au totalizat 120 de miliarde de dolari în 2020, o creștere de 50% față de 2019, măsurile de sprijin guvernamental concepute pentru a încuraja preluarea vehiculelor electrice ajungând la 14 miliarde de dolari, potrivit Mediafax.

În întreaga lume, autoritățile caută să crească numărul de vehicule cu emisii reduse sau zero pe drumuri, în încercarea de a combate poluarea.

„Strategia de mobilitate durabilă și inteligentă” a Comisiei Europene avansează scenariul în care cel puțin 30 de milioane de mașini cu emisii zero vor circula până în 2030.

Confruntați cu aceste ținte, marii producători auto caută să își mărească oferta de vehicule electrice.

Articolul La cât va ajunge numărul mașinilor electrice din lume până la sfârșitul deceniului apare prima dată în Descopera.

Articol original

Câte dintre maşinile noi înmatriculate pe piaţa locală mai sunt pe motorină

Doar una din patru maşini noi înmatriculate pe piaţa locală mai este pe motorină, faţă de una din trei în 2018, potrivit datelor Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) şi calculelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

Mai mult, dacă ponderea dieselurilor rămâne relativ constantă, motoarele pe benzină au coborât de la 70% din piaţă în 2019, la aproape 60% în primul trimestru al acestui an, arată Ziarul Financiar.

Astfel, dacă achiziţiile realizate de unele companii continuă să se îndrepte către motorizări diesel, în condițiile în care acestea de obicei parcurg mai mulţi kilometri iar ponderea rămâne constantă, ponderea motoarelor pe benzină scade.

La nivelul primului trimestru al acestui an hibridele au reprezentat 8,4% din piaţă – luând în calcul doar maşinile full-hybrid, nu şi pe cele „mild“, în timp ce maşinile electrice (unde sunt incluse şi hibridele plug-in, adică acele maşini care pot fi încărcate cu energie electrică şi de la priză, nu doar în mers) au ajuns la peste 8% din piaţă. Pe de altă parte, în martie au revenit pe creştere maşinile pe benzină, în urcare cu 20%, în timp ce dieselurile au continuat să scadă cu 5%.

Înmatriculările de autoturisme noi au crescut

Înmatriculările de autoturisme noi au crescut cu aproape 20% în martie faţă de perioada similară a anului trecut, la 7.861 de unităţi.

Creşterea însă vine în contextul în care luna martie din 2020 era prima afectată de lockdown din cauza pandemiei, iar din aceasta doar primele două săptămâni au fost de piaţă normală, în timp ce a doua parte a lunii a adus un blocaj în activitatea comercială.

Spre comparaţie cu martie 2019, când piaţa nu era influenţată de pandemie s-au înmatriculat 9.813 unităţi, declinul faţă de atunci fiind de 20%.

Pe primul loc în topul înmatriculărilor rămâne Dacia, dar cu o scădere a înregistrărilor de aproape 50% faţă de martie 2020, la 3.830 de unităţi. Potrivit analiştilor din piaţă, declinul unor mărci vine şi în contextul în care în decembrie s-au înmatriculat şi maşinile vândute atunci pe fondul schimbării normei de poluare. Astfel maşini care puteau fi înregistrate şi în ianuarie, februarie sau chiar martie, s-au înmatriculat din decembrie.

A treia cea mai mare scădere la nivel european

Pe locul secund în martie se află Ford, cu o creştere de 32%, la aproape 2.000 de unităţi în timp ce Toyota se află pe locul al treilea cu un avans de 27% la 1.900 de unităţi, potrivit Mediafax.

Piaţa locală a înregistrat în primul trimestru a treia cea mai mare scădere la nivel european, de aproape 26%, la 20.800 de unităţi, potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA). Scăderi mai mari au fost înregistrate doar de Portugalia, de -31% şi Lituania, de -29%. Pe de altă parte, creşterea din martie a României este una mică, de 18%, faţă de media UE de 87%.

Pe de altă parte, martie 2020 a fost prima lună de lockdown în Europa de Vest, unde ţări precum Franţa sau Italia au instituit restricţii majore. În martie 2020 în România activitatea economică a fost influenţată negativ în a doua jumătate a lunii, dar chiar şi atunci showroomurile nu au fost închise cum s-a întâmplat în Vest. Dacia a înregistrat la nivel european o creştere de 7% în T1 faţă de perioada similară a anului trecut, la 89.000 de autoturisme înmatriculate, iar cota de piaţă s-a apreciat la 2,9% faţă de 2,7% în 2020. Faţă de T1/2020 Dacia are acum pe piaţă noile Sandero, Sandero Stepway şi Logan.

Articolul Câte dintre maşinile noi înmatriculate pe piaţa locală mai sunt pe motorină apare prima dată în Descopera.

Articol original

Previziunile scandaloase ale Saxo Bank pentru 2021: Amazon “cumpără” Cipru și Germania salvează Franța

Saxo Bank a lansat marți previziunile scandaloase pe 2021, predicții care se concentrează pe o serie de evenimente improbabile, dar subapreciate, care, dacă ar avea loc, ar putea transmite valuri de șoc pe piețele financiare.

Cele zece previziuni scandaloase din acest an sunt:

1. Amazon „cumpără” Ciprul
2. Germania salvează Franța
3. Tehnologia blockchain ucide știrile false
4. Noua monedă digitală a Chinei inspiră o schimbare tectonică a fluxurilor de capital
5. Designul revoluționar de fuziune nucleară catapultează omenirea în abundența energiei
6. Venitul de bază universal decimează orașele mari
7. Dividendele perturbatoare creează Fondul Tehnologic pentru Cetățeni
8. Un vaccin Covid-19 de succes ucide companiile
9. Soarele strălucește pe argint, care dansează pe cererea de panouri solare
10. Tehnologia de nouă generație supraalimentează piețele de frontieră și emergente

Deși aceste predicții nu constituie previziunile oficiale ale Saxo pentru 2021, ele reprezintă un avertisment împotriva potențialei alocări greșite a riscului în rândul investitorilor care ar putea atribui, de obicei, doar o șansă de 1% ca aceste evenimente să se materializeze. Este un exercițiu de analiză a tot ceea este posibil – chiar dacă nu sunt neapărat probabil – și deosebit de relevant în contextul crizei neașteptate din acest an: COVID-19. Inevitabil, rezultatele care se dovedesc cele mai perturbatoare (și, prin urmare, șocante) sunt cele care reprezintă o surpriză pentru consens.

„Pentru setul de previziuni scandaloase din 2021, pandemia COVID-19 și ciclul dureros al alegerilor din SUA au adus mai aproape, printr-un salt cuantic, ceea ce ar fi putut părea un viitor îndepărtat, accelerând aproape fiecare super-tendință socială și tehnologică de bază. Pur și simplu, traumele din 2020 ne arată că, în 2021, viitorul este acum”, spune directorul de investiții al Saxo Bank, Steen Jakobsen. „Am văzut cea mai rapidă piață bearish și recuperare din istorie, precum și bilanțurile băncilor centrale și deficitele fiscale explodând într-un ritm fără precedent. Deci, predicția noastră nu atât de… scandalosă este că 2021 va aduce începutul unui reality-check a ideii că „prefă-te și lungește-o” se poate întinde până la infinit și dincolo, chiar dacă piețele au stabilit prețurile chiar în această așteptare.”

1. Amazon “cumpără” Ciprul

În 2021, Amazon și alțe monopoluri online și giganți în domeniul tehnologiei informației aruncă un ochi din ce în ce mai precaut asupra guvernelor care doresc să le tragă în jos pentru că au devenit prea puternice și că au plătit rate de impozitare foarte mici. Aceste companii au angajat mult timp o armată de lobbyiști, unele dintre ele adoptând chiar abordări cvasi-guvernamentale ale situației. Luați Microsoft, de exemplu, care a deschis un birou de reprezentare la Națiunilor Unite în New York și a angajat un diplomat care să conducă relațiile companiei cu guvernele europene. În același timp, Facebook a instituit chiar o „Curte Supremă” pentru a supraveghea reclamațiile utilizatorilor și alte probleme. În 2021, pe măsură ce crește căldura din taberele oficiale, Amazon face o mișcare, mutându-și cartierul general din UE în Cipru. Țara salută giga-corporația și veniturile fiscale care o vor ajuta să-și reducă raportul datorie-PIB de aproape 100%, după ce s-a supărat pe tratamentului dur pe care i l-a aplicat UE în timpul crizei datoriei suverane a UE din 2010-12, potrivit Mediafax.

Consultanții Amazon „ajută” Cipru să își rescrie codul fiscal pentru a imita Irlanda, dar cu niveluri chiar mai scăzute de impozite corporative și de altă natură, cu liderii țării și populația fericiți, cu toată starea de rău financiară și ratele de impozitare mai mici.

Însă autoritățile de reglementare din UE s-au prins rapid ce se întâmplă și se îndreaptă împotriva Amazon, forțând compania să-și schimbe practicile și forțând Cipru și alte țări ale UE să armonizeze regulile fiscale. SUA și alte țări se vor lupta împotriva monopolurilor în 2021, deoarece aceste companii sunt pedepsite pentru aroganța lor.

2. Germania salvează Franța

Franța este una dintre țările europene care se va confrunta cu cea mai mare problemă a datoriilor în următorii ani. Înainte de izbucnirea pandemiei Covid-19, datoria publică flirta cu pragul de 100% din PIB, iar datoria privată a crescut, ajungând la aproape 140% din PIB – mult mai mult decât cea din Italia (106%) sau Spania (119%). Și răspunsul de urgență la pandemie nu a făcut decât să accelereze acumularea datoriilor, nivelul de datorie publică urmând să crească peste 120% din PIB în 2021.

În ciuda unui pachet masiv de stimulare de 100 de miliarde de euro și a unui plan de împrumut în care statul a garantat până la 90% din împrumuturile pentru companii, Franța nu poate evita un val de falimente, deoarece multe companii din sectorul serviciilor nu sunt în măsură să facă față serie de blocaje „stop and go”. Investitorii devin din ce în ce mai sumbri cu privire la viitoarea rentabilitate a capitalurilor proprii, care declanșează vânzarea masivă a megabăncilor franceze. Scăderea veniturilor nete și provizioanele de împrumuturi sunt în creștere, ceea ce duce la capitalizarea de piață a băncilor franceze la niveluri scăzute fără precedent. Având în vedere starea precară a finanțelor publice și nivelul extraordinar de ridicat al datoriei, Franța nu are altă opțiune decât să vină cerșind un plafon Germaniei, pentru a permite BCE să tipărească suficienți euro pentru a oferi o salvare masivă a sistemului său bancar, evitând un colaps sistemic.

3. Tehnologia blockchain ucide „fake news”

În 2021, amenințarea crescândă a dezinformării și erodarea încrederii chiar și în furnizorii de știri bine cotați ating un nivel critic, cerând un răspuns al industriei. Marile companii media și platformele sociale sunt forțate să impună noi contramăsuri împotriva știrilor fabricate și înșelătoare. Tehnologia cea mai probabilă este o rețea blockchain partajată masiv pentru conținut de știri, care permite distribuirea știrilor într-un mod imuabil, cu o verificare a validității atât a conținutului, cât și a sursei. Cu o structură de registru partajată, orice modificare a conținutului ar fi imediat vizibilă pentru toată lumea și fiecare știre este întotdeauna trasabilă la sursa sa originală, suprimând dezinformarea pe care alte surse nu o pot verifica.

Companii precum Twitter și Facebook investesc foarte mult în această tehnologie blockchain, motivate în primul rând de auto-conservare, deoarece amenințările de supraveghere reglementară pe care le-am văzut în ultimii ani le suflă teribil în ceafă. Site-uri de știri alternative care tratează teorii ale conspirației precum QAnon, dezinformarea despre pandemia coronavirusului, dovezi falsificate ale fraudelor electorale și multe altele vor deveni brusc indisponibile pe platformele majore. Realitatea câștigă, iar camerele de ecou pierd.

4. Noua monedă digitală a Chinei inspiră o schimbare tectonică a fluxurilor de capital

Plata electronică prin monedă digitală (Digital Currency Electronic Payment – DCEP) va fi o versiune digitală a yuanului (CNY) bazată pe blockchain în China, unde în 2019, 80% din toate plățile au fost prin WeChat Pay și AliPay. PBOC dorește să facă acest pas și, în acest proces, să îmbunătățească eficacitatea politicii monetare și fiscale printr-o societate tot mai „liberă de numerar”, cu scopul de a spori incluziunea financiară.

Permiterea accesului complet al străinilor pe piețele de capital chineze va reduce principala barieră de îngrijorare pentru investitorii străini pentru utilizarea CNY în comerț și investiții: lichiditatea și accesul direct la investițiile lor în China. Între timp, stabilitatea monedei chineze și trasabilitatea și supravegherea încorporate pe care le permite tehnologia blockchain ar elimina, practic, riscul fugii de capital sau al transferurilor ilegale din China.

Această idee se încadrează perfect în planul „Dual Circulation” al Chinei, îmbunătățind transparența, în timp ce crește utilizarea CNY pe plan extern ca alternativă convingătoare la dolarul SUA în tranzacții. Ca monedă centralizată sponsorizată de guvern, va fi în continuare privită ca „monedă fiduciară”, dar din perspectiva Chinei aceasta este o caracteristică a yuanului digital, deoarece permite dobâzni negative pentru cash, iar direcționarea PIB-ului nominal este, și ea, mult mai ușor de realizat.

Deschiderea contului de capital al Chinei și crearea unei monede care rivalizează cu dolarul SUA pentru statutul de rezervă va contribui la creșterea consumului chinez, la finanțarea unui sistem de pensii chinez complet nou și la stabilizarea piețelor de capital ale țării.

5. Designul revoluționar de fuziune nucleară catapultează omenirea în abundența energiei

Lumea va avea nevoie de mult mai multă energie dacă economia noastră va continua să crească în orice mod care se apropie de ritmurile istorice. Răspunsul, în mare măsură, nu poate veni de la noile tehnologii alternative și energetice „verzi”.

Intrând în 2021, în care un algoritm AI avansat rezolvă super-complexitățile nonliniare ale fizicii plasmei, se va deschide calea pentru energia comercială de fuziune. Proiectarea reactorului de fuziune SPARC de la MIT, care a fost validată în 2020 ca o cale viabilă către energia de fuziune mai puțin costisitoare, este îmbunătățită masiv de acest nou model AI. Inginerii ajustează designul SPARC, cu noi modele care indică un factor de câștig de energie de 20, creând cea mai mare schimbare de paradigmă în tehnologia energetică de la energia nucleară. Și mai important, o investiție masivă din sectoarele public și privat ar permite implementarea noului design de fuziune în câțiva ani.

Stăpânirea energiei de fuziune deschide perspectiva unei lumi care nu mai este împiedicată de lipsa apei sau a alimentelor, grație desalinizării și agriculturii verticale. Este o lume cu transporturi ieftine, robotică și tehnologie de automatizare total dezlănțuite, ceea ce face ca actuala generație tânără să fie ultima necesară pentru a „lucra” de necesitate. Dar, dintre toate, ce e cel mai bine e că energia de fuziune permite ca aproape fiecare țară să devină independentă din punct de vedere alimentar și energetic și ar aduce cea mai rapidă și mai mare îmbunătățire a nivelului de trai la care am asistat vreodată.

Cum tranzacționăm: curentele politice și de investiții favorizează energia „verde” tradițională, iar indicele energiei eoliene ETF FAN cade cu până la 50% în 2021.

6. Venitul de bază universal decimează orașele mari

Pandemia Covid-19 a accelerat doar recuperarea care a condus la inegalități și a rupt convențiile sociale dinainte de virus. Finanțarea economiei a însemnat că un singur venit nu este suficient pentru a susține o familie; tehnologia este un alt vector, forțele de deflație salariale din ce în ce mai mari din cauza software-ului, AI-ului și automatizării subminează multe locuri de muncă în toate industriile. Riscul ca societățile să fie în întregime sfâșiate ne face să realizăm faptul că măsurile Covid-19 nu au fost un simplu răspuns de panică, ci începutul unei noi realități permanente a Venitului Universal de Bază (VUB).

În noua eră a VUB, concedierile provocate de tehnologie și activitățile frecvente de la domiciliu, normalizate de Covid-19, proprietățile imobiliare de tip office din orașe se confruntă brusc cu o supracapacitate de 100% sau mai rău. Valorile proprietăților de birouri comerciale sunt zdrobite, împreună cu proprietățile imobiliare comerciale care conțin restaurante și magazine destinate deservirii celor care fac naveta.

Noul VUB determină, de asemenea, schimbări în atitudinea față de echilibrul dintre muncă și viață, permițând multor tineri să rămână în comunitățile în care au crescut. Între timp, profesioniștii și lucrătorii marginali din marile orașe încep, de asemenea, să plece, pe măsură ce oportunitățile de muncă dispar și calitatea vieții în apartamentele mici, la un preț scăzut, în cartierele cu criminalitate ridicată își pierde orice fel de atracție.

7. Dividendele perturbatoare creează Fondul Tehnologic pentru Cetățeni

Marșul în fanfară al tehnologiei, combinat cu dependența de principiile moștenite ale economiei de piață liberă, subminează deja contractul social și chiar distruge convențiile sociale; Covid-19 doar a accelerat aceste tendințe. În 2021 și nu numai, societatea noastră va trebui să găsească o nouă cale politică dacă vrem să evităm adâncirea nedreptății, dar și răsturnările politice, tulburările sociale și riscul sistemic.

În 2021, politica se pregătește pentru o revizuire majoră, cu o abordare cu totul nouă, de reducere a inegalității, care are puțin de-a face cu ajustările aduse codului fiscal.

Se creează un Fond Tehnologic pentru Cetățeni care transferă o parte din activele proprietare către toată lumea, cu o parte suplimentară destinată lucrătorilor strămutați, permițându-le acestora și tuturor celorlalți să participe la câștigurile din era digitală. Politica se reinventează ca un „dividend de întrerupere” și ajută la ameliorarea anxietăților economice și sociale pentru cei care au pierdut o parte din cota producției economice în ultimii ani. Dividendul de întrerupere eliberează o energie antreprenorială enormă la nivel individual și comunitar, întrucât milioane de oameni au mai mult timp și energie disponibile, departe de locuri de muncă plictisitoare și stresante.

8. Un vaccin Covid-19 de succes ucide companiile

Pandemia Covid-19 a accelerat cu brutalitate manevrarea periculoasă a economiei globale care s-a desfășurat în timpul crizei financiare 2008-09. Politica de furnizare de lichidități aproape infinită și de relaxare a condițiilor financiare cu orice preț a impins randamentele corporative globale suverane și de nivel investițional la minime istorice și a forțat investitorii să ia poziții în active mai riscante.

Poziția riscantă a investitorilor este justificată de perspectiva unui vaccin eficient care să aducă un nou boom al creșterii economice. Dintr-o perspectivă perfectă, se pare că economia a fost extrem de supra-stimulată în timpul pandemiei, iar recuperarea după vaccinare a oprit rapid supraîncălzirea economiei. Inflația crește și șomajul scade atât de repede încât Fed permite ca randamentele lungi ale trezoreriei să crească mai mult, luând cu sine randamentul datoriilor mai riscante.

Fed ajunge să facă o greșeală de politică, permițând condițiilor financiare să se înăsprească prea rapid prin dobânzi mai mari, fără a fi implementat niciodată controlul curbei randamentului, deoarece a fost prea distrasă de spectrul brusc al inflației anualizate de 4-5% și al salariului anualizat cu câștiguri de 6-8% în Q3. Valorile implicite ale corporațiilor se ridică la cel mai înalt nivel din ultimii ani, iar primele companii care vor dispărea sunt cele retail cu spațiu fizic de vânzare, care se luptau deja în economia solidă, pre-Covid.

9. Soarele strălucește pe argint, care dansează pe cererea de… panouri solare

2021 aduce aceleași presupuneri că puterea argintului este mai mare printre activele / metalele prețioase pe măsură ce dolarul SUA slăbește iar investitorii se confruntă cu realitatea dură că nu vor scăpa prea curând de ratele dobânzii reale negative. Acest lucru este exacerbat, deoarece inflația se agită brusc în 2021, iar factorii de decizie politică răspund încet, dorind să ofere sprijin maxim pentru economiile lor încă în redresare. Cu un vaccin Covid-19 care se lansează rapid până la jumătatea anului, lichiditatea excesivă și politica prea laxă determină o ofertă puternică pentru orice asset cu „greutate”.

Supra-alimentarea creșterii prețului argintului în 2021, chiar în raport cu aurul, este accelerată de creșterea rapidă a cererii de argint în aplicațiile industriale. De fapt, o criză reală de aprovizionare cu argint este „în cărți” în 2021 și subminează sprijinul politic total pentru investițiile în energie solară sub o președinție Biden, Acordul Verde European și obiectivul Chinei de a fi neutră în emisiile de carbîn până în 2060, printre alte inițiative.

O altă provocare din partea ofertei de argint este aceea că mai mult de jumătate din aprovizionarea cu argint extras vine ca produs secundar al extracției de zinc, plumb și cupru, ceea ce face dificilă pentru mineri să răspundă cererii excesive de argint.

10. Tehnologia de nouă generație supraalimentează piețele de frontieră și emergente

În 2021, economiștii descoperă că ratele de creștere din multe piețe de frontieră și emergente au fost subestimate în ultimii ani. O analiză mai detaliată arată că tehnologiile-cheie pot sta la baza unei accelerări a creșterii productivității sectorului privat cu mult dincolo de orice s-a văzut pe piețele dezvoltate în ultimele decenii.

Prima, sistemele de livrare de internet prin satelit, care sunt setate să zdrobească prețul furnizării de internet și să ofere o creștere a vitezei de descărcare. Starlink-ul SpaceX va fi primul de pe scenă, dar vom avea încă 1.500 sistem operaționale similare până la sfârșitul anului 2021. Pe piețele emergente și de frontieră, educația și productivitatea afacerilor vor profita de beneficii.

A doua este revoluția fintech în curs de desfășurare a sistemelor bancare și de plată, care au dat deja acces pentru miliarde de oameni la economia digitală prin intermediul dispozitivelor lor mobile.

În cele din urmă, tehnologia dronelor este setată să revoluționeze sistemele de livrare și să reducă dezavantajele și costurile de a trăi departe de cele mai mari orașe. Tehnologia dronelor combinată cu automatizarea are, de asemenea, aplicații în agricultură, unde practicile din multe zone rurale subdezvoltate din întreaga lume trebuie să câștige cel mai mult din îmbunătățirile de productivitate.

Articolul Previziunile scandaloase ale Saxo Bank pentru 2021: Amazon “cumpără” Cipru și Germania salvează Franța apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original