Pe ce loc se află Romania în Europa la consumatori înșelați cu produse contrafăcute

România (16 %) a înregistrat a doua cea mai mare proporție de consumatori înșelați cu produse contrafăcute, în urma Bulgariei (19 %) și înaintea Ungariei (15 %). În schimb, Suedia (2 %) și Danemarca (3 %) prezintă cele mai mici valori din UE, arată un studiu.

Potrivit studiului Cetățenii europeni și proprietatea intelectuală (PI) realizat de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, consumatorilor le este încă dificil să facă distincția între mărfurile autentice și cele falsificate.

Aproape 1 din 10 europeni (9 %) au declarat că au fost induși în eroare în sensul achiziționării de produse contrafăcute, cu diferențe semnificative între statele membre ale UE. Într-un context global în care comerțul electronic este în plină expansiune – peste 70 % dintre europeni au făcut cumpărături online în 2020, potrivit Eurostat – incertitudinile cu privire la produsele contrafăcute rămân o preocupare în rândul cetățenilor UE. Potrivit studiului, o treime dintre europeni (33 %) s-au întrebat dacă un produs pe care l-au cumpărat este original.

Produsele contrafăcute reprezintă 6,8 % din importurile UE, respectiv 121 de miliarde de euro, potrivit unui studiu comun realizat de EUIPO și OCDE, afectând negativ toate sectoarele: de la produse cosmetice și jucării, vin și băuturi, aparate electronice, până la îmbrăcăminte și chiar pesticide. Ele pot prezenta riscuri grave pentru securitatea și sănătatea consumatorilor, în special din cauza expunerii la substanțe chimice periculoase, precum și la alte pericole.

O piață profitabilă pentru contravenienți

Îngrijorările cu privire la produsele contrafăcute au crescut în timpul pandemiei de COVID-19. Proliferarea medicamentelor contrafăcute, cum ar fi antibioticele și analgezicele, și, mai recent, a altor produse medicale, cum ar fi echipamentele personale de protecție și măștile faciale, au adus în centrul atenției acest fenomen, în timp ce contravenienții profită de nesiguranța oamenilor față de tratamentele și vaccinurile nou apărute.

Pe lângă riscurile pentru sănătate și securitate, produsele contrafăcute duc adesea la încălcări ale securității și la pierderi financiare.

Pirateria digitală este, de asemenea, o piață profitabilă pentru contravenienți. În cazul IPTV – conținut televizat achiziționat printr-o conexiune la internet – pierderile sunt semnificative. Furnizorii de servicii IPTV ilegale câștigă aproape 1 miliard de euro în fiecare an în UE, creând prejudicii creatorilor de conținut și întreprinderilor legitime.

Infracționalitatea legată de PI este o activitate profitabilă care implică grupuri infracționale organizate și tot mai multe dovezi arată că există legături între contrafacere și piraterie, precum și alte infracțiuni, cum ar fi traficul de droguri și de persoane, criminalitatea informatică sau frauda.

Unul dintre cele mai valoroase active ale Europei

„Proprietatea intelectuală este unul dintre cele mai valoroase active ale Europei și un element cheie în redresarea noastră socială și economică, în special pentru întreprinderile mici. Pandemia de COVID-19 a adus în prim-plan problema infracționalității în domeniul PI, odată cu apariția unui număr tot mai mare de medicamente și produse medicale contrafăcute care amenință și mai mult sănătatea și siguranța cetățenilor. Aceasta este o problemă veche, adesea interconectată cu alte tipuri de activități ilegale, care necesită măsuri ferme urgente și coordonate și care a redevenit recent una din primele zece priorități ale UE în lupta împotriva criminalității organizate”, spune directorul executiv al EUIPO, Christian Archambeau.

Contrafacerea nu afectează doar consumatorii, ci implică și daune semnificative pentru economia UE și, în special, pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). Potrivit Tabloului de bord privind IMM-urile și drepturile de proprietate intelectuală publicat de EUIPO, 1 din 4 IMM-uri din Europa susține că a suferit din cauza unei încălcări a drepturilor de proprietate intelectuală, procentul atingând 19,5 % doar în România.

Întreprinderile care dețin drepturi de proprietate intelectuală, precum mărci sau brevete, au raportat pierderi ale cifrei de afaceri (33 %), afectarea reputației lor (27 %) și pierderea avantajului competitiv (15 %), din cauza încălcării drepturilor lor.

În prezent, mai puțin de 9% dintre toate IMM-urile din UE dețin drepturi de proprietate intelectuală înregistrate. Însă pentru cele care pun preț pe PI, diferențele sunt majore: IMM-urile care dețin DPI, cum ar fi brevete, desene/ modele industriale sau mărci, au un venit cu 68 % mai ridicat per angajat decât cele care nu dețin DPI, iar angajații lor câștigă salarii mai mari, potrivit Mediafax.

Fond pentru IMM-uri în valoare de 20 de milioane EUR

Pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la valoarea PI și a ajuta IMM-urile să își valorifice competitivitatea pe piață, EUIPO a lansat programul „Ideas Powered for Business”, care include un Fond pentru IMM-uri în valoare de 20 de milioane EUR, în cooperare cu Comisia Europeană și cu oficiile pentru proprietate intelectuală din statele membre. Această inițiativă subvenționează atât serviciile de evaluare a PI, cât și 50 % din taxele de înregistrare a mărcilor și desenelor/modelelor industriale la nivel național, regional sau al UE, ajutând mii de IMM-uri să își dezvolte strategiile de PI în aceste momente dificile.

EUIPO este o agenție descentralizată a Uniunii Europene cu sediul la Alicante, în Spania. Agenția gestionează înregistrarea mărcilor Uniunii Europene (mărcile UE) și a desenelor și modelelor industriale comunitare (DMIC), care garantează protecție pentru drepturile de proprietate intelectuală în toate statele membre ale UE. EUIPO desfășoară și activități de cooperare cu oficiile naționale și regionale pentru proprietate intelectuală din UE.

Observatorul European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală a fost înființat în 2009 pentru a sprijini protejarea și asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală și pentru a contribui la combaterea amenințării crescânde pe care o reprezintă încălcările proprietății intelectuale în Europa. Observatorul a fost transferat la EUIPO la 5 iunie 2012 prin Regulamentul (UE) nr. 386/2012 al Parlamentului European și al Consiliului.

Articolul Pe ce loc se află Romania în Europa la consumatori înșelați cu produse contrafăcute apare prima dată în Descopera.

Articol original

Noutăți la Marea Neagră VI. Bulgaria

Spre deosebire de unii pe care-i cunoaștem cu toții și care se… dar realmente se screm și se câcâie să semneze un contract pentru achiziția a patru corvete multirol, vecinii noștri bulgari s-au mișcat cu ceva mai mult talent chiar dacă unele sincope au apărut și la ei. Damen-ul lor este Fincantieri, care a contestat licitația al cărei câștigător desemnat a fost Lürssen. Cumva, bulgarii au tranșat lucrurile mai repede decât noi.

Sursa foto: Ministerul Apărării bulgar

Astfel, în 12 noiembrie 2020, în cadrul unei ceremonii restrânse, a avut loc semnarea contractului prin care marina bulgară urmează să achiziționeze două nave de patrulare modulare, multirol.

We signed a contract that is important not only for the Bulgarian Armed Forces, particularly for the Bulgarian Navy, but also for the company Lürssen. It shows that the relations, including the economic ones, between the two friendly countries, the Republic of Bulgaria and the Federal Republic of Germany, are developing well.

Ministrul Apărării din Bulgaria, Krasimir Karakachanov

Pentru mai multe detalii privind capacitățile tehnico-tactice ale navelor ce vor fi construite pentru marina Bulgariei vă invit să citiți continuarea articolului pe rnhs.info.

Nicolae

The post Noutăți la Marea Neagră VI. Bulgaria appeared first on Romania Military.

Articol original

Doua corvete

Lurssen OPV-90

Pe langa contractul pentru cele 8 F 16 Block 70, in valoare de 1,2 miliarde de dolari, bulgarii sunt foarte aproape de a semna cu compania germana Fr.Lurssen Werft GmbH & Co.KG un contract in valoare de aproximativ 984 milioane de leva cu tot cu TVA (473,5 milioane dolari fara taxe) pentru doua corvete multifunctionale.

Lurssen a fost desemnata castigatoare inca din primavara (in defavoarea italienilor de la Fincatieri) si se asteapta ca la inceputul lunii noiembrie contractul sa fie semnat. In 2023 prima nava ar fi sa fie lansata, urmata de sora ei in anul urmator.

Cele doua nave vor fi dotate cu un tun OTO Melara de 76 mm, sistem CIWS OTO Melara Dart, rachete anti-nava Exocet sau RBS 15, rachete anti-aeriene MICA sau ESSM, probabil ca vor fi dotate si cu sonar tractat, poate si cu elicopter.

Deocamdata nu este foarte clar ce clasa de nave au bulgarii in vedere, germanii de la Lurssen avand in oferta trei clase de OPV: 80/85/90, nave care sunt intradevar modulare, desi la capabilitatile ceute de bulgari navele nu prea mai arata a OPV ci mai mult a corvete. La categoria corvete, in catalogul Lurssen K130 “Braunschweig” (1840 tone deplasament) pare cea mai recenta si mai bine echipata, clasa fiind intrata in uz in 2008:

Armamentul propus in standard:

1 x 76/62 Compact
2 x RIM-116 RAM
4 x RBS15 Mk 3
2 x MLG 27
2 x MASS
Mine Laying

Insa este inferioara ca deplasament fata de OPV-90 (2100 tone deplasament), care ar avea loc si de un VLS Mk56 – vezi fotografia de inceput a articolului.

Pentru cine se simte indraznet si in ton cu moda, in portofoliul respectivului constructor dar la clasa fregate exista si un concept de fregata multirol usoara MLRF-105 (2800 tone deplasament) care contine in lista de echipare si ESSM/Mica, fiind similara clasei Gowind:

MLRF-105

Mai multe detalii despre OPV-urile germane pe siteul Lurssen.

Oare bulgarii se simt indrazneti sau bugetul nu prea le permite?

 

GeorgeGMT

The post Doua corvete appeared first on Romania Military.

Articol original