Misterul originilor celebrilor pterozauri, elucidat de oamenii de știință

Oamenii de știință cred că au rezolvat unul dintre cele mai vechi mistere ale paleontologiei, respectiv originile evoluției reptilelor zburătoare numite pterozauri care au dominat cerul în același timp în care dinozaurii au dominat pământul.

Cercetătorii au declarat că un grup de reptile din perioada triasică, denumite lagerpetide și slab înțelese, cunoscute numai din câteva schelete parțiale descoperite în Statele Unite, Argentina, Brazilia și Madagascar, pare să fi fost precursorul evoluționar al pterozaurilor.

Apărute pentru prima dată în urmă cu aproximativ 237 de milioane de ani, lagerpetidele erau niște vietăți de mici dimensiuni, bipede, care nu puteau zbura și care ar fi consumat insecte. Pterozaurii au devenit primele vertebrate care au zburat pe Pământ, păsările și apoi liliecii au apărut mult mai târziu.

„Originea pterozaurilor a fost una dintre cele mai enigmatice probleme ale paleontologiei, de la descoperirea primilor pterozauri, la sfârșitul secolului al XVIII-lea”, a declarat paleontologul Martin Ezcurra, de la Muzeul Argentinian de Științe ale Naturii din Buenos Aires, autor principal al studiului publicat în revista Nature.

Cei mai vechi pterozauri, cunoscuți după fosilele descoperite, ar fi trăit în urmă cu aproximativ 220 de milioane de ani, și aveau anatomii complet dezvoltate pentru zbor, cu aripi formate dintr-o membrană care se extindea de la glezne până la un al patrulea deget extrem de alungit.

Cele mai apropiate rude ale pterozaurilor

Analizând fosilele descoperite anterior și altele noi, cu ajutorul unor tehnologii moderne, cercetătorii au identificat cel puțin 33 de trăsături scheletice care sugerau o legătură evoluționară între lagerpetide și pterozauri, notează Reuters. Acestea includ formele urechii interne, cutiei craniei și dinților, precum și asemănări între oasele membrelor superioare și inferioare, gleznei și pelvisului.

„Arătăm că lagerpetidele sunt cele mai apropiate rude cunoscute ale pterozaurilor și acoperă golul anatomic dintre pterozauri și alte reptile”, a adăugat Ezcurra.

Totodată, lagerpetidele par să fi fost strâns înrudite cu alți dinozauri, au mai spus cercetătorii. Cel mai vechi dinozaur cunoscut datează de acum aproximativ 233 de milioane de ani. Pterozaurii au dispărut în urmă cu 66 de milioane de ani, după coliziunea cu asteroidul care a avut ca efect și extincția dinozaurilor.

Chiar dacă la început au fost mici, ulterior pterozaurii au ajuns la dimensiuni mari, atingând o anvergură a aripilor și de 10,7 metri.

Vă recomandăm să citiți și:

Descoperire paleontologică de excepţie în România: o nouă fosilă de reptilă zburătoare dezvăluie încă o specie de pterozauri mari care trăiau în Transilvania

Rămășițele unei noi specii de reptilă zburătoare, descoperite din întâmplare în sertarul unui muzeu

Păsări gigantice zburau deasupra Antarcticii în urmă cu 40-50 de milioane de ani

„Dragonul zburător” din Transilvania, descoperirea uriaşă făcută de cercetători români şi americani

Articolul Misterul originilor celebrilor pterozauri, elucidat de oamenii de știință apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Extincția în masă care a pus capăt perioadei Triasic ar fi avut loc mult mai târziu decât s-a crezut până acum

Extincția Triasic–Jurasic care a pus capăt perioadei Triasic și a marcat începutul perioadei Jurasic, în urmă cu aproape 200 de milioane de ani, a fost cel mai mare eveniment de extincție în masă din istoria planetei noastre.

În total, în jur de 25% – 34% din genurile marine ar fi fost pierdute în timpul evenimentului, iar multe grupuri terestre au fost șterse de pe fața Pământului, astfel făcând loc dinozaurilor și prădătorilor care au dominat Terra pentru următorii 135 de milioane de ani.

Însă, noi cercetări sugerează că evenimentul de extincție a avut loc mai târziu decât s-a crezut inițial, iar descoperirile recente dezvăluie mai multe detalii despre factorii care au contribuit la dispariția în masă.

Ipoteza cea mai acceptată privind evenimentul din Triasic-Jurasic dă vina pe erupțiile vulcanice pentru pierderea vieții care a avut loc pe planeta noastră, deși alte idei, precum coliziunile cu asteroizi sau schimbările climatice treptate, au fost, de asemenea, prezentate.

Un indicator direct al evenimentului de extincție din Triasic–Jurasic

Noul studiu a analizat biomarcării de fosile din roci extrase din Canalul Bristol, de pe coasta Angliei, care în acea perioadă făcea parte din supercontinentul Pangeea.

Mostrele au arătat dovezi ale comunităților antice și complexe de microorganisme, acestea conținând indicatori ai condițiilor atmosferice de la acea vreme.

Schimbările ecosistemului din această regiune din Marea Britanie și bazinele din Europa centrală au fost folosite de mult timp ca indicatori a ceea ce s-a întâmplat atunci, o scădere bruscă a nivelului de carbon-13 organic fiind considerată un semn inițial al schimbărilor atmosferice care au dus la evenimentul de extincție.

Cu toate acestea, se pare că nu a fost un indicator direct al evenimentului Triasic–Jurasic, au spus oamenii de știință. Schimbările au provenit de la variații în nivelul mărilor și desalinizarea apei, care au creat în cele din urmă condițiile perfecte pentru acele microorganisme să prospere.

Extincția din Triasicul târziu s-a produs mai târziu decât s-a crezut inițial

Aceste schimbări au adus compoziția organică a oceanelor într-o fază de tranziție, dar cercetătorii au arătat că abia zeci de mii de ani mai târziu, în timpul perioadei Rhaetian, din Triasicul târziu, a început , de fapt, evenimentul de extincție, scrie Science Alert.

„Prin intermediul analizei semnăturilor chimice ale acestor microorganisme, am descoperit că extincția în masă din Triasicul târziu s-a produs mai târziu decât s-a crezut inițial”, a explicat Calum Peter Fox, de la Universitatea Curtin din Australia.

Cercetările susțin descoperirile unui studiu anterior care a arătat că activitatea magmatică avea loc în această regiune cu 100.000 de ani înainte de cea mai timpurie erupție cunoscută, asociată cu evenimentul de extincție.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Schimbările climatice ar fi dus la dispariția unor specii umane

Ascensiunea și declinul pădurilor tropicale au declanșat dispariția oamenilor timpurii și a megafaunei din Asia

Oamenii de știință avertizează că dispariția mamiferelor se apropie de un „al doilea val” fără precedent

Un asteroid și nu activitatea vulcanică a dus la dispariția dinozaurilor

Articolul Extincția în masă care a pus capăt perioadei Triasic ar fi avut loc mult mai târziu decât s-a crezut până acum apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original