Ultima eră glaciară a reprezentat o perioadă extrem de proastă pentru animale sălbatice. Lumea a înghețat, ecosistemele s-au schimbat, iar oamenii și animalele au concurat acerb pentru resursele disponibile.
În urmă cu 11.700 de ani, pe măsură ce epoca glaciară se apropia de sfârșit, majoritatea mamiferelor mari care cutreieră ceea ce este acum teritoriul Yukon din Canada dispăruseră, mai întâi marii erbivori, urmați rapid de marii prădători.
Lupii cenușii (Canis lupus) au fost unii dintre cei mai mari prădători care au reușit nu doar să supraviețuiască, ci au continuat să prospere, descendenții lor pășind în prezent prin pădurile din Yukon.
Mult timp cercetătorii s-au întrebat cum a fost posibil una ca asta? Răspunsul este posibil să fi fost găsit în urma unui studiu recent care a analizat oasele antice. Conform analizelor dinților și izotopilor, lupii au reușit să-și adapteze cu ușurință dieta, oferindu-le un avantaj de supraviețuire într-o lume în schimbare rapidă.
„Examinarea modelelor de uzură pe dinți și a urmelor chimice din oasele lupului ne pot spune multe despre modul în care a mâncat animalul și despre ce a mâncat de-a lungul vieții sale, până cu aproximativ câteva săptămâni înainte să moară”, a afirmat paleontologul Zoe Landry de la Universitatea Carleton din Canada, citată de Science Alert.
Lupii au mâncat carne proaspătă
Studiul s-a bazat pe oasele și dinții a 48 de lupi. Dintre acestea 31 de fiare antice au trăit cu între 50.000 și 26.000 de ani în urmă, iar fosilele lor se aflau în două colecții de stat din Canada. Aceste exemplare au fost comparate cu cele de la 17 lupi moderni, ale căror cranii au fost păstrate în colecția zoologică a Muzeului Canadian al Naturii.
Modul în care s-au păstrat dinții lupilor relevă ceea ce mâncau cel mai probabil. Necrofagii care se bazează, de regulă, pe resturile altor animale ar avea dinți foarte stricați din cauza oaselor crăpate; o dietă cu carne proaspătă, pe de altă parte, ar lăsa zgârieturi mai slabe.
Pe aceștia din urmă i-au găsit cercetătorii, într-o abundență mai mare, sugerând că este puțin probabil ca lupii să se bazeze pe resturi de hoituri. În mare măsură au putut să-și vâneze propria pradă. Dar care a fost prada?
Răspunsul a venit datorită analizei izotopilor. Izotopii stabili sunt preluați în plante din sol. Când aceste plante sunt consumate de animale, izotopii intră în dinți și oase și rămân acolo pentru tot restul vieții animalului. În cazul prădătorilor, precum lupii, izotopii se obțin atunci când prădătorul mănâncă erbivorul care a mâncat plante.
Animalele care i-au ajutat să supraviețuiască
Există profiluri de izotopi – adică diferitele proporții ale izotopilor, cum ar fi oxigenul, carbonul și azotul – din diferite specii erbivore din Pleistocen, colectate din oasele lor. Aceștia seamănă puțin cu o semnătură sau cu o amprentă. Modelarea software a fost utilizată pentru a elucida proporțiile izotopilor descoperiți în oasele lupilor antici și pentru a determina ce animale au mâncat cel mai probabil.
Analiza a arătat că aproximativ 50 la sută din dieta lor a fost constituită dintr-o specie dispărută de cal pleistocen (Equus sp.). Restul a fost un amestec de bou moscat (Ovibos moschatus), oaie Dall (Ovis dalli) și ren (Rangifer tarandus), dar și puțin mamut lânos (Mammuthus primigenius).
În prezent, lupii din Yukon supraviețuiesc în principal cu reni și elani (genul Alces), ceea ce reprezintă o schimbare destul de semnificativă a dietei.
Cercetătorii cred că, în timp ce animalele de pradă ar fi putut deveni mai puțin numeroase la sfârșitul ultimei ere glaciare, declinul și dispariția altor prădători ar fi putut ajuta lupii, deschizând noi surse de hrană odată cu dispariția celor vechi.
Supraviețuirea unei specii depinde de o alta
„Lupii cenușii au arătat flexibilitate în adaptarea la schimbarea climei și o modificare a habitatului de la un ecosistem de stepă la pădurea boreală”, a declarat paleontologul Danielle Fraser de la Muzeul Naturii din Canada.
„Și supraviețuirea lor este strâns legată de supraviețuirea speciilor de pradă pe care sunt capabile să le mănânce”, a adăugat ea.
Cercetătorii afirmă că acest lucru are implicații importante pentru conservarea din prezent. Deși lupii sunt adaptabili, este posibil să nu se întâmple așa în continuare dacă sursa lor de hrană scade fără ca nimic să o înlocuiască.
Această cercetare arată că atât elanii, cât și renii ar trebui protejați, precum și ecosistemul pe care îl ocupă în Arctica canadiană, care este în prezent grav amenințat de problemele climatice.
Cercetarea a fost publicată în revista Palaeogeography, Palaeoclimatology, Palaeoecology.
Vă recomandăm să citiți și:
Imagini excepționale cu lupi, într-o pădure din Piatra Craiului. Ce analizează specialiștii
O singură peșteră din Germania ar putea fi una dintre originile domesticirii lupilor
Lupii preistorici erau diferiți de lupii cenușii, arată ADN-ul acestora, conform unui studiu
Articolul Cum au reușit lupii cenușii să supraviețuiască erei glaciare apare prima dată în Descopera.
Articol original
Busan is an amazing magazine Blogger theme that is easy to customize for your needs