SUA solicită evitarea activităţilor militare în zona arctică şi critică atitudinea Rusiei

Administraţia Joseph Biden a cerut, marţi, reducerea activităţilor militare în regiunea Oceanului Arctic şi a criticat atitudinea Rusiei, care a evidenţiat necesitatea aplicării unor măsuri pentru apărarea propriilor interese în această zonă.

„Avem preocupări pe tema intensificării anumitor activităţi militare în zona arctică, ceea ce amplifică riscurile unor accidente sau calcule greşite, afectând obiectivul comun al unui viitor paşnic şi durabil pentru regiune”, a declarat secretarul de Stat american, Antony Blinken, înaintea reuniunii Consiliului Arctic, în Reykjavik (Islanda).

Antony Blinken a cerut Rusiei „să evite declaraţii” de genul celor făcute luni, exprimând speranţa, înaintea întrevederii cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, că reuniunea Consiliului Arctic va permite „intensificarea cooperării paşnice în regiune”.

„Speranţa noastră este că acest tip de cooperare va continua şi că regiunea arctică va rămâne o zonă de cooperare pacifică”, a subliniat Antony Blinken, citat de Agenţia France-Presse şi cotidianul Le Point.

„Trebuie să avansăm toţi, inclusiv Rusia, pe baza normelor şi angajamentelor pe care le-am asumat fiecare, trebuie să evităm declaraţiile care slăbesc aceste angajamente”, a subliniat secretarul de Stat american.

Rusia a suplimentat capabilităţile militare în zona arctică în ultimii ani

„Rusia exprimă revendicări maritime ilegale, în special în privinţa tranzitului navelor străine pe ruta nordică. Aceste reguli sunt incoerente cu dreptul internaţional, iar noi am răspuns la aceste poziţii şi vom continua să răspundem”, a atras atenţia Antony Blinken, potrivit Mediafax.

Administraţia Vladimir Putin a cerut, luni, Alianţei Nord-Atlantice să evite activităţile militare în zona Oceanului Arctic, considerată de Moscova zonă de influenţă pentru apărarea Rusiei. „Observăm critici referitoare la faptul că Rusia îşi intensifică activităţile militare în zona arctică. Dar este clar de mult timp pentru toată lumea că sunt zonele noastre, teritoriile noastre, noi răspundem de securitatea litoralului nostru, iar ceea ce facem acolo este perfect legal şi legitim. Atunci când NATO încearcă să îşi justifice ofensiva în zona arctică, nu este aceeaşi situaţie; noi avem întrebări pentru unii vecini, precum Norvegia, care încearcă să justifice venirea NATO în zona arctică”, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.

Declaraţiile intervin înaintea reuniunii Consiliului Arctic, un forum de discuţii pe teme economice şi geopolitice din care fac parte Rusia, Statele Unite, Canada, Danemarca, Suedia, Finlanda, Norvegia şi Islanda.

Secretarul de Stat american, Antony Blinken, urmează să aibă prima întrevedere cu Serghei Lavrov la această reuniune, înaintea unui eventual summit al preşedinţilor din SUA şi Rusia, Joseph Biden şi Vladimir Putin, care ar putea avea loc în iunie.

Serghei Lavrov a pledat pentru intensificarea contactelor între comandanţii structurilor militare din Consiliul Arctic, „în scopul reducerii ricurilor pe plan militar”. Rusia a suplimentat capabilităţile militare în zona arctică în ultimii ani, instalând inclusiv sisteme antiaeriene de tip S-400.

Articolul SUA solicită evitarea activităţilor militare în zona arctică şi critică atitudinea Rusiei apare prima dată în Descopera.

Articol original

Cum au reușit lupii cenușii să supraviețuiască erei glaciare

Ultima eră glaciară a reprezentat o perioadă extrem de proastă pentru animale sălbatice. Lumea a înghețat, ecosistemele s-au schimbat, iar oamenii și animalele au concurat acerb pentru resursele disponibile.

În urmă cu 11.700 de ani, pe măsură ce epoca glaciară se apropia de sfârșit, majoritatea mamiferelor mari care cutreieră ceea ce este acum teritoriul Yukon din Canada dispăruseră, mai întâi marii erbivori, urmați rapid de marii prădători.

Lupii cenușii (Canis lupus) au fost unii dintre cei mai mari prădători care au reușit nu doar să supraviețuiască, ci au continuat să prospere, descendenții lor pășind în prezent prin pădurile din Yukon.

Mult timp cercetătorii s-au întrebat cum a fost posibil una ca asta? Răspunsul este posibil să fi fost găsit în urma unui studiu recent care a analizat oasele antice. Conform analizelor dinților și izotopilor, lupii au reușit să-și adapteze cu ușurință dieta, oferindu-le un avantaj de supraviețuire într-o lume în schimbare rapidă.

„Examinarea modelelor de uzură pe dinți și a urmelor chimice din oasele lupului ne pot spune multe despre modul în care a mâncat animalul și despre ce a mâncat de-a lungul vieții sale, până cu aproximativ câteva săptămâni înainte să moară”, a afirmat paleontologul Zoe Landry de la Universitatea Carleton din Canada, citată de Science Alert.

Lupii au mâncat carne proaspătă

Studiul s-a bazat pe oasele și dinții a 48 de lupi. Dintre acestea 31 de fiare antice au trăit cu între 50.000 și 26.000 de ani în urmă, iar fosilele lor se aflau în două colecții de stat din Canada. Aceste exemplare au fost comparate cu cele de la 17 lupi moderni, ale căror cranii au fost păstrate în colecția zoologică a Muzeului Canadian al Naturii.

Modul în care s-au păstrat dinții lupilor relevă ceea ce mâncau cel mai probabil. Necrofagii care se bazează, de regulă, pe resturile altor animale ar avea dinți foarte stricați din cauza oaselor crăpate; o dietă cu carne proaspătă, pe de altă parte, ar lăsa zgârieturi mai slabe.

Pe aceștia din urmă i-au găsit cercetătorii, într-o abundență mai mare, sugerând că este puțin probabil ca lupii să se bazeze pe resturi de hoituri. În mare măsură au putut să-și vâneze propria pradă. Dar care a fost prada?

Răspunsul a venit datorită analizei izotopilor. Izotopii stabili sunt preluați în plante din sol. Când aceste plante sunt consumate de animale, izotopii intră în dinți și oase și rămân acolo pentru tot restul vieții animalului. În cazul prădătorilor, precum lupii, izotopii se obțin atunci când prădătorul mănâncă erbivorul care a mâncat plante.

Animalele care i-au ajutat să supraviețuiască

Există profiluri de izotopi – adică diferitele proporții ale izotopilor, cum ar fi oxigenul, carbonul și azotul – din diferite specii erbivore din Pleistocen, colectate din oasele lor. Aceștia seamănă puțin cu o semnătură sau cu o amprentă. Modelarea software a fost utilizată pentru a elucida proporțiile izotopilor descoperiți în oasele lupilor antici și pentru a determina ce animale au mâncat cel mai probabil.

Credit foto: Eva Blue, Unsplash

Analiza a arătat că aproximativ 50 la sută din dieta lor a fost constituită dintr-o specie dispărută de cal pleistocen (Equus sp.). Restul a fost un amestec de bou moscat (Ovibos moschatus), oaie Dall (Ovis dalli) și ren (Rangifer tarandus), dar și puțin mamut lânos (Mammuthus primigenius).

În prezent, lupii din Yukon supraviețuiesc în principal cu reni și elani (genul Alces), ceea ce reprezintă o schimbare destul de semnificativă a dietei.

Cercetătorii cred că, în timp ce animalele de pradă ar fi putut deveni mai puțin numeroase la sfârșitul ultimei ere glaciare, declinul și dispariția altor prădători ar fi putut ajuta lupii, deschizând noi surse de hrană odată cu dispariția celor vechi.

Supraviețuirea unei specii depinde de o alta

„Lupii cenușii au arătat flexibilitate în adaptarea la schimbarea climei și o modificare a habitatului de la un ecosistem de stepă la pădurea boreală”, a declarat paleontologul Danielle Fraser de la Muzeul Naturii din Canada.

„Și supraviețuirea lor este strâns legată de supraviețuirea speciilor de pradă pe care sunt capabile să le mănânce”, a adăugat ea.

Cercetătorii afirmă că acest lucru are implicații importante pentru conservarea din prezent. Deși lupii sunt adaptabili, este posibil să nu se întâmple așa în continuare dacă sursa lor de hrană scade fără ca nimic să o înlocuiască.

Această cercetare arată că atât elanii, cât și renii ar trebui protejați, precum și ecosistemul pe care îl ocupă în Arctica canadiană, care este în prezent grav amenințat de problemele climatice.

Cercetarea a fost publicată în revista Palaeogeography, Palaeoclimatology, Palaeoecology.

Vă recomandăm să citiți și:

Imagini excepționale cu lupi, într-o pădure din Piatra Craiului. Ce analizează specialiștii

O singură peșteră din Germania ar putea fi una dintre originile domesticirii lupilor

Lupii preistorici erau diferiți de lupii cenușii, arată ADN-ul acestora, conform unui studiu

Cercetătorii din Ungaria au descoperit că lupii adulți se atașează de oameni la fel cum o fac și câinii

Articolul Cum au reușit lupii cenușii să supraviețuiască erei glaciare apare prima dată în Descopera.

Articol original

Submarine rusești au spart gheața din Arctica și au ieșit la suprafață simultan „pentru prima oară în istoria Marinei”

Trei submarine ale Marinei din Rusia au spart stratul de gheață în Arctica pentru a ieși la suprafață simultan, navele fiind situate la sute de metri depărtare una față de cealaltă. Aceasta este o manevră navală extrem de dificilă.

O filmare dată publicității de Ministerul Apărării din Rusia arată cele trei submarine în timp ce sparg stratul de gheață în apropiere de arhipelagul Franz Josef, în Oceanul Arctic la nord de Marea Barents. Submarinele fac parte din expediția Umka-2021 („urs polar” în limba siberiană Chukchi) care implică 600 de membri civili și militari, inclusiv personal de la Societatea Geografică din Rusia, organizație non-guvernamentală stabilită în secolul XIX.

Cele trei submarine au spart un strat de gheață de 1,5 metri pentru a ieși la suprafață la o distanță de 300 de metri unul față de celălalt, „pentru prima oară în istoria Marinei”, a explicat Nikolay Yevmenov, comandant al Marinei rusești președintelui Vladimir Putin prin intermediul unei conferințe televizate.

Stratul de gheață poate atinge o grosime de până la 2,5 metri

În regiune, temperaturile se situau între minus 25 și minus 30 de grade Celsius, iar vântul sufla cu până la 110 km/h.

Submarinele nucleare încearcă să rămână ascunse sub gheața arctică pentru că astfel sunt pur și simplu invizibile pentru inamici. Însă, atunci când trebuie să iasă la suprafață, echipajul trebuie să încerce mai întâi să găsească locuri în care apa nu este acoperită de gheață, acolo unde pot ieși la suprafață mai ușor.

Dacă asta nu este posibil, manevre speciale și extrem de complicate trebuie întreprinse pentru ca submarinul să treacă prin gheața care poate atinge o grosime de 2,5 metri, potrivit Live Science.

O rută majoră pentru transportul comercial, creată cu spărgătoare de gheață nucleare

Este extrem de dificil pentru trei submarine să spargă gheața în același timp, având în vedere faptul că navele subacvatice nu pot comunica între ele.

Expediția Umka-2021 în apropiere de arhipelagul Franz Josef a început la data de 20 martie sub comanda Marinei rusești. Rusia a susținut că Arctica poate deveni o rută majoră pentru transportul comercial ce ar putea fi creată cu ajutorul spărgătoarelor de gheață nucleare.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cum ”vânezi” un submarin? Tactici militare folosite de către comandanții navelor de război

O ursoaică și puiul ei, împușcați după ce au urcat pe un submarin nuclear rusesc

Creaturi marine și o biodiversitate uimitoare, „blocate sub gheață” timp de 50 de ani, descoperite în Antarctica

Cea mai amplă misiune arctică din lume tocmai s-a întors acasă, iar descoperirile făcute sunt îngrijorătoare

Articolul Submarine rusești au spart gheața din Arctica și au ieșit la suprafață simultan „pentru prima oară în istoria Marinei” apare prima dată în Descopera.

Articol original