Prima țară din lume care autorizează vaccinul Pfizer pentru copiii cu vârste între 12 și 15 ani

Canada a autorizat vaccinul anti-COVID-19 Pfizer pentru copiii cu vârste cuprinse între 12 și 15 ani. Este prima țară din lume care autorizează vaccinul pentru copii.

Ministerul Sănătății din Canada a luat hotărârea pe baza datelor din studiile clinice de fază a treia asupra copiilor.

„S-a stabilit că acest vaccin este sigur și eficient atunci când este utilizat în această grupă de vârstă”, a spus un reprezentant al ministerului.

În martie anul trecut, Pfizer a declarat că studiile vaccinului său la copii cu vârsta cuprinsă între 12 și 15 ani au arătat p eficiență de 100% și un răspuns imun puternic.

Riscul copiilor de a se îmbolnăvi grav sau de a muri de COVID-19

Riscul copiilor de a se îmbolnăvi grav sau de a muri din cauza COVID-19 este redus, iar de-a lungul pandemiei au avut foarte rar nevoie de tratament în spital, potrivit Mediafax.

În Europa, Pfizer a depus recent la Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) cererea de aprobare a vaccinului anti-COVID la copiii de peste 12 ani. Compania a făcut studii pe 2.260 de copii între 12 şi 15 ani, iar rezultatele au arătat o eficiență de 100%.

Evaluarea EMA durează până la 6 săptămâni.

Articolul Prima țară din lume care autorizează vaccinul Pfizer pentru copiii cu vârste între 12 și 15 ani apare prima dată în Descopera.

Articol original

Cum au reușit lupii cenușii să supraviețuiască erei glaciare

Ultima eră glaciară a reprezentat o perioadă extrem de proastă pentru animale sălbatice. Lumea a înghețat, ecosistemele s-au schimbat, iar oamenii și animalele au concurat acerb pentru resursele disponibile.

În urmă cu 11.700 de ani, pe măsură ce epoca glaciară se apropia de sfârșit, majoritatea mamiferelor mari care cutreieră ceea ce este acum teritoriul Yukon din Canada dispăruseră, mai întâi marii erbivori, urmați rapid de marii prădători.

Lupii cenușii (Canis lupus) au fost unii dintre cei mai mari prădători care au reușit nu doar să supraviețuiască, ci au continuat să prospere, descendenții lor pășind în prezent prin pădurile din Yukon.

Mult timp cercetătorii s-au întrebat cum a fost posibil una ca asta? Răspunsul este posibil să fi fost găsit în urma unui studiu recent care a analizat oasele antice. Conform analizelor dinților și izotopilor, lupii au reușit să-și adapteze cu ușurință dieta, oferindu-le un avantaj de supraviețuire într-o lume în schimbare rapidă.

„Examinarea modelelor de uzură pe dinți și a urmelor chimice din oasele lupului ne pot spune multe despre modul în care a mâncat animalul și despre ce a mâncat de-a lungul vieții sale, până cu aproximativ câteva săptămâni înainte să moară”, a afirmat paleontologul Zoe Landry de la Universitatea Carleton din Canada, citată de Science Alert.

Lupii au mâncat carne proaspătă

Studiul s-a bazat pe oasele și dinții a 48 de lupi. Dintre acestea 31 de fiare antice au trăit cu între 50.000 și 26.000 de ani în urmă, iar fosilele lor se aflau în două colecții de stat din Canada. Aceste exemplare au fost comparate cu cele de la 17 lupi moderni, ale căror cranii au fost păstrate în colecția zoologică a Muzeului Canadian al Naturii.

Modul în care s-au păstrat dinții lupilor relevă ceea ce mâncau cel mai probabil. Necrofagii care se bazează, de regulă, pe resturile altor animale ar avea dinți foarte stricați din cauza oaselor crăpate; o dietă cu carne proaspătă, pe de altă parte, ar lăsa zgârieturi mai slabe.

Pe aceștia din urmă i-au găsit cercetătorii, într-o abundență mai mare, sugerând că este puțin probabil ca lupii să se bazeze pe resturi de hoituri. În mare măsură au putut să-și vâneze propria pradă. Dar care a fost prada?

Răspunsul a venit datorită analizei izotopilor. Izotopii stabili sunt preluați în plante din sol. Când aceste plante sunt consumate de animale, izotopii intră în dinți și oase și rămân acolo pentru tot restul vieții animalului. În cazul prădătorilor, precum lupii, izotopii se obțin atunci când prădătorul mănâncă erbivorul care a mâncat plante.

Animalele care i-au ajutat să supraviețuiască

Există profiluri de izotopi – adică diferitele proporții ale izotopilor, cum ar fi oxigenul, carbonul și azotul – din diferite specii erbivore din Pleistocen, colectate din oasele lor. Aceștia seamănă puțin cu o semnătură sau cu o amprentă. Modelarea software a fost utilizată pentru a elucida proporțiile izotopilor descoperiți în oasele lupilor antici și pentru a determina ce animale au mâncat cel mai probabil.

Credit foto: Eva Blue, Unsplash

Analiza a arătat că aproximativ 50 la sută din dieta lor a fost constituită dintr-o specie dispărută de cal pleistocen (Equus sp.). Restul a fost un amestec de bou moscat (Ovibos moschatus), oaie Dall (Ovis dalli) și ren (Rangifer tarandus), dar și puțin mamut lânos (Mammuthus primigenius).

În prezent, lupii din Yukon supraviețuiesc în principal cu reni și elani (genul Alces), ceea ce reprezintă o schimbare destul de semnificativă a dietei.

Cercetătorii cred că, în timp ce animalele de pradă ar fi putut deveni mai puțin numeroase la sfârșitul ultimei ere glaciare, declinul și dispariția altor prădători ar fi putut ajuta lupii, deschizând noi surse de hrană odată cu dispariția celor vechi.

Supraviețuirea unei specii depinde de o alta

„Lupii cenușii au arătat flexibilitate în adaptarea la schimbarea climei și o modificare a habitatului de la un ecosistem de stepă la pădurea boreală”, a declarat paleontologul Danielle Fraser de la Muzeul Naturii din Canada.

„Și supraviețuirea lor este strâns legată de supraviețuirea speciilor de pradă pe care sunt capabile să le mănânce”, a adăugat ea.

Cercetătorii afirmă că acest lucru are implicații importante pentru conservarea din prezent. Deși lupii sunt adaptabili, este posibil să nu se întâmple așa în continuare dacă sursa lor de hrană scade fără ca nimic să o înlocuiască.

Această cercetare arată că atât elanii, cât și renii ar trebui protejați, precum și ecosistemul pe care îl ocupă în Arctica canadiană, care este în prezent grav amenințat de problemele climatice.

Cercetarea a fost publicată în revista Palaeogeography, Palaeoclimatology, Palaeoecology.

Vă recomandăm să citiți și:

Imagini excepționale cu lupi, într-o pădure din Piatra Craiului. Ce analizează specialiștii

O singură peșteră din Germania ar putea fi una dintre originile domesticirii lupilor

Lupii preistorici erau diferiți de lupii cenușii, arată ADN-ul acestora, conform unui studiu

Cercetătorii din Ungaria au descoperit că lupii adulți se atașează de oameni la fel cum o fac și câinii

Articolul Cum au reușit lupii cenușii să supraviețuiască erei glaciare apare prima dată în Descopera.

Articol original

Germania recomandă ca persoanele sub 60 de ani să nu mai primească a doua doză din vaccinul AstraZeneca

Persoanele cu vârsta sub 60 de ani care au fost vaccinate cu prima doză din serul AstraZeneca ar trebui să primească la rapel un vaccin diferit. Recomandarea a fost făcută de Comisia pentru vaccinuri din Germania, cunoscută sub numele de STIKO.

Recomandarea vine după ce, în 30 martie, autoritățile din Germania au restricționat administrarea vaccinului AstraZeneca persoanelor cu vârsta de până la 60 de ani din cauza apariției rare, dar severe, a trombozelor.

Într-o recomandare actualizată pe site-ul său, STIKO a declarat că nu există dovezi științifice privind siguranța administrării unei serii mixte de vaccinuri.

„Până când vor fi disponibile datele corespunzătoare, STIKO recomandă persoanelor cu vârsta sub 60 de ani ca, în locul celei de-a doua doze de AstraZeneca, să li se administreze o doză de vaccin ARNm la 12 săptămâni după primul vaccin”, a transmis STIKO, potrivit Reuters.

Vaccinurile ARN mesager (ARNm) disponibile acum și aprobate în Uniunea Europeană sunt cele fabricate de Pfizer-BioNTech și Moderna.

România, printre țările care nu au retsricționat vaccinarea cu AstraZeneca

Vaccinarea cu serul AstraZeneca, care va fi livrat într-un ambalaj nou și a fost redenumit în Vaxzevria, este restricționată în funcție de vârstă în șase țări din Uniunea Europeană: Finlanda, Franța, Germania, Islanda, Lituania și Suedia. Danemarca, Letonia, Olanda și Norvegia au oprit total imunizarea împotriva COVID-19 cu acest ser, potrivit BMJ.

Vaccinul AstraZeneca este folosit pentru toți adulții din 12 țări europene: Austria, Bulgaria, Cipru, Estonia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Portugalia, România, Slovenia, Spania și Marea Britanie.

Credit foto: Shutterstock

Și Canada a decis în 29 martie să suspende vaccinarea persoanelor sub vârsta de 55 de ani cu serul AstraZeneca, pe fondul „noilor date din Europa care sugerează că riscul formării cheagurilor de sânge este acum potențial de unul din 100.000 (indivizi vaccinați n.r.), mult mai mare decât riscul de unu la milion care se credea anterior”.

Nici AstraZeneca și nici partenerii de la Universitatea Oxford nu au comentat deciziile germane și canadiene.

O reacție a venit de la Agenţia britanică a medicamentului MHRA care a afirmat, vineri (2 aprilie), că riscul formării de cheaguri de sânge asociat cu vaccinul AstraZeneca este „foarte redus”. Potrivit MHRA, din cele peste 18 milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19 de la AstraZeneca administrate în Marea Britanie, au fost raportate doar 22 de cazuri de tromboza sinusurilor şi a venelor cerebrale (CVST) şi alte opt tipuri de tromboze.

Merkel și Macron au discutat cu Putin obținerea vaccinului Sputnik

Între timp, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, i s-a alăturat săptămâna aceasta președintelui francez Emmanuel Macron într-o disucție telefonică cu președintele rus Vladimir Putin pentru o potențială  obținere a vaccinului Sputnik.

Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) a apărat vaccinul AstraZeneca, argumentând că numărul evenimentelor de coagulare descrise de autoritățile germane nu este în concordanță cu experiența la nivel glob. Germania a raportat 31 de cazuri de tromboză cerebrală din 2,7 milioane de doze de vaccin AstraZeneca administrate. Asta reprezintă aproximativ un caz la 90 000 de persoane vaccinate.

Vaccinul Astrazeneca se va numi Vaxzevria_ / Credit foto: Profimedia

EMA investighează 62 de cazuri de tromboză venoasă cerebrală (CVST) din întreaga lume, din care 44  din Spațiul Economic European, unde până la jumătatea acestei săptămâni fuseseră administrate 9,2 milioane de vaccinuri AstraZeneca, sugerând un incident la 210.000 de vaccinări. Cu toate acestea, nu toate cazurile raportate de Germania sunt în datele EMA, potrivit BMJ.

Șefa EMA, Emer Cooke, a declarat că nu există dovezi ale vreunei legături cauzale între vaccin și tulburarea de coagulare, un sindrom al cărui frecvență în anii normali nu a fost niciodată măsurată clar.

Vă recomandăm să citiți și:

Noi date de la AstraZeneca. Ce eficienţă are vaccinul împotriva coronavirusului

Răsturnare de situație! Autoritățile din SUA pun la îndoială datele studiului despre eficacitatea AstraZeneca

Un student la medicină din Franţa a fost găsit mort la 10 zile după ce se vaccinase cu AstraZeneca

Ce ar trebui să facă persoanele care au dureri de cap mai mult de 4 zile după vaccinul AstraZeneca

Articolul Germania recomandă ca persoanele sub 60 de ani să nu mai primească a doua doză din vaccinul AstraZeneca apare prima dată în Descopera.

Articol original

Canadienii devin neseriosi

Nu c-ar fi ceva nou dupa epopeea F-35 care continua cu succes, unde au cerut offset desi erau parteneri in program si nu aveau acest drept, acum au ajuns la concluzia ca programul de achizitie a 15 fregate moderne este mai scump cu 20% decat ar dori ei sa plateasca si de aici incepe balciul.

Suma pusa la bataie este de 60 miliarde de dolari canadieni (47,5 miliarde de dolari d’aia adevarati, americani adica), dar dupa ce au desemnat drept castigatoare compania BAE Systems cu fregata Type 26 acum nu mai cred ca le ajung banii atat pentru achizitie cat si pentru implementarea programului in economia locala.

Acum a aparut scenarita:

• Sa schimbe proiectul sau sa-l modifice pe cel existent pana cand va “incape” in banii pe care-i au;
• Sa cumpere trei fregate Type 26 iar restul navelor sa fie… altele;
• Sa nu mai cumpere deloc Type 26 si sa se orienteze spre altceva.

Si de aici incolo orice este posibil, se gandesc la trei Type 26 si de restul banilor sa-si cumpere FREMM-uri, sau sa lase in plata Domnului Type 26 si sa achizitioneze Type 31 sau Type 26 + Type 31 pe model britanic.

Cert este ca deocamdata nici ei nu stiu ce vor, cati bani au si cati vor sa cheltuiasca iar daca ne uitam in trecut Canada a fost mai tot timpul in astfel de situatii, spre deosebire de Australia care ce-a spus a si facut.

Australienii lanseaza competitia, testeaza foarte serios, cumpara ce-i mai bun, aleg castigatorul, pun banii jos si incep livrarile.

Fara comentarii, amanari, jeluire dupa bani etc iar aceste lucruri se vad in dotare: tot ce-i mai bun pe lume.

Canadienii in schimb se jeluie ca vor americanii sa-i pacaleasca (desi au un contract semnat), acum cumpara, maine nu mai cumpara, acum anunta competitie pentru avioane multirol, apoi o anuleaza, modernizeaza la infinit tot felul de vechituri (submarine de exemplu), trag de Hornet-uri pana cand se fac bucati si apoi cumpara din Australia la second-hand.

Aceeasi regina, caractere foarte diferite insa.

Mai multe despre ispravile canadineilor gasiti AICI, intr-un articol nu foarte de demult.

GeorgeGMT

The post Canadienii devin neseriosi appeared first on Romania Military.

Articol original

Buletin naval: Canadian Surface Combatant

Nu este un secret că sunt un mare fan al construcțiilor navale britanice. Type 26 mi se pare în mod deosebit un proiect reușit iar pentru mine, faptul că această navă a fost declarată câștigătoare atât de Australia cât și de Canada nu a fost o surpriză.

Cred că acest proiect reunește în aceeași cocă toată experiența britanicilor în materie de luptă anti-submarin. Bineînțeles, încă mai este timp ca ceva să meargă prost așa cum se poate întâmpla oricând în cazul unor proiecte atât de complexe și de o asemenea anvergură.

Prima Type 26 prinde formă. Reprezentanți din Canada și Australia au făcut o vizită de lucru. Sursa foto: Save the Royal Navy Instagram

Evident, cârcotașii vor remarca faptul că cei doi cumpăratori sunt țări apropiate (cel puțin cultural) britanicilor și, poate, au vrut să ajute Regatul într-un moment greu al existenței sale. Nu m-ar mira, este o gândire tipic românească, din gama să luăm de la toți ca să nu supărăm pe nimeni ș.a.m.d. În fapt, țările anglo-saxone sunt renumite pentru pragmatismul cu care abordează întotdeauna problemele, fapt demonstrat de exemplu de australieni care au ales un proiect spaniol pentru distrugătoarele lor antiaeriene.

În realitate, ambele țări – „foste colonii”, au ales Type 26 pentru calitățile intrinseci și pentru că sunt foarte potrivite pentru nevoile lor. În cazul australienilor „fregata” antisubmarin botezată de ei „Hunter” are un deplasament mai mare decât „distrugătoarele” dedicate luptei antiaeriene (ceea ce, în mod normal este invers) iar senzorii și armamentul sunt similare: sistem de conducere a luptei Aegis, rachete antiaeriene cu rază lungă de acțiune Standard SM-2. Mai multe informații despre Hunter puteți citi aici.

În opinia mea, explicația acestei „supraînarmări” a navelor clasei Hunter este destul de simplă: navele australiene trebuie să acopere zone întinse din Oceanul Pacific unde posibilitatea de a primi sprijin aerian este limitată sau lipsește cu desăvârșire datorită distanțelor foarte mari. Practic, de la un punct încolo sunt pe cont propriu iar atunci autosuficiența primează.

Deși au două nave amfibii care, cel puțin teoretic, ar putea opera F-35B pentru a asigura acoperire aeriană unui grup naval, până acum nu am citit despre vreo intenție în acest sens, deși probabil că o astfel de capacitate ar fi mai mult decât binevenită.

Se știe că australienii urmează să operaționalizeze și CEC – Cooperative Engagement Capability ceea ce va permite navelor militare australiene să lupte integrat, inclusiv cu US Navy, caz în care distrugătoarele de clasă Hobart vor putea apela la magazia de muniție a navelor de clasă Hunter.

Hunter Sursa foto: Ministerul Apărării din Australia

În ceea ce-i privește pe canadieni, aceștia operează în acest moment o singură clasă de nave, fregatele Halifax. Sunt fregate capabile să ducă lupta în toate mediile iar în ceea ce privește lupta antiaeriană sunt dotate cu 16 celule verticale Mk-48 capabile să lanseze ESSM.

Până mai deunăzi marina canadiană a operat și distrugătoarele antiaeriene de clasă Iroquois. Ambele vor fi înlocuite prin programul Canadian Surface Combatant unde Type 26 a fost declarat câștigător.

Nevoile canadienilor sunt destul de similare celor ale australienilor, cu atât mai mult cu cât vor avea o singură clasă de nave care va trebui sa acopere corespunzător și temeinic toate mediile de luptă.

Programul este estimat a avea un cost de 56 – 60 miliarde de dolari canadieni (circa 38,775 miliarde euro) și include construcția a 15 (cincisprezece) unități gata de luptă precum și muniția aferentă, instruirea personalului și infrastructura aferentă. Am remarcat site-ul oficial al guvernului canadian unde este prezentat proiectul și pe care îl puteți accesa de aici. O frumoasă mostră de normalitate în relația cu contribuabilul…

Șocați?

Despre Type 26 am mai vorbit pe site. Astăzi avem mai multe informații despre configurația senzorilor și armamentului ce vor echipa navele canadiene pe care cred că le putem clasifica drept distrugătoare fără teamă că am greși prea mult. Să lăsăm imaginea să vorbească:

Sursa foto: Ministerul Apărării din Canada

Sunt câteva lucruri care atrag atenția în poza de mai sus:

• Mk-41 VLS cu 32 de celule prin comparație cu cele 24 de la Type 26 pentru un mix de Standard SM-2, ESSM și… Tomahawk;

• Tomahawk, ceea ce ar conduce la intrarea Canadei într-un grup foarte select, format în lumea occidentală doar din SUA, Marea Britanie și Franța;

• Sea Ceptor care pe navele canadiene vor îndeplini rol de CIWS.

Anglo-saxonii par să strângă rândurile întrucât, la fel ca navele australiene, și navele canadiene vor dispune de CEC de proveniență americană pentru a avea compatibilitate maximă cu US Navy. De remarcat că doar Marea Britanie face notă discordantă aici…

Iar canadienii au început deja să cheltuiască bani pe program, printre altele dorind să achiziționeze o primă tranșă de până la 80 de rachete Standard SM-2 Block IIIB și de până la 15 secțiuni de ghidare de tip MK 97 SM-2 Block IIIB, canistrele asociate de tip MK 13 MOD 0 VLS și altele. Totul la un cost maxim estimat de 301 milioane USD, cu mențiunea că nu e prima dată când canadienii operează rachetele Standard.

Iar pentru a utiliza aceste rachete la potențialul lor maxim, atât australienii cât și canadienii vor folosi sisteme de conducere a luptei derivate din/complementare cu Aegis (Canada – CMS 330 cu Aegis) sau chiar Aegis (Australia) în timp ce radarul canadienilor este un Lockheed Martin SPY-7. O scurtă trecere în revistă a notificărilor DSCA ne arată că australienii au cheltuit pe componentele asociate Aegis pentru cele trei distrugătoare antiaeriene de clasă Hobart circa 635 milioane USD.

Pentru că, nu-i așa, ca să operezi o astfel de rachetă nu este suficient să ai doar un VLS cu dimensiunile potrivite…

De altfel, o scurtă privire la poza de mai jos ne aduce o imagine a diferenței dintre raza maximă teoretică a unei ESSM prin comparație cu o Standard SM-2. Asta nu înseamnă că tot ce zboară în cercurile alea este victimă sigură, o altă greșeală pe care foarte multă lume o face. În fapt, când vorbim strict în cifre, mai sunt și alte caracteristici tehnice deosebit de importante în cazul rachetelor antiaeriene așa cum este raza minimă de angajare a țintei sau altitudinea minimă de angajare a unei ținte, așa cum vom vedea în următorul Buletin naval.

O comparație între raza maximă teoretică dintre ESSM și Standard SM-2. Aplicabil în linii mari și pentru Aster 15 versus Aster 30.

În încheiere, am zis să fac o scurtă trecere în revistă a fregatelor de clasă Halifax, nave care cel mai probabil vor începe să intre pe piața second-hand pe măsură ce noile fregate vor intra în serviciu.

Pro:

• deplasament „corect” – 4770 tone;
• autonomie mare – 9500 Mm (17600 km);
• amplu program de modernizare a senzorilor și sistemului centralizat de conducere a luptei derulat relativ recent (2010 – 2018);
• navele sunt prevăzute cu lansatoare verticale tip Mk-48, pot lansa 16 rachete antiaeriene ESSM Block 1;
• capabilă să ducă lupta în toate mediile.

Contra:

• proiect învechit moral din punct de vedere al arhitecturii navale (sfârșitul anilor 1980, începutul anilor 1990);
• lipsa unui lansator vertical din categoria Mk-41 VLS sau Sylver VLS, ceea ce limitează potențialul de creștere în ceea ce privește capacitatea de luptă antiaeriană și necesită modificări structurale costisitoare.

Evident, într-o potențială achiziție, prețul ar fi determinant, chiar dacă nava prezintă unele limitări, la prețul corect poate fi o achiziție bună.

Voi ce părere aveți? Ce argumente pro sau contra mai puteți adăuga?

Nicolae

 

Surse:

https://www.navy.gov.au/fleet/ships-boats-craft/future/ffg

https://www.dsca.mil/press-media/major-arms-sales/australia-sm-2-block-iiib-standard-missiles-0

https://www.dsca.mil/press-media/major-arms-sales/australia-aegis-combat-system-components-air-warfare-destroyer-program

https://www.dsca.mil/press-media/major-arms-sales/australia-aegis-combat-system-equipment-australia-surface-combatants

https://www.dsca.mil/press-media/major-arms-sales/australia-australia-surface-combatant-asc-program

https://www.dsca.mil/press-media/major-arms-sales/canada-standard-missile-2-sm-2-block-iiic-missiles

The post Buletin naval: Canadian Surface Combatant appeared first on Romania Military.

Articol original