Genomul unui om dintr-o populație necunoscută până acum, recuperat dintr-o peșteră

Oamenii de știință au descoperit genomul unui om antic într-o peșteră. Analizele au dezvăluit urmele unei femei care a trăit în urmă cu 25.000 de ani, în timpul ultimei glaciațiuni. Deși nu știm prea multe despre ea, femeia reprezintă o reușită științifică: fezabilitatea identificării populațiilor umane antice chiar și atunci când nu sunt recuperate oase.

Mostrele colectate mai conțineau ADN de la specii de lup și bizon, pe care o echipă internațională de cercetători a reușit să le plaseze în contextul istoriei populațiilor lor.

„Rezultatele noastre oferă noi detalii despre istoria genetică din Pleistocenul târziu a acestor trei specii și demonstrează că secvențierea directă a sedimentelor de ADN poate oferi date despre descendență și relații filogenetice”, au scris oamenii de știință în studiul lor.

Recuperarea de ADN antic se bazează în general pe multe oase și un pic de noroc. Mai întâi, avem nevoie ca oasele să fi rezistat și să fi rămas îndeajuns de intacte pentru ca ADN-ul să poată fi extras după mii de ani.

Femeia făcea parte dintr-un grup de oameni moderni, necunoscut până acum

Așadar, o echipă de oameni de știință coordonată de biologul Pere Gelabert și arheologul Ron Pinhasi de la Universitatea din Viena au căutat ADN în peștera Satsurblia. Aceștia au obținut șase mostre de sol și le-au analizat cu atenție, căutând urme de material genetic.

Cercetătorii le-au găsit sub forma de ADN mitocondrial. Fragmentat și incomplet, însă, odată ce a fost refăcut, ADN-ul a fost îndeajuns de util încât să ofere noi informații despre populațiile care au trăit cândva în această regiune.

În primul rând, femeia. Doar o mică fracțiune din genomul său a fost recuperat, însă cercetătorii au reușit să deducă faptul că femeia făcea parte dintr-un grup de oameni moderni, necunoscut până acum Grupul acela este acum dispărut, însă a contribuit la populații din ziua de astăzi din Europa și Asia, după cum au descoperit oamenii de știință atunci când genomul antic a fost comparat cu genomuri umane actuale.

ADN-ul descoperit în genomul de bizon poate fi găsit în bizonii din zilele noastre

Genomul de lup reprezintă, de asemenea, o descendență dispărută între timp. Asta sugerează că populațiile de lupi s-au schimbat și s-au transformat semnificativ la sfârșitul ultimei ere glaciare, în urmă cu 11.000 de ani, unele chiar dispărând complet, potrivit Science Alert.

Totodată, ADN-ul mitocondrial descoperit în genomul de bizon poate fi găsit în bizonii din zilele noastre. Cercetătorii au descoperit că genomul său era mult mai înrudit cu bizonii europeni și eurasiatici decât cu cei din America de Nord. Descoperirea este importantă pentru că sugerează că două descendențe s-au despărțit înainte de vremurile bizonului din peștera Satsurblia. Potrivit analizelor echipei, bizonul american a apărut primul, iar apoi s-a ramificat în alte populații. Nu se știe dacă cele trei specii au trăit împreună în peșteră.

Vă mai recomandăm să citiți și:

O specie necunoscută de oameni a fost descoperită în Israel

Noi dezvăluiri făcute de genomul celacantului, „fosila vie” care ne-ar putea ajuta să descifrăm misterele propriei evoluții

Genomul masiv al acestor „fosile vii” ar putea explica trecerea de la mediul acvatic la cel terestru

Cercetătorii avertizează că editarea genomului uman ar putea avea efecte nefaste

Articolul Genomul unui om dintr-o populație necunoscută până acum, recuperat dintr-o peșteră apare prima dată în Descopera.

Articol original

Premieră europeană: Zimbri din Germania au sosit în Banatul Montan

Șapte masculi de zimbru au sosit din Germania în Banatul Montan, în locul cunoscut precum Măgura Zimbrilor, aceasta fiind prima relocare de acest fel din Europa.

Relocarea masculilor de zimbru a avut loc pe 30 mai, în Măgura Zimbrilor, din Banatul Montan. Cele 7 exemplare au sosit din Germania prin proiectul Life Re-Bison și vor contribui la diversitatea genetică a populație de zimbri din libertate.

Transportul a fost pregătit de către WWF România, Rewilding Europe și rezervațiile din Germania de unde provin zimbrii: Donaumoos, Bad Berleburg, Neumünster, Bielefeld.

Decizia relocării exemplarelor a fost luată în urma unui process de selecție complex și a consultărilor cu grupul de specialiști IUCN (IUCN SSC Bison Specialist Group) în etologia și conservarea speciei.

Zimbrii au petrecut împreună șase luni în rezervația Donaumoos pentru a se cunoaște și a facilita procesul de adaptare odată ajunși în mediul necunoscut al Munților Țarcu.

Masculii pot depăși la maturitate pot depăși 800 kg

„După 6 ani de proiect putem spune că am avut parte de multe premiere, de la faptul că am avut peste 25 de pui născuți în libertate, la datele GPS care ne indică faptul că un zimbru a ajuns la peste 2000 de metri altitudine în Munții Țarcu, iar acum am reușit să avem un transport unicat, format doar din masculi. Proiectul este unul de pionierat, iar asta ajută întreaga comunitate științifică din Europa să înțeleagă mai bine specia și să avem rezultate bune în conservarea ei.”, spune Marina Drugă, manager proiect LIFE RE-Bison, WWF-România.

După perioada de carantinare masculii nou-veniți vor păși în liberate unde, mulțumită ultimelor două transporturi din acest an, acum există o populație de 100 de zimbri, cea mai numeroasă din România.

Acești masculi sunt încă tineri, dar la maturitate pot depăși 800 kg, în timp ce femela de zimbru poate atinge peste 600 kg.

Masculii de zimbru sunt solitari și majoritatea timpului o petrec departe de grupul de female cu pui, dar revin în perioada de împerechere și peste iarnă.

„Nu se poate să nu îl tratăm cu respect”

„Când urmărim de la distanță un exemplar precum Bilbo, adus din Suedia în 2017, nu se poate să nu îl tratăm cu respect, precum un animal sălbatic. Nu avem cum să îl cântărim, dar acest mascul pare să ajungă la 900 kg. Peisajul îi prinde bine, este numai mușchi fiindcă parcurge zeci de km prin păduri, dealuri și pășuni; în plus, are mâncare din belșug”, declară Daniel Hurduzeu, ranger în Măgura Zimbrilor, potrivit Mediafax.

Reintroducerea zimbrilor în Carpații Meridionali se realizează în cadrul proiectului „Acţiuni urgente pentru refacerea populaţiilor de zimbru în România”, implementat de WWF România şi Rewilding Europe,cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene, prin Programul LIFE și alături de comunitățile locale.

Transporturile zimbrilor sunt posibile cu sprijinul Ministerului Mediului, Regiei Națională a Pădurilor – Romsilva, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, Serviciul Teritorial Caraș-Severin, Gărzii Forestiere Județene Caraș-Severin, Direcției Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Reșița, Primăriei comunei Armeniș și Ocolului Silvic Teregova.

Articolul Premieră europeană: Zimbri din Germania au sosit în Banatul Montan apare prima dată în Descopera.

Articol original

O populație indigenă din pădurea amazoniană ar putea deține cheia pentru încetinirea procesului de îmbătrânire

O echipă internațională de cercetători a descoperit că oamenii indigeni Tsimane din pădurea amazoniană din Bolivia suferă mai puțin de atrofia creierul față de oamenii din Americi și Europa.

Reducerea volumului creierului odată cu înaintarea în vârstă este cu 70% mai lentă decât în cazul populațiilor din Occident. Pierderea accelerată a volumului creierului poate fi un semn al demenței.

Deși oamenii din națiunile industrializate au acces la servicii medicale de ultimă generație, aceștia sunt mult mai sedentari și consumă diete mult mai bogate în grăsimi saturate. În schimb, oamenii Tsimane nu au aproape deloc acces la îngrijiri medicale, însă sunt extrem de activi și consumă o dietă bogată în fibre care include legume, pește și carne macră.

„Oamenii Tsimane ne-au oferit un experiment natural uimitor în privința efectelor posibil dăunătoare ale vieții moderne asupra sănătății noastre. Aceste descoperiri sugerează că atrofia creierului ar putea fi încetinită considerabil prin aceeași factori ai stilului de viață asociat cu un risc foarte scăzut de boli cardiace”, a explicat Andrei Irimia, unul dintre autorii studiului și cercetător la University of Southern California, Los Angeles.

Oamenii Tsimane suferă de mai puțină atrofie a creierului decât oamenii din Occident

Oamenii de știință au inclus în studiul lor 746 de adulți din populația Tsimane, cu vârste cuprinse între 40 și 94 de ani. Echipa a folosit scanări cerebrale pentru a calcula volumul creierului, iar apoi oamenii de știință au analizat legătura dintre volum și vârstă. După aceea, cercetătorii au comparat rezultatele cu trei populații industrializate din SUA și Europa.

Echipa a descoperit că diferențele în volumul creierului începând cu vârsta de mijloc și până la vârste înaintate sunt cu 70% mai mici în cazul oamenilor Tsimane față de populațiile Occidentale. Asta sugerează că oamenii Tsimane suferă de mai puțină atrofie a creierului decât oamenii din Occident pe măsură ce îmbătrânesc. Atrofia este asociată cu tulburări cognitive, declin funcțional și demență.

Oamenii de știință au subliniat că populația Tsimane are niveluri ridicate de inflamație, ceea ce este de obicei asociată cu atrofia creierului în Occident. Însă, studiul sugerează că nivelurile ridicate de inflamație nu au un efect pronunțat asupra creierului indigenilor Tsimane, scrie SciTechDaily.

„Oamenii Tsimane pot fi un punct de referință pentru îmbătrânirea sănătoasă a creierului”

Potrivit studiului, riscurile cardiovasculare scăzute ale oamenilor Tsimane ar putea compensa pentru riscurile de inflamație, astfel ridicând noi semne de întrebare în privința cauzelor pentru demență. Un posibil motiv este că, în cazul Occidentului, inflamația este asociată cu obezitate și cauze metabolice, în timp ce, în cazul oamenilor Tsimane, aceasta este declanșată de infecții parazitare, respiratorii și gastrointestinale. Bolile infecțioase sunt cauzele principale de deces în rândul populației Tsimane.

„Stilul de viață sedentar și dietele bogate în zahăr și grăsimi ar putea accelera pierderea țesutului cerebral odată cu înaintarea în vârstă și ne-ar putea face mai vulnerabili la boli precum Alzheimer. Oamenii Tsimane pot fi un punct de referință pentru îmbătrânirea sănătoasă a creierului”, a precizat Hillard Kaplan, autor al studiului și profesor de antropologie la Universitatea Chapman din California.

Populația indigenă Tsimane a mai uimit în trecut oamenii de știință după ce un studiu a descoperit că acești oameni au inimi incredibil de sănătoase la vârste înaintate. Studiul, publicat în 2017 în jurnalul Lancet, a arătat că oamenii Tsimane au cea mai scăzută prevalență pentru ateroscleroza coronariană din toate populațiile cunoscute de comunitatea științifică și că au foarte puțin factori de risc pentru boli cardiovasculare.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Oamenii de știință cred că putem întârzia procesul de îmbătrânire

Cercetătorii cred că un medicament pentru diabetul de tip 2 poate amâna procesul de îmbătrânire

O nouă terapie genetică a inversat îmbătrânirea la șoareci fără efecte adverse observabile

Cercetătorii au reușit, în premieră, inversarea procesului de îmbătrânire umană. Ce fel de terapie au folosit

Articolul O populație indigenă din pădurea amazoniană ar putea deține cheia pentru încetinirea procesului de îmbătrânire apare prima dată în Descopera.

Articol original

Ce trebuie să știi despre Emiratele Arabe Unite: Scurtă istorie, climă, religie

Emiratele Arabe Unite sunt o federație de șapte emirate situate de-a lungul coastei estice a Peninsulei Arabe.

Cel mai mare dintre emirate este Abu Dhabi, care cuprinde mai mult trei pătrimi din suprafața terestră totală a federației, fiind centrul industriei sale de petrol și învecinându-se cu Arabia Saudită la granița de sud și est a federației. Orașul port Dubai, situat la baza Peninsulei Musandam, este capitala emiratului omonim și este unul dintre centrele comerciale și financiare cele mai cruciale ale regiunii.

Dubai găzduiește sute de corporații multinaționale în „pădurea sa de zgârie-nori”. De asemenea, emiratele mai mici, Sharjah, ʿAjmān, Umm al-Qaywayn și Raʾs al-Khaymah, sunt situate tot pe peninsulă. Al șaptelea membru al federației, Al-Fujayrah, se învecinează cu Golful Oman și este singurul membru al uniunii care are nu are deschidere la Golful Persic.

Emiratele Arabe Unite s-au format oficial în 1971

Din punct de vedere istoric, cândva domeniul familiilor și clanurilor arabe, regiunea care este alcătuită acum din emirate a fost influențată și de cultura persană, având în vedere apropierea sa cu Iran. De asemenea, granițele sale maritime au primit timp de secole migranți și negustori din toată lumea. În secolul XVIII, Portugalia și Țările de Jos s-au extins în regiune, însă s-au retras odată cu sporirea puterii navele britanice. În urma unei serii de armistiții cu Marea Britanie în secolul XIX, emiratele s-au unit. Statele au obținut autonomie în urma celui de-Al Doilea Război Mondial, atunci când statele Bahrain și Qatar au declarat independența. Restul emiratelor s-au format în mod oficial în 1971, iar orașul Abu Dhabi a devenit capitală.

De atunci, stabilitatea federației a fost pusă la încercare din cauza rivalităților dintre familiile care guvernează statele mai mari Abu Dhabi și Dubai. Totuși, evenimente externe precum Războiul din Golf (1990 – 1991) și o dispută teritorială cu Iran au continuat să întărească coeziunea politică a emiratelor.

Clima Emiratelor Arabe Unite este tropicală și deșertică, fiind umedă de-a lungul coastei și fierbinte și aridă spre interior. Emiratele înregistrează în medie precipitații de până la 150 mm anual, deși cantitatea fluctuează considerabil de la an la an.

Cum este clima și vegetația în Emiratele Arabe Unite?

Temperatura medie în luna ianuarie este de 18 grade Celsius, în timp ce în iulie termometrele ating în medie 33 grade Celsius. Însă, în timpul verii, temperaturile pot atinge și 46 de grade pe coastă și 49 de grade sau chiar mai mult în deșert. La mijlocul iernii și începutul verii, vânturi cunoscute drept „shamāl” suflă cu putere dinspre nord și nord-vest, aducând praf și nisip.

Sursa foto: Shutterstock

Având în vedere clima deșertică, vegetația este insuficientă și în general limitată la arbuști. Totuși, milioane de copaci, în special mangrove, au fost plantați în Abu Dhabi și au oferit habitate pentru numeroase specii.

În oaze, palmierii sunt cultivați împreună cu lucerne. Oazele Al-ʿAyn, la est de Abu Dhabi, sunt cunoscute pentru fructele mango. Printre speciile de animale domesticite se numără oi, capre și cămile, alături de bovine și păsări, care au fost introduse mai recent. Viața sălbatică este alcătuită din prădători precum caracalul, pisica de nisip, vulturul Ruppell și vulpea roșie. De asemenea, în Emiratele Arabe Unite pot fi găsite și animale mai mari precum gazele.

Care este limba oficială a Emiratelor Arabe Unite?

Apele din golf găzduiesc bancuri de scrumbie, ton, sparide, rechini, iar uneori chiar și balene. În anii 1990, guvernul a inițiat un program de conservare și gestionare astfel încât să păstreze și să protejeze animalele și vegetația din deșert, potrivit Britannica.

Limba oficială a Emiratelor Arabe Unite este araba. Totodată, mai multe limbi există în rândul comunității de expatriați, precum persană, hindi și paștună. De asemenea, engleza este o altă limbă folosită intens în federație.

În jur de trei cincimi din populație aparține de religia musulmană. Dintre acestea, aproximativ patru cincimi aparțin de curentul sunism al islamului. De asemenea, un număr deocamdată redus de creștini și hinduși continuă să se dezvolte în federație.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Moment istoric. Nora Al-Matrooshi, prima femeie astronaut din Emiratele Arabe Unite

Emiratele Arabe Unite vor folosi drone pentru a manipula vremea

Emiratele Arabe Unite lansează prima misiune către Marte a lumii arabe

„Un moment istoric”: Primul zbor comercial direct între Emiratele Arabe Unite şi Israel

Articolul Ce trebuie să știi despre Emiratele Arabe Unite: Scurtă istorie, climă, religie apare prima dată în Descopera.

Articol original

În ce regiuni ale țării locuiesc cei mai mulți români care nu vor să se vaccineze împotriva COVID-19

Cele mai puține persoane vaccinate în raport cu numărul total al populației din județ sunt în Suceava, Botoșani, Giurgiu, Bacău și Neamț, potrivit datelor comunicate de medicul Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare împotriva COVID-19.

Aproape toate județele codașe în ceea ce privește rezultatele campaniei de vaccinare sunt din Moldova. Excepție este județul Giurgiu care se află spre finalul listei. Medicul Valeriu Gheorghiță a încercat marți, în cadrul unei conferințe de presă, să explice de ce oamenii din județele menționate nu vor să se vaccineze.

„Sunt județe în care, probabil, numărul persoanelor care au trecut prin boală este mare. Acesta este unul dintre motivele pentru care oamenii amână”, a mai spus Valeriu Gheorghiță. Alt motiv este dezinformarea populație care apare în special în rândul peroanelor în vârstă din mediul rural, a precizat Gheorghiță.

În județul Suceava, acoperirea vaccinală este de 10,4% din populația rezidentă, a dezvăluit Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare. Acesta a mai spus că dacă este eliminată populația sub 16 ani rezultă o acoperire de doar 13% din totalul populației.

Este nevoie de implicarea autorităților locale

În județul Botoșani procentele sunt 11% și 13,40%, în Giurgiu 11,38% și 13,51%, în Bacău 11,40% și 14,11%, iar în Neamț 11,9% și 14,45%.

În aceste regiuni este nevoie de implicarea autorităților locale, a arătat medicul Gheorghiță, potrivit Mediafax.

„În momentul de față este important ca la nivel local reprezentanții autorităților să se implice cât se poate de mult în tot ceea ce înseamnă campania de vaccinare, începând de la informare și comunicare până la organizarea efectivă a activităților. În mod deosebit în mediul rural cred că puterea exemplului, mai ales a celor care se bucură de credibilitate crescută, de exemplu primarul, numărul celor care doresc să se vaccineze este mai mare”, a explicat Valeriu Gheorghiță.

La polul opus se află București și județele Cluj și Sibiu care au o acoperire vaccinală cuprinsă între 28% și 35% din totalul populației.

Articolul În ce regiuni ale țării locuiesc cei mai mulți români care nu vor să se vaccineze împotriva COVID-19 apare prima dată în Descopera.

Articol original