Motivul pentru care Franța a amendat Google cu jumătate de miliard de euro

Grupul american Google a fost amendat cu 500 de milioane de euro de autorităţile din Franţa, în contextul în care nu a reuşit să se conformeze unui ordin potrivit căruia va negocia acorduri echitabile cu trusturile de presă pentru a se folosi de conţinutul acestora.

Autoritatea pentru Concurență din Franţa a anunțat că Google a încălcat o hotărâre din aprilie 2020, care îi cerea companiei să negocieze „cu bună credinţă” acorduri de licenţiere şi remunerare cu trusturile media şi agenţiile de presă pentru orice utilizare a conţinutului protejat de drepturile de autor.

În ianuarie, Google a convenit asupra unui acord major de copyright digital cu editorii de conţinut din Franţa. Ca parte a înţelegerii, compania a anunțat că va negocia licenţe individuale cu membrii alianţei de presă din Franţa care acoperă respectarea drepturilor de autor şi accesul la noul serviciu de ştiri din cadrul Google, News Showcase.

Gigantul american a ajuns la un acord cu autorităţile franceze

Evenimentul marchează cea mai mare amendă pe care a lansat-o vreodată autoritatea de concurență din Franţa, scrie Mediafax.

La jumătatea lunii mai, Google – parte a companiei-mamă Alphabet – a fost amendată cu 102 milioane de euro pentru abuzarea poziţiei sale dominante, facilitată de sistemul de operare Android şi magazinul de aplicaţii Google Play.

În iunie, gigantul american a ajuns la un acord cu autorităţile franceze de concurenţă, în cadrul căruia şi-a luat angajamentul de a efectua modificări în divizia globală de advertising pentru a se asigura că nu va face abuz de poziţie dominantă. În acelaşi timp, compania a primit o amendă de 268 de milioane de euro.

Articolul Motivul pentru care Franța a amendat Google cu jumătate de miliard de euro apare prima dată în Descopera.

Articol original

Autoritățile din Tokyo ar putea extinde restricțiile împotriva COVID-19 și pe perioada Jocurilor Olimpice

Japonia are în vedere o prelungire de două până la patru săptămâni a măsurilor de prevenire a Covid-19 în Tokyo și alte zone, a relatat miercuri mass-media japoneză, citată de Reuters. Măsura e posibil să fie luată în condițiile în care a mai rămas mai puțin de o lună până la începerea Olimpiadei.

Capitala Japoniei și alte zone se află sub o „cvasi” stare de urgență, care urmează să fie ridicată pe 12 iulie, dar o creștere recentă a infecțiilor i-ar putea determina pe oficiali să reducă numărul de spectatori care vor avea acces la competițiile olimpice.

În timp ce infecțiile din Tokyo au crescut la 714 cazuri, fiind cele mai mari din 26 mai încoace, cotidianul Mainichi Shimbun a declarat că guvernul ia în considerare extinderea restricțiilor, fiind posibil ca acestea să se suprapună cu perioada de început a desfășurării Jocurilor Olimpice, care urmează să înceapă pe 23 iulie.

Într-o ședință guvernamentală din cursul zilei de miercuri se va discuta despre modul de abordare a unei creșteri iminente, care a îngrijorat experții și a relansat grijile cu privire la răspândirea mai multor variante infecțioase.

Starea de „cvasi” urgență reduce numărul de spectatori acceptați pe arene

„Orice decizie cu privire la măsurile de cvasi-urgență va fi luată pe baza politicilor pe care le-am pus în aplicare”, a declarat secretarul șef al cabinetului Katsunobu Kato, într-o conferință de presă.

Starea de „cvasi” urgență reduce numărul de spectatori acceptați pe arene la 5.000. Organizatorii Jocurilor Olimpice au declarat că spectatorilor li se va permite accesul până la jumătate din capacitatea locului sau până la maximum 10.000, potrivit Mediafax.

Oficialii au promis o competiție desfășurată în siguranță, dar se confruntă cu o rezistență constantă din partea unei părți substanțiale a publicului.

Chiar și în „cel mai optimist scenariu”, noile cazuri zilnice din Tokyo ar putea ajunge la 1.000 în iulie și 2.000 în august, stimulate și de o activitate turistică mai intensă în timpul Jocurilor, conform cercetătorilor universitari și specialiștilor de la Institutul Național de Boli Infecțioase.

Dacă infecțiile se accelerează în timpul sau după Jocuri, capacitatea paturilor de spital din capitala niponă ar putea atinge limita în august, conform acelorași experți.

Articolul Autoritățile din Tokyo ar putea extinde restricțiile împotriva COVID-19 și pe perioada Jocurilor Olimpice apare prima dată în Descopera.

Articol original

Cum vor încerca autorităţile italiene să rezolve problema natalităţii din peninsulă

Prim-ministrul italian Mario Draghi intenţionează să şteargă declinul ratei naşterii din peninsulă cu un plan de 21 de miliarde de euro care va include măsuri precum venitul universal pentru toţi muncitorii.

Situaţia se arată critică, după ce rata de natalitate din ţară a atins un nou minim în 2020, cu circa 16.000 de naşteri sub nivelul înregistrat în anul precedent. Experţii dau vina pe efectele economice ale pandemiei, impactul resimţindu-se din plin în rândurile femeilor, notează Bloomberg, citat de Ziarul Financiar.

„Fără copii, soarta Italiei stă în îmbătrânire, iar apoi în dispariţie”, a declarat Draghi în cadrul unui eveniment dedicat creşterii numărului de familii. Premierul a adăugat că guvernul său vrea să extindă beneficiile pentru cupluri şi femei, inclusiv plăţile în cash pentru familiile cu cel puţin un copil.

Italia a raportat doar 404.000 de naşteri în 2020, cu 30% sub nivelul din urmă cu 30 de ani, conform agenţiei de statistică Istat, cu o medie de 1,24 copii per femeie, sub media din 2019 de 1,27. Doar două ţări din Europa au înregistrat o rată mai slabă: Spania şi Malta.

Impactul pandemiei a scurtat speranţa la viaţă

Totodată, impactul pandemiei a scurtat speranţa la viaţă din Italia cu 14 luni, potrivit Mediafax.

Noile măsuri vor intra în vigoare în luna iulie, urmând să adauge circa 6 miliarde de euro fondurilor deja existente. În plus, Italia plănuieşte să aloce aproximativ 5 miliarde de euro noilor grădiniţe şi şcolilor primare.

Prin comparaţie cu declinul din Italia, unele ţări est-europene şi Germania au înregistrat creşteri ale ratei natalităţii în ultimii ani, rezultate alimentate de un nivel relativ generos al alocaţiilor, programele de susţinere ale mamelor şi creşterea spaţiului din grădiniţe.

„Deşi motivele din spatele natalităţii scăzute sunt în cea mare parte de ordin economic, lipsa stabilităţii şi siguranţei sociale joacă, de asemenea, un rol important”, a spus Draghi.

Articolul Cum vor încerca autorităţile italiene să rezolve problema natalităţii din peninsulă apare prima dată în Descopera.

Articol original

În ce regiuni ale țării locuiesc cei mai mulți români care nu vor să se vaccineze împotriva COVID-19

Cele mai puține persoane vaccinate în raport cu numărul total al populației din județ sunt în Suceava, Botoșani, Giurgiu, Bacău și Neamț, potrivit datelor comunicate de medicul Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare împotriva COVID-19.

Aproape toate județele codașe în ceea ce privește rezultatele campaniei de vaccinare sunt din Moldova. Excepție este județul Giurgiu care se află spre finalul listei. Medicul Valeriu Gheorghiță a încercat marți, în cadrul unei conferințe de presă, să explice de ce oamenii din județele menționate nu vor să se vaccineze.

„Sunt județe în care, probabil, numărul persoanelor care au trecut prin boală este mare. Acesta este unul dintre motivele pentru care oamenii amână”, a mai spus Valeriu Gheorghiță. Alt motiv este dezinformarea populație care apare în special în rândul peroanelor în vârstă din mediul rural, a precizat Gheorghiță.

În județul Suceava, acoperirea vaccinală este de 10,4% din populația rezidentă, a dezvăluit Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare. Acesta a mai spus că dacă este eliminată populația sub 16 ani rezultă o acoperire de doar 13% din totalul populației.

Este nevoie de implicarea autorităților locale

În județul Botoșani procentele sunt 11% și 13,40%, în Giurgiu 11,38% și 13,51%, în Bacău 11,40% și 14,11%, iar în Neamț 11,9% și 14,45%.

În aceste regiuni este nevoie de implicarea autorităților locale, a arătat medicul Gheorghiță, potrivit Mediafax.

„În momentul de față este important ca la nivel local reprezentanții autorităților să se implice cât se poate de mult în tot ceea ce înseamnă campania de vaccinare, începând de la informare și comunicare până la organizarea efectivă a activităților. În mod deosebit în mediul rural cred că puterea exemplului, mai ales a celor care se bucură de credibilitate crescută, de exemplu primarul, numărul celor care doresc să se vaccineze este mai mare”, a explicat Valeriu Gheorghiță.

La polul opus se află București și județele Cluj și Sibiu care au o acoperire vaccinală cuprinsă între 28% și 35% din totalul populației.

Articolul În ce regiuni ale țării locuiesc cei mai mulți români care nu vor să se vaccineze împotriva COVID-19 apare prima dată în Descopera.

Articol original

Motivul pentru care moneda digitală a Facebook a fost redenumită

Criptomoneda Libra, susținută de Facebook, a fost redenumită „Diem”, într-un efort reînnoit de a obține aprobarea autorităților de reglementare, relatează Reuters.

Planurile pentru criptomonedă, lansate pentru prima dată de Facebook anul trecut, au fost modificate în aprilie, după ce autoritățile de reglementare și băncile centrale și-au exprimat îngrijorarea că ar putea slăbi stabilitatea financiară, ar putea eroda controlul asupra politicii monetare și ar putea amenința confidențialitatea.

Schimbarea numelui face parte dintr-o mișcare menită să sublinieze o structură mai simplă, a spus Stuart Levey, CEO al Asociației Diem din Geneva, care se află în spatele monedei digitale.

„Numele original a avut parte de o recepție dificilă din partea autorităților”

„Numele original a fost legat de o iterație timpurie a proiectului, care a avut parte de o recepție dificilă din partea autorităților de reglementare. Am schimbat dramatic această propunere”, a declarat Levey pentru Reuters.

Diem, care înseamnă „zi” în latină, își propune acum să lanseze inițial o monedă digitală cu sprijin unic, a adăugat el.

Politici privind combaterea spălării banilor

El a refuzat să comenteze calendarul lansării, despre care Financial Times a raportat săptămâna trecută că ar putea începe încă din ianuarie, spunând doar că va continua doar după aprobarea de către autoritatea elvețiană de reglementare, potrivit Mediafax.

Facebook rămâne unul dintre cei 27 de membri ai Asociației Diem, fostă Asociația Libra.

Proiectul susține că va dezvolta politici privind combaterea spălării banilor, finanțării terorismului și respectării sancțiunilor și a renunțat la planurile anterioare de a permite oricui să se alăture rețelei sale.

Articolul Motivul pentru care moneda digitală a Facebook a fost redenumită apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original