O movilă în formă de piramidă ar putea fi cel mai vechi monument de război din lume

O uriașă movilă situată deasupra unui mormânt care conține cadavrele a cel puțin 30 de războinici în Siria ar putea fi cel mai vechi monument de război descoperit vreodată, datând cu până la 4.300 de ani în urmă în ceea ce este acum Tell Banat, un sit arheologic acoperit de apă.

De asemenea, acesta este primul exemplu al unui anumit tip de monument descris în inscripțiile antice din Mesopotamia în care cadavrele inamicilor sau a celor căzuți pe câmpul de luptă erau adunate pentru a forma o structură extrem de bine organizată.

Descoperirea mai arătă că „oamenii antici îi onorau pe cei uciși în bătălie, la fel cum o facem și noi”, a precizat Anne Porter, profesor și specialist în civilizațiile antice din Orientul Mijlociu de la Universitatea din Toronto. „Nu știm dacă aceștia au fost învingători sau învinși. Știm doar că acești oameni din Tell Banat au luat morții dintr-un alt loc, posibil după mult timp de la eveniment, și i-au îngropat într-o movilă uriașă care era vizibilă de la mare depărtare”, a adăugat Porter.

Monumentul arată similar cu piramida în trepte din Saqqara, ridicată de Djoser, cu excepția faptului că straturile acestui monument sunt făcute din pământ și ghips în loc de piatră. Studiul cercetătorilor a fost publicat la sfârșitul lunii mai în jurnalul Antiquity.

Cel mai vechi monument de război din lume

Oamenii care au trăit în regiune în vremurile moderne numeau movila drept „monumentul alb” pentru că ghipsul face ca acesta să strălucească în lumina Soarelui, au precizat arheologii, potrivit Live Science.

Credit foto: Anne Porter et al., Antiquity, 2021

Deși situl a fost excavat între 1988 și 1999 de o echipă coordonată de Porter și Thomas McClelland, ambii fiind arheologi la acea vreme ai grupului Euphrates Salvage Project, oamenii de știință au înțeles pe deplin scopul monumentului abia acum. Cercetătorii au desfășurat excavările înainte ca locul să fie inundat în timpul construirii barajului Tishreen.

De atunci, aceeași arheologi, alături de studenți de la Universitatea din Toronto, au analizat îndeaproape descoperirile, stabilind că situl a fost cel mai probabil un monument de război, posibil cel mai vechi exemplu din lume. Aceștia au mai descoperit că monumentul a fost construit peste o altă structură mai veche.

Ce au găsit arheologii alături de rămășițele războinicilor?

Rămășițele sunt fragmentate, astfel că în multe cazuri cercetătorii nu au putut stabili vârsta și sexul. Oasele care au fost identificate aparțineau unor bărbați, vârsta variind între cea adultă și până la 8 sau 10 ani. Nu este clar de ce cineva cu vârsta între 8 și 10 ani ar fi îngropat într-un monument de război.

Oasele păreau să fi fost dezgropate și îngropate din nou la monument. „Oasele ar fi putut proveni de la un vechi câmp de luptă sau dintr-un cimitir. Indiferent de origine, cadavrele au fost selectate, aranjate și în cele din urmă transformate în monument după multi timp de la moarte”, au mai scris arheologii.

Mai mult, echipa a descoperit și pelete îngropate alături de unii dintre morți. Oamenii antici foloseau deseori pelete aruncate cu praștii drept arme, iar aceste arme ar fi reprezentat rolul morților pe timpul vieții lor.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Turnul craniilor: Monument de importanță excepțională și mărturie a cruzimii Imperiului Otoman

Misterul din jurul a două nave de război, vechi de aproape 400 de ani, a fost elucidat

Bătălia de la Midway, victoria crucială pentru SUA din cel de-Al Doilea Război Mondial

Wunderwaffen, super-armele naziștilor din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial

Articolul O movilă în formă de piramidă ar putea fi cel mai vechi monument de război din lume apare prima dată în Descopera.

Articol original

Descoperirea unui mormânt celtic în câmpia Dunării a scos la iveală o comoară

Arheologii au descoperit camera unui mormânt mare din secolul al VI-lea î.e.n. în apropierea fortăreței Heuneburg din Epoca fierului, situată în prezent în Herbertingen, sudul Germaniei. În interiorul încăperii mortuare a fost găsită o comoară care cuprinde inclusiv bijuterii din aur.

Camera funerară din lemn se afla în centrul unei movile de înmormântare celtice timpurii pe care arheologii o explorează încă de anul trecut.

Săpăturile au scos la iveală lemnul camerei de înmormântare, iar în interiorul ei au fost găsite câteva bunuri funerare de lux, precum o broșă de chihlimbar sau mărgele tubulare din aur cu striații. Totodată, o piesă din bronz găsită cu fragmente de lemn încă atașate ar fi putut face parte dintr-un car.

Arheologii au găsit, de asemenea, rămășițe parțial conservate de materiale organice, care nu sunt la fel de strălucitoare precum bijuteriile din aur, dar sunt de o importanță arheologică imensă și sunt extrem de fragile. Câțiva ani de secetă au deteriorat deja aceste comori care au supraviețuit mileniilor în solul înundat din câmpia Dunării.

Întreaga cameră funerară, mutată cu ajutorul macaralelor

Pentru a preveni deteriorarea rapidă ulterioară a rămășițelor organice, inclusiv a lemnului camerei și a altor piese de lemn care ar fi putut face parte dintr-o căruță sau un car și pentru a excava conținutul mormântului în condiții controlate, întreaga cameră a fost scoasă în bloc.

Blocul de sol uriaș cântărește 80 de tone și măsoară opt pe șase metri, potrivit The History Blog.

A fost nevoie de două macarale pentru a fi ridicat și transportat la laboratorul Biroului de Stat pentru Conservarea Monumentelor (LAD) din Stuttgart.

O altă cameră funerară masivă din secolul al VI-lea î.e.n. a fost descoperită în 2010 la aproape 100 de metri de acest sit. Și aceea a fost scoasă tot în bloc, având aproximativ aceleași dimensiuni.

Cercetările de laborator au arătat că aparținea unei femei din elita celtică, care a fost supranumită prințesa de Bettelbühl. A fost îngropată cu obiecte foarte asemănătoare – o broșă de chihlimbar și mărgele de aur tubulare cu nervuri identice.

Descoperirea mormintelor celtice, o miză importantă pentru istorici

Aceste descoperiri au generat o serie de întrebări pentru arheologi, care speră să răspundă la ele în următorii ani. „Vrem să aflăm cine sunt aceste persoane îngropate splendid și cum au relaționat între ele. Presupunem că sunt membri strâns înrudiți ai familiilor politice care au trăit în jurul anului 600 î.Hr. Erau responsabili de Heuneburg”, a afirmat managerul de proiect și arheologul regional prof. Dr. Dirk Krausse.

Heuneburg este o fortificație preistorică lângă râul Dunăre în Hundersingen, lângă Herbertingen, între Ulm și Sigmaringen, Baden-Württemberg, în sudul Germaniei, aproape de granițele moderne cu Elveția și Austria.

Din 2019, Biroul de Stat pentru Conservarea Monumentelor (LAD) din Consiliul Regional Stuttgart investighează o movilă celtică timpurie mare din zona Bettelbuhl, în câmpia Dunării de sub Heuneburg.

Camera funerară și obiectele vor fi investigate în următorii câțiva ani de către arheologi, restauratori și oameni de știință ai LAD sub conducerea prof. dr. Dirk Krausse, care va folosi cele mai moderne metode științifice pentru a scoate la iveală detalii despre istoria și cultura primilor celți din secolele VII-V î.Hr.

Vă recomandăm să citiți și:

Boudica, regina celtică ce a condus una dintre cele mai mari revolte din istoria Imperiului Roman după ce s-a ordonat violarea fiicelor ei

Comoară celtică, descoperită cu detectorul de metale într-o comună doljeană

Enigmaticul și celebrul Disc ceresc de la Nebra ar putea fi altceva în realitate

Un artefact creștin unic, vechi de 1.400 de ani, descoperit într-un vechi fort roman

Articolul Descoperirea unui mormânt celtic în câmpia Dunării a scos la iveală o comoară apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original