Rusia anunță că va riposta la sancţiunile SUA şi îl convoacă pe ambasadorul american la o „discuţie dură”

Riposta Rusiei la sancţiunile impuse de Statele Unite este „inevitabilă”, a comunicat, joi după-amiază, Administraţia Vladimir Putin, care l-a convocat pentru o „discuţie dură” pe ambasadorul american la Moscova, John Sullivan.

„Sancţiunile nu reflectă interesele cetăţenilor naţiunilor care sunt principalele puteri nucleare şi care poartă responsabilitatea destinului întregii lumi”, a declarat Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, conform agenţiei RIA Novosti.

„Un astel de comportament agresiv va primi, fără dubiu, o ripostă determinată, reacţia la sancţiuni este inevitabilă. Washingtonul trebuie să conştientizeze că vor exista efecte ale degradării relaţiilor bilaterale. Statele Unite poartă întreaga responsabilitate pentru ceea ce se întâmplă”, a subliniat Maria Zaharova.

Ministerul rus de Externe l-a convocat pe ambasadorul SUA în Rusia, John Sullivan, pentru o „discuţie dură”.

Zece diplomaţi ruşi au fost expulzați

Administraţia Joseph Biden a anunţat, joi, expulzarea a zece diplomaţi ruşi şi impunerea de noi sancţiuni împotriva Moscovei, din cauza ingerinţelor electorale şi atacurilor cibernetice, dar Jake Sullivan, consilierul prezidenţial american pentru Securitate Naţională, susţine că Washingtonul nu vrea escaladarea crizei.

Preşedinţia Rusiei avertizase că va riposta la eventualele sancţiuni impuse de Statele Unite. „Condamnăm orice intenţie de impunere a sancţiunilor, considerăm ilegale astfel de măsuri şi, oricum, reciprocitatea se aplică în aceste cazuri. Reciprocitatea va fi aplicată pentru a ne asigura că interesele noastre sunt protejate în cel mai bun mod”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

SUA expulzează zece diplomaţi ruşi,anunţă sancţiuni

Administraţia Joseph Biden a anunţat, joi, expulzarea a zece diplomaţi ruşi şi impunerea de noi sancţiuni împotriva Moscovei, din cauza ingerinţelor electorale şi atacurilor cibernetice, dar Jake Sullivan, consilierul prezidenţial american pentru Securitate Naţională, susţine că Washingtonul nu vrea escaladarea crizei.

„Preşedintele Joseph Biden a emis o ordonanţă executivă care conferă atribuţii suplimentare pentru a demonstra determinarea Administraţiei SUA de a riposta şi de a contracara toate activităţile negative ale Rusiei”, a comunicat Casa Albă.

Washingtonul afirmă că sancţiunile sunt o reacţie la ingerinţele electorale ruse şi la atacurile cibernetice, potrivit Mediafax.

Washingtonul nu vrea escaladarea crizei

Washingtonul a anunţat că atribuie Serviciului rus de Informaţii Externe atacurile cibernetice SolarWinds, care au vizat instituţii guvernamentale americane.

Măsurile anunţate joi includ expulzarea a zece diplomaţi ruşi, sancţionarea a şase companii ruse acuzate de activităţi cibernetice ilegale, precum şi a 32 de persoane şi entităţi implicate în tentative de ingerinţe electorale, conform agenţiei Associated Press.

În plus, Casa Albă a anunţat că Administraţia de la Washington utilizează canale diplomatice, militare şi din domeniul serviciilor de informaţii pentru a reacţiona la presupusele tentative ale Rusiei de a încuraja atacuri ale insurgenţilor talibani afgani asupra trupelor americane din Afganistan.

Washingtonul susţine că nu vrea escaladarea crizei

Jake Sullivan, consilierul prezidenţial american pentru Securitate Naţională, a declarat că Statele Unite vor să aibă „o reacţie semnificativă şi credibilă, nu să amplifice criza”.

Preşedintele SUA, Joseph Biden, şi omologul său din Rusia, Vladimir Putin, ar trebui să organizeze un summit „pentru a discuta toate problemele din relaţia bilaterală”. „Poate exista o relaţie stabilă şi previzibilă. Credem că acţiunile de acum şi diplomaţia în general pot produce rezultate mai bune pentru relaţiile bilaterale”, a subliniat Jake Sullivan, citat de CNN.

Preşedintele SUA, Joseph Biden, a vorbit marţi, prin telefon, cu omologul său din Rusia, Vladimir Putin. Joseph Biden a reafirmat angajamentul SUA de a susţine suveranitatea Ucrainei şi a pledat pentru dialog strategic pentru controlul armamentului, propunând organizarea unui summit.

Articolul Rusia anunță că va riposta la sancţiunile SUA şi îl convoacă pe ambasadorul american la o „discuţie dură” apare prima dată în Descopera.

Articol original

O scurtă istorie a Capitoliului Statelor Unite ale Americii și atacurile care l-au marcat

În timpul istoriei sale de peste 200 de ani, Capitoliul Statelor Unite ale Americii a fost locul principal în care Senatul și Camera Reprezentaților adoptă legile țării, locul în care președinții sunt inaugurați și în care rostesc anual discursurile despre Starea Națiunii.

Însă, deși Capitoliul a fost construit pentru a găzdui ramurile legislative, a mai fost și locul în care violențe cumplite precum incendii, atacuri armate și lupte au avut loc.

Flăcările distrug Capitoliul Statelor Unite în timpul războiului din 1812

Construirea Capitoliului a început oficial în septembrie 1793, atunci când președintele George Washington a depus prima piatră din temelie. Sclavii de culoare au fost cei care au construit, de fapt, Capitoliul. Congresul a început să folosească clădirea în 1800, anul în care guvernul federal și-a mutat operațiunile din Philadelphia la Washington, D.C. La fel ca multe alte clădiri federale din Washington, D.C., stilul în care a fost construit Capitoliul a fost bazat pe stilul neoclasic din secolul XIX, inspirat de arhitectura Greciei și Romei antice.

Construirea Capitoliului a continuat până la războiul din 1812, atunci când mobilizarea pentru luptă a țării a forțat o amânare a lucrărilor de construire. După un an de conflict între Statele Unite și Imperiul Britanic, trupele americane au incendiat o capitală din Canada colonială. Drept răzbunare, trupele britanice au ars clădiri federale din Washington, D.C., în 1814, inclusiv Casa Albă și Capitoliul.

Incendiul nu a distrus complet Capitoliul, însă a devastat îndeajuns de mult clădirea încât unii membri ai Congresului au sugerat relocarea guvernului federal înapoi în Philadelphia sau în alt oraș. În schimb, muncitorii au reconstruit Capitoliul și l-au extins pe măsură ce numărul statelor și a reprezentanților a continuat să crească. Astăzi, clădirea acoperă peste 1,5 milioane de m2 și conține mai mult de 600 de camere. De-a lungul următoarelor decenii, interacțiunile dintre acești membri ai Congresului au devenit tot mai tensionate și violente.

Violența din Congres erupe înainte de Războiul Civil

Perioada antebelică din SUA a fost marcată de violențe împotriva sclavilor de culoare, persoanelor de culoare libere și a aboliționiștilor. A fost o perioadă în care ziarele împotriva sclaviei se confruntau cu mulțimi violente, iar subiectul sclaviei îi făcea pe membrii Congresului să se atace între ei.

Unul dintre cele mai faimoase incidente de violență congresională este biciuirea lui Charles Sumner. În 1856, politicianul pro-sclavie Preston Brooks l-a bătut pe senatorul anti-sclavie Charles Sumner cu un baston chiar în încăpărea Senatului, lăsându-l aproape inconștient. Brooks a spus că a ales să îl atace pe Sumner pentru că nu a vrut să încalce o lege din 1839 privind duelarea, adopată la un an după ce un membru al Congresului l-a ucis pe altul în urma unui duel în Maryland, scrie History.

Biciuirea lui Sumner nu a fost un incident izolat. Istoricul Joanne B. Freeman a identificat alte peste 70 de violențe între membrii Congresului. În 1858, o bătaie a erupt între 30 de membri în Camera Reprezentanților la ora 2:00 dimineața, după ce un reprezentant din Sudul țării l-a apucat de gât pe unul din Nord. În 1860, un congressman pro-sclavie l-a amenințat pe unul anti-sclavie cu pistoale și bastoane în timp ce susținea un discurs împotriva sclaviei în Camera Reprezentanților.

Atunci când Abraham Lincoln a câștigat alegerile prezidențiale în 1860, statele americane din Sud au reacționat prin acte de secesiune și au declarat război Uniunii. Reprezentanții din Sud s-au revoltat împotriva propriei Uniuni, deși în timpul Războiului Civil, armata confederată nu a reușit niciodată să captureze D.C.

Atacuri armate și bombardamente la Capitoliu

Pe lângă duelurile și luptele fizice între membrii Congresului, oameni care nu erau membri ai Congresului au deschis focul și au plantat bombe în zona Capitoliului. În 1954, patru americani au deschis focul în Camera Reprezentanților, rănind cinci membri ai Congresului. Atacatorii au spus că motivul atacului a fost independența teritoriului american Puerto Rico. Locuitorii din Puerto Rico dețin cetățenie americană, însă nu pot vota la alegerile prezidențiale și nu beneficiază de reprezentanți în Congres.

Politicienii au supraviețuit, iar cei patru atacatori au fost trimiși la închisoare. Președintele Jimmy Carter a schimbat sentința unuia în 1977, oferind clemență celorlalți trei în 1979.

La data de 1 martie 1971, o bombă a explodat în clădirea Capitoliului. Deși explozia nu a rănit pe nimeni, incidentul a cauzat pagube de 300.000 de dolari. Grupul autointitulat Weather Underground pretindea că atacul a reprezentat un protest față de bombardamentele susținute de SUA asupra Republicii Populare Democrate Laos.

13 ani mai târziu, la data de 7 noiembrie 1983, o bombă a explodat la etajul al doilea al Senatului. Dispozitivul a fost detonat seara târziu și nimeni nu a fost rănit, însă a cauzat pagube de aproximativ 250.000 de dolari. Un grup numit Armed Resistance Unit a revendicat atacul, susținând că este răzbunare pentru acțiunile militare din Grenada și Liban. Șapte oameni au fost arestați în cele din urmă pentru legături cu atacul.

6 ianuarie 2021, o zi care va rămâne în istoria Statelor Unite ale Americii

Lăsând la o parte cauzele politice, nenumărați indivizi au comis sau amenințat cu violențe Capitoliul de-a lungul deceniilor. Aceste incidente includ și atacurile armate mortale din 1890 declanșate de conflictul dintre un reporter și un membru al Congresului, un atac armat mortal din 1998 asupra doi polițiști de către un bărbat tulburat mintal, dar și un episod în 2016 în care polițiștii au împușcat și au omorât un bărbat instabil mintal în timp ce acesta mânuia un pistol cu bile la Centrul pentru Vizitatori de la Capitoliu.

La data de 6 ianuarie 2021, în ziua în care reprezentanții s-au reunit pentru a formaliza rezultatele alegerilor prezidențiale americane din noiembrie 2020, sute de protestatari care îl susțineau pe președintele Donald Trump și doreau să răstoarne victoria electorală a lui Joe Biden au trecut de baricadele poliției și au luat cu asalt Capitoliul.

Vă mai recomandăm să citiți și:

De ce Washington D.C nu este un stat al SUA?

Donald Trump a emis un ordin prin care viitoarele clădiri federale trebuie să fie „frumoase”

O ”bucurie” nu vine niciodată singură! Războiul Civil American a adus cu sine câteva boli înfricoşătoare

Vicepremierul rus a declarat că vizita sa în SUA a fost anulată din cauza „celui de-al doilea război civil american”

Articolul O scurtă istorie a Capitoliului Statelor Unite ale Americii și atacurile care l-au marcat apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original