SUA solicită evitarea activităţilor militare în zona arctică şi critică atitudinea Rusiei

Administraţia Joseph Biden a cerut, marţi, reducerea activităţilor militare în regiunea Oceanului Arctic şi a criticat atitudinea Rusiei, care a evidenţiat necesitatea aplicării unor măsuri pentru apărarea propriilor interese în această zonă.

„Avem preocupări pe tema intensificării anumitor activităţi militare în zona arctică, ceea ce amplifică riscurile unor accidente sau calcule greşite, afectând obiectivul comun al unui viitor paşnic şi durabil pentru regiune”, a declarat secretarul de Stat american, Antony Blinken, înaintea reuniunii Consiliului Arctic, în Reykjavik (Islanda).

Antony Blinken a cerut Rusiei „să evite declaraţii” de genul celor făcute luni, exprimând speranţa, înaintea întrevederii cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, că reuniunea Consiliului Arctic va permite „intensificarea cooperării paşnice în regiune”.

„Speranţa noastră este că acest tip de cooperare va continua şi că regiunea arctică va rămâne o zonă de cooperare pacifică”, a subliniat Antony Blinken, citat de Agenţia France-Presse şi cotidianul Le Point.

„Trebuie să avansăm toţi, inclusiv Rusia, pe baza normelor şi angajamentelor pe care le-am asumat fiecare, trebuie să evităm declaraţiile care slăbesc aceste angajamente”, a subliniat secretarul de Stat american.

Rusia a suplimentat capabilităţile militare în zona arctică în ultimii ani

„Rusia exprimă revendicări maritime ilegale, în special în privinţa tranzitului navelor străine pe ruta nordică. Aceste reguli sunt incoerente cu dreptul internaţional, iar noi am răspuns la aceste poziţii şi vom continua să răspundem”, a atras atenţia Antony Blinken, potrivit Mediafax.

Administraţia Vladimir Putin a cerut, luni, Alianţei Nord-Atlantice să evite activităţile militare în zona Oceanului Arctic, considerată de Moscova zonă de influenţă pentru apărarea Rusiei. „Observăm critici referitoare la faptul că Rusia îşi intensifică activităţile militare în zona arctică. Dar este clar de mult timp pentru toată lumea că sunt zonele noastre, teritoriile noastre, noi răspundem de securitatea litoralului nostru, iar ceea ce facem acolo este perfect legal şi legitim. Atunci când NATO încearcă să îşi justifice ofensiva în zona arctică, nu este aceeaşi situaţie; noi avem întrebări pentru unii vecini, precum Norvegia, care încearcă să justifice venirea NATO în zona arctică”, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.

Declaraţiile intervin înaintea reuniunii Consiliului Arctic, un forum de discuţii pe teme economice şi geopolitice din care fac parte Rusia, Statele Unite, Canada, Danemarca, Suedia, Finlanda, Norvegia şi Islanda.

Secretarul de Stat american, Antony Blinken, urmează să aibă prima întrevedere cu Serghei Lavrov la această reuniune, înaintea unui eventual summit al preşedinţilor din SUA şi Rusia, Joseph Biden şi Vladimir Putin, care ar putea avea loc în iunie.

Serghei Lavrov a pledat pentru intensificarea contactelor între comandanţii structurilor militare din Consiliul Arctic, „în scopul reducerii ricurilor pe plan militar”. Rusia a suplimentat capabilităţile militare în zona arctică în ultimii ani, instalând inclusiv sisteme antiaeriene de tip S-400.

Articolul SUA solicită evitarea activităţilor militare în zona arctică şi critică atitudinea Rusiei apare prima dată în Descopera.

Articol original

Rusia anunță că va riposta la sancţiunile SUA şi îl convoacă pe ambasadorul american la o „discuţie dură”

Riposta Rusiei la sancţiunile impuse de Statele Unite este „inevitabilă”, a comunicat, joi după-amiază, Administraţia Vladimir Putin, care l-a convocat pentru o „discuţie dură” pe ambasadorul american la Moscova, John Sullivan.

„Sancţiunile nu reflectă interesele cetăţenilor naţiunilor care sunt principalele puteri nucleare şi care poartă responsabilitatea destinului întregii lumi”, a declarat Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, conform agenţiei RIA Novosti.

„Un astel de comportament agresiv va primi, fără dubiu, o ripostă determinată, reacţia la sancţiuni este inevitabilă. Washingtonul trebuie să conştientizeze că vor exista efecte ale degradării relaţiilor bilaterale. Statele Unite poartă întreaga responsabilitate pentru ceea ce se întâmplă”, a subliniat Maria Zaharova.

Ministerul rus de Externe l-a convocat pe ambasadorul SUA în Rusia, John Sullivan, pentru o „discuţie dură”.

Zece diplomaţi ruşi au fost expulzați

Administraţia Joseph Biden a anunţat, joi, expulzarea a zece diplomaţi ruşi şi impunerea de noi sancţiuni împotriva Moscovei, din cauza ingerinţelor electorale şi atacurilor cibernetice, dar Jake Sullivan, consilierul prezidenţial american pentru Securitate Naţională, susţine că Washingtonul nu vrea escaladarea crizei.

Preşedinţia Rusiei avertizase că va riposta la eventualele sancţiuni impuse de Statele Unite. „Condamnăm orice intenţie de impunere a sancţiunilor, considerăm ilegale astfel de măsuri şi, oricum, reciprocitatea se aplică în aceste cazuri. Reciprocitatea va fi aplicată pentru a ne asigura că interesele noastre sunt protejate în cel mai bun mod”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

SUA expulzează zece diplomaţi ruşi,anunţă sancţiuni

Administraţia Joseph Biden a anunţat, joi, expulzarea a zece diplomaţi ruşi şi impunerea de noi sancţiuni împotriva Moscovei, din cauza ingerinţelor electorale şi atacurilor cibernetice, dar Jake Sullivan, consilierul prezidenţial american pentru Securitate Naţională, susţine că Washingtonul nu vrea escaladarea crizei.

„Preşedintele Joseph Biden a emis o ordonanţă executivă care conferă atribuţii suplimentare pentru a demonstra determinarea Administraţiei SUA de a riposta şi de a contracara toate activităţile negative ale Rusiei”, a comunicat Casa Albă.

Washingtonul afirmă că sancţiunile sunt o reacţie la ingerinţele electorale ruse şi la atacurile cibernetice, potrivit Mediafax.

Washingtonul nu vrea escaladarea crizei

Washingtonul a anunţat că atribuie Serviciului rus de Informaţii Externe atacurile cibernetice SolarWinds, care au vizat instituţii guvernamentale americane.

Măsurile anunţate joi includ expulzarea a zece diplomaţi ruşi, sancţionarea a şase companii ruse acuzate de activităţi cibernetice ilegale, precum şi a 32 de persoane şi entităţi implicate în tentative de ingerinţe electorale, conform agenţiei Associated Press.

În plus, Casa Albă a anunţat că Administraţia de la Washington utilizează canale diplomatice, militare şi din domeniul serviciilor de informaţii pentru a reacţiona la presupusele tentative ale Rusiei de a încuraja atacuri ale insurgenţilor talibani afgani asupra trupelor americane din Afganistan.

Washingtonul susţine că nu vrea escaladarea crizei

Jake Sullivan, consilierul prezidenţial american pentru Securitate Naţională, a declarat că Statele Unite vor să aibă „o reacţie semnificativă şi credibilă, nu să amplifice criza”.

Preşedintele SUA, Joseph Biden, şi omologul său din Rusia, Vladimir Putin, ar trebui să organizeze un summit „pentru a discuta toate problemele din relaţia bilaterală”. „Poate exista o relaţie stabilă şi previzibilă. Credem că acţiunile de acum şi diplomaţia în general pot produce rezultate mai bune pentru relaţiile bilaterale”, a subliniat Jake Sullivan, citat de CNN.

Preşedintele SUA, Joseph Biden, a vorbit marţi, prin telefon, cu omologul său din Rusia, Vladimir Putin. Joseph Biden a reafirmat angajamentul SUA de a susţine suveranitatea Ucrainei şi a pledat pentru dialog strategic pentru controlul armamentului, propunând organizarea unui summit.

Articolul Rusia anunță că va riposta la sancţiunile SUA şi îl convoacă pe ambasadorul american la o „discuţie dură” apare prima dată în Descopera.

Articol original

Președintele Vladimir Putin a promulgat legea care l-ar putea ține la Kremlin până în 2036

Președintele Vladimir Putin a semnat legea care l-ar putea menține în funcție la Kremlin până în 2036, a anunțat guvernul rus, citat de Reuters.

Legislația îi permite lui Vladimir Putin să candideze pentru încă două mandate de șase ani, odată cu încheierea actualului mandat, în 2024. Legea vine după modificările aduse constituției anul trecut.

Aceste schimbări au fost susținute într-un vot public vara trecută și i-ar putea permite lui Putin, în vârstă de 68 de ani, să rămână la putere până la vârsta de 83 de ani. În prezent, Putin se află în al doilea mandat consecutiv ca președinte și al patrulea în total.

O lovitură de stat constituțională

Reforma, pe care criticii o consideră o lovitură de stat constituțională, a fost împachetată cu o serie de alte amendamente care ar fi trebuit să obțină sprijinul popular, cum ar fi protecția pensiilor, potrivit Mediafax.

Legea promulgată de Putin limitează funcția oricărui viitor președinte la două mandate, dar îi resetează numărul de mandate. Actul normativ împiedică pe oricine care deține cetățenie străină să candideze pentru Kremlin. Legislația a fost adoptată în camerele inferioare și superioare ale parlamentului luna trecută.

Articolul Președintele Vladimir Putin a promulgat legea care l-ar putea ține la Kremlin până în 2036 apare prima dată în Descopera.

Articol original

Submarine rusești au spart gheața din Arctica și au ieșit la suprafață simultan „pentru prima oară în istoria Marinei”

Trei submarine ale Marinei din Rusia au spart stratul de gheață în Arctica pentru a ieși la suprafață simultan, navele fiind situate la sute de metri depărtare una față de cealaltă. Aceasta este o manevră navală extrem de dificilă.

O filmare dată publicității de Ministerul Apărării din Rusia arată cele trei submarine în timp ce sparg stratul de gheață în apropiere de arhipelagul Franz Josef, în Oceanul Arctic la nord de Marea Barents. Submarinele fac parte din expediția Umka-2021 („urs polar” în limba siberiană Chukchi) care implică 600 de membri civili și militari, inclusiv personal de la Societatea Geografică din Rusia, organizație non-guvernamentală stabilită în secolul XIX.

Cele trei submarine au spart un strat de gheață de 1,5 metri pentru a ieși la suprafață la o distanță de 300 de metri unul față de celălalt, „pentru prima oară în istoria Marinei”, a explicat Nikolay Yevmenov, comandant al Marinei rusești președintelui Vladimir Putin prin intermediul unei conferințe televizate.

Stratul de gheață poate atinge o grosime de până la 2,5 metri

În regiune, temperaturile se situau între minus 25 și minus 30 de grade Celsius, iar vântul sufla cu până la 110 km/h.

Submarinele nucleare încearcă să rămână ascunse sub gheața arctică pentru că astfel sunt pur și simplu invizibile pentru inamici. Însă, atunci când trebuie să iasă la suprafață, echipajul trebuie să încerce mai întâi să găsească locuri în care apa nu este acoperită de gheață, acolo unde pot ieși la suprafață mai ușor.

Dacă asta nu este posibil, manevre speciale și extrem de complicate trebuie întreprinse pentru ca submarinul să treacă prin gheața care poate atinge o grosime de 2,5 metri, potrivit Live Science.

O rută majoră pentru transportul comercial, creată cu spărgătoare de gheață nucleare

Este extrem de dificil pentru trei submarine să spargă gheața în același timp, având în vedere faptul că navele subacvatice nu pot comunica între ele.

Expediția Umka-2021 în apropiere de arhipelagul Franz Josef a început la data de 20 martie sub comanda Marinei rusești. Rusia a susținut că Arctica poate deveni o rută majoră pentru transportul comercial ce ar putea fi creată cu ajutorul spărgătoarelor de gheață nucleare.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cum ”vânezi” un submarin? Tactici militare folosite de către comandanții navelor de război

O ursoaică și puiul ei, împușcați după ce au urcat pe un submarin nuclear rusesc

Creaturi marine și o biodiversitate uimitoare, „blocate sub gheață” timp de 50 de ani, descoperite în Antarctica

Cea mai amplă misiune arctică din lume tocmai s-a întors acasă, iar descoperirile făcute sunt îngrijorătoare

Articolul Submarine rusești au spart gheața din Arctica și au ieșit la suprafață simultan „pentru prima oară în istoria Marinei” apare prima dată în Descopera.

Articol original

Asasinii sunt plătiți în criptomonede, se plâng autoritățile din Rusia

Autoritățile ruse au o problemă în acest moment, la care puțini s-ar fi gândit în urmă cu câțiva ani. Acum asasinii sunt plătiți în criptomonede. Potrivit agenției de știri de stat rus TASS, mulți dintre mercenarii angajați în prezent iau criptomonede ca plată pentru infracțiunile lor, reușind să își acopere astfel urmele.

„Investigăm cazuri de făptași profesioniști care sunt specialiști în sfera IT. Se simt încrezători în mediul cibernetic. Ei își planifică meticulos infracțiunile. Folosesc întreaga gamă posibilă de mijloace pentru a-și menține anonimatul și a rămâne nepedepsiți, de la servicii VPN la securități cibernetice ”, a declarat pentru TASS șeful Departamentului Rus pentru Infracțiuni Cibernetice și IT, Konstantin Komarda.

Rușii se plâng că asasinii sunt plătiți în criptomonede

„De exemplu, s-a descoperit că o criptomonedă a fost utilizată ca plată în cazurile de ucidere prin contract”, a adăugat el. Au existat multă vreme zvonuri despre asasinii care iau criptomonede ca plată. Dar majoritatea s-au dovedit a fi doar niște escrocherii. Plângerea rușilor este, de asemenea, ironică. Asta deoarece numeroși critici ai președintelui rus Vladimir Putin au ajuns să fie otrăviți sau să „cadă” brusc de la fereastră, conform Futurism.

Ce a pățit un bărbat milionar în Bitcoin, care și-a uitat parola

Odată cu cele mai recente prețuri ale Bitcoin, apare un fenomen nefericit, care afectează tot mai multe persoane. Oamenii care au acumulat mari averi în criptomonedă realizează că și-au pierdut de mult parolele pentru portofelele lor digitale criptate.

Un astfel de exemplu este Stefan Thomas. El este un programator din San Francisco, care a declarat pentru The New York Times că deține 7.002 Bitcoin în cont – în prezent în valoare de aproximativ 236 de milioane de dolari, aproape un sfert de miliard de dolari -, însă nu are nicio idee cum să-l acceseze. Mai poate ghici doar încă două parole înainte de a fi blocat pentru totdeauna.

Vă invităm să citiți și:

Rusia face pregătiri pentru viața de după combustibilii fosili

La porţile Orientului: asasini şi haşişini

Cei mai mari criminali din istoria omenirii. În top apare şi un personaj important din istoria românilor

Articolul Asasinii sunt plătiți în criptomonede, se plâng autoritățile din Rusia apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Reacția Rusiei la măsurile Uniunii Europene în cazul otrăvirii disidentului Aleksei Navalnîi

Administraţia Vladimir Putin a impus, marţi, sancţiuni împotriva unor oficiali din ţări ale Uniunii Europene, ca reacţie la măsuri similare aplicate de Bruxelles împotriva Moscovei după atacul care l-a vizat în august pe disidentul rus Aleksei Navalnîi.

„Măsurile adoptate de ţări din cadrul UE sunt inacceptabile. Ţările care au aplicat aceste măsuri nu au prezentat nicio dovadă autorităţilor ruse, ignorând solicitările repetate (…). În mod secret, Consiliul UE a adoptat o măsură controversată, în contradicţie cu prevederile Consiliului de Securitate ONU şi cu principiile de la Helsinki (…)”, anunţă Ministerul rus de Externe, conform agenţiei Tass.

Extinderea listei oficialilor din ţări UE care nu au dreptul de a intra pe teritoriul Rusiei

„În conformitate cu principiul ripostei simetrice, s-a luat decizia extinderii listei oficialilor din ţări UE care nu au dreptul de a intra pe teritoriul Rusiei„, a precizat Ministerul rus de Externe, care, potrivit agenţiei RIA Novosti, a convocat diplomaţi din Germania, Franţa şi Suedia pentru comunicarea hotărârii, potrivit Mediafax.

Beate Grzeski, însărcinat cu Afaceri Comerciale în cadrul Ambasadei Germaniei din Rusia, a confirmat pentru agenţia DPA că printre persoanele sancţionate se numără oficiali guvernamentali germani.

Moscova a negat orice implicare în atacul asupra Aleksei Navalnîi

Uniunea Europeană a impus sancţiuni împotriva unor oficiali şi entităţi din Rusia în octombrie, ca reacţie la atacul neurotoxic care l-a vizat în august pe liderul opoziţiei ruse, Aleksei Navalnîi.

Moscova a negat orice implicare în atacul care l-a vizat pe disidentul rus.

Articolul Reacția Rusiei la măsurile Uniunii Europene în cazul otrăvirii disidentului Aleksei Navalnîi apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Vladimir Putin ar putea avea imunitate pe viață

Parlamentarii ruşi au depus joi un proiect de lege prin care foștilor președinți li se oferă imunitate pe viaţă, în cadrul reformelor constituţionale ale preşedintelui Vladimir Putin, transmite Interfax.

Un grup parlamentar de lucru care evaluează reformele constituţionale ale lui Putin a propus la începutul acestui an extinderea imunităţii dincolo de mandatul președinților.

„Proiectul de lege asigură garanţii de imunitate ex-preşedinţilor dincolo de termenii puterilor lor prezidenţiale”, a declarat pentru Interfax senatorul Andrei Klishas, ​​co-preşedintele grupului.

„Acest lucru extinde perioada de garanţie a imunităţii pentru un preşedinte care nu îşi mai exercită puterile”, a adăugat Klishas, ​​care prezidează Comitetul pentru legislaţie constituţională şi construirea statului al Consiliului Federaţiei din camera superioară.

Kremlinul spune că nu sunt principii noi în dreptul internaţional

Reprezentanții Kremlinulului au declarat că multe alte ţări oferă garanţii pe viaţă pentru foştii lor preşedinţi şi că mişcările Rusiei nu sunt noi în dreptul internaţional.

Actul legislativ face parte din reformele constituţionale, pe care ruşii le-au aprobat într-un vot la nivel naţional în această vară. Acesta trebuie să treacă de ambele camere ale parlamentului.

Conform legilor actuale din Rusia, preşedinţii nu pot fi consideraţi răspunzători penal sau administrativ pentru infracţiunile comise în timpul îndeplinirii mandatului lor, potrivit Mediafax.

Articolul Vladimir Putin ar putea avea imunitate pe viață apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original