Actorul Macaulay Culkin ar fi de acord ca apariția lui Donald Trump în filmul „Singur acasă 2” să fie scoasă

Actorul Macaulay Culkin, care l-a interpretat pe Kevin McCallister în „Singur acasă 2: Pierdut în New York” nu ar fi împotriva ideii ca filmul să fie editat astfel încât Donald Trump să nu mai apară pe peliculă. Un fan l-a înlocuit deja, într-un clip, pe Trump cu Culkin, varianta actuală.

Actorul Macaulay Culkin a răspuns unei sugestii venite pe Twitter din partea unui fan, de a-l înlocui, digital, pe Donald Trump, în prezent președintele SUA, din pelicula „Singur acasă 2: Pierdut în New York”, scrie International Business Times.

Actorul a comentat: „Vândut” (Vândut – n.r.), semn că nu ar fi împotriva acestei idei.

Cu cine a fost înlocuit Donald Trump de internauți

Un alt fan a făcut imediat o regie, publicând pe Twitter, un clip în care președintele actual al SUA este eliminat din film.

Alți fani au editat momentul din film folosind imagini decupate ale altor vedete pentru a-l înlocui pe Donald Trump, între ei Keanu Reeves, Dolly Parton, Matt Smith și chiar o versiune actuală a lui Culkin, potrivit Mediafax.

De ce i-a fost oferită lui Donald Trump apariția în filmul „Singur acasă 2”

În „Singur acasă 2”, Trump apare, la un moment dat în peliculă, când îi arată lui Kevin McCallister personajul principal interpretat de Macaulay Culkin, direcția de urmat, când a rămas blocat în Hotelul Plaza din New York.

Regizorul Chris Columbus i-a oferit atunci lui Donald Trump o scurtă apariție în schimbul filmării unei scene la hotelul pe care omul de afaceri îl deținea.

Articolul Actorul Macaulay Culkin ar fi de acord ca apariția lui Donald Trump în filmul „Singur acasă 2” să fie scoasă apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Rusia anunţă retragerea din Tratatul „Ceruri Deschise”. Ce impact va avea reacţia la decizia similară a SUA

Rusia a iniţiat procedurile interne pentru retragerea din Tratatul „Ceruri Deschise” („Open Skies”), ca reacţie la decizia similară a Statelor Unite, a anunţat, vineri, Ministerul de Externe de la Moscova.

„În contextul lipsei de progrese în eforturile de înlăturare a obstacolelor care afectează viitoarea funcţionare a Tratatului în noua situaţie, Ministerul rus de Externe anunţă iniţierea procedurilor interne în sensul retragerii Rusiei din Tratatul Ceruri Deschise. După finalizarea procedurilor de retragere, vor fi anunţaţi participanţii la tratat”, a comunicat instituţia, potrivit agenţiei Tass.

Retragerea SUA din Tratat a perturbat echilibrul de interese între participanţi şi a subminat rolul Tratatului în garantarea încrederii şi securităţii. Ca reacţie la retragerea SUA, Moscova a propus iniţiative specifice, „în conformitate cu prevederile fundamentale” ale acordului. „Regretăm că aceste iniţiative nu au beneficiat de susţinerea aliaţilor SUA”, precizează Ministerul rus de Externe.

Statele Unite au anunţat în mai 2020 retragerea din tratat

Statele Unite au anunţat, în mai 2020, retragerea din Tratatul „Ceruri Deschise” („Open Skies”), semnat cu alte peste 30 de ţări, inclusiv România, care permite efectuarea curselor aeriene de supraveghere pentru promovarea încrederii la nivel internaţional, Administraţia Donald Trump motivând decizia prin faptul că Rusia ar încălca acordul.

Administraţia Donald Trump a înştiinţat partenerii internaţionali despre retragerea din Tratatul „Ceruri Deschise” („Open Skies”) deoarece Rusia ar încălca acordul şi pentru că imaginile colectate prin zborurile permise pe bază de reciprocitate pot fi obţinute mai rapid şi prin costuri mai mici din sateliţi. Retragerea SUA din Tratat a devenit efectivă pe 22 noiembrie 2020.

Deteriorarea securităţii pe plan mondial

Decizia Statelor Unite de retragere din Tratatul „Ceruri Deschise” („Open Skies”), menit să faciliteze transparenţa internaţională asupra activităţilor militare, va genera deteriorarea securităţii pe plan mondial, avertizase Administraţia Vladimir Putin imediat după decizia Washingtonului. „Acest Tratat contribuie la detensionarea situaţiilor de criză şi la evitarea interpretărilor greşite asupra intenţiilor militare. Acordul reprezintă „un instrument major de cooperare între armate, contribuind la consolidarea încrederii reciproce. Pe măsură ce va scădea transparenţa, va scădea încrederea şi, implicit, nivelul de securitate”, a avertizat Ministerul de Externe de la Moscova, potrivit Mediafax.

Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, îndemnase Rusia să respecte în totalitate Tratatul „Ceruri Deschise” („Open Skies”), astfel încât Statele Unite să nu se mai retragă din acordul privind transparenţa activităţilor militare.

Articolul Rusia anunţă retragerea din Tratatul „Ceruri Deschise”. Ce impact va avea reacţia la decizia similară a SUA apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

De ce au renunțat Prințul Harry și Meghan Markle la rețelele de socializare online

Ducele și ducesa de Sussex au abandonat rețelele sociale în timp ce se concentrează pe noile lor roluri în SUA, anunță The Guardian.

Harry și Meghan, care au adunat peste 10 milioane de urmăritori pe contul lor oficial de Instagram, au fost dezamăgiți de „ura” pe care au întâlnit-o online.

Motivul din spatele deciziei

Conform Sunday Times, cei doi, care au renunțat anul trecut la rangul de membri „seniori” ai familiei regale, nu intenționau să folosească rețelele sociale pentru organizația lor non-profit, Archewell.

Decizia vine după zile întregi de critici la adresa companiilor de social media pentru că i-a oferit o platformă președintelui Donald Trump, care a fost suspendat pe Twitter, Facebook și Instagram săptămâna trecută după ce a incitat mulțimea care a făcut pătruns în Capitoliu miercuri.

Contul principal de social media nu a mai postat conținut din martie 2020

Principalul cont de socializare al lui Harry și Meghan a fost @sussexroyal pe Instagram, care are 10,4 milioane de urmăritori, potrivit Mediafax.

Totuși, pe contul de Instagram nu a mai fost postat conținut nou din luna martie 2020.

Articolul De ce au renunțat Prințul Harry și Meghan Markle la rețelele de socializare online apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

O scurtă istorie a Capitoliului Statelor Unite ale Americii și atacurile care l-au marcat

În timpul istoriei sale de peste 200 de ani, Capitoliul Statelor Unite ale Americii a fost locul principal în care Senatul și Camera Reprezentaților adoptă legile țării, locul în care președinții sunt inaugurați și în care rostesc anual discursurile despre Starea Națiunii.

Însă, deși Capitoliul a fost construit pentru a găzdui ramurile legislative, a mai fost și locul în care violențe cumplite precum incendii, atacuri armate și lupte au avut loc.

Flăcările distrug Capitoliul Statelor Unite în timpul războiului din 1812

Construirea Capitoliului a început oficial în septembrie 1793, atunci când președintele George Washington a depus prima piatră din temelie. Sclavii de culoare au fost cei care au construit, de fapt, Capitoliul. Congresul a început să folosească clădirea în 1800, anul în care guvernul federal și-a mutat operațiunile din Philadelphia la Washington, D.C. La fel ca multe alte clădiri federale din Washington, D.C., stilul în care a fost construit Capitoliul a fost bazat pe stilul neoclasic din secolul XIX, inspirat de arhitectura Greciei și Romei antice.

Construirea Capitoliului a continuat până la războiul din 1812, atunci când mobilizarea pentru luptă a țării a forțat o amânare a lucrărilor de construire. După un an de conflict între Statele Unite și Imperiul Britanic, trupele americane au incendiat o capitală din Canada colonială. Drept răzbunare, trupele britanice au ars clădiri federale din Washington, D.C., în 1814, inclusiv Casa Albă și Capitoliul.

Incendiul nu a distrus complet Capitoliul, însă a devastat îndeajuns de mult clădirea încât unii membri ai Congresului au sugerat relocarea guvernului federal înapoi în Philadelphia sau în alt oraș. În schimb, muncitorii au reconstruit Capitoliul și l-au extins pe măsură ce numărul statelor și a reprezentanților a continuat să crească. Astăzi, clădirea acoperă peste 1,5 milioane de m2 și conține mai mult de 600 de camere. De-a lungul următoarelor decenii, interacțiunile dintre acești membri ai Congresului au devenit tot mai tensionate și violente.

Violența din Congres erupe înainte de Războiul Civil

Perioada antebelică din SUA a fost marcată de violențe împotriva sclavilor de culoare, persoanelor de culoare libere și a aboliționiștilor. A fost o perioadă în care ziarele împotriva sclaviei se confruntau cu mulțimi violente, iar subiectul sclaviei îi făcea pe membrii Congresului să se atace între ei.

Unul dintre cele mai faimoase incidente de violență congresională este biciuirea lui Charles Sumner. În 1856, politicianul pro-sclavie Preston Brooks l-a bătut pe senatorul anti-sclavie Charles Sumner cu un baston chiar în încăpărea Senatului, lăsându-l aproape inconștient. Brooks a spus că a ales să îl atace pe Sumner pentru că nu a vrut să încalce o lege din 1839 privind duelarea, adopată la un an după ce un membru al Congresului l-a ucis pe altul în urma unui duel în Maryland, scrie History.

Biciuirea lui Sumner nu a fost un incident izolat. Istoricul Joanne B. Freeman a identificat alte peste 70 de violențe între membrii Congresului. În 1858, o bătaie a erupt între 30 de membri în Camera Reprezentanților la ora 2:00 dimineața, după ce un reprezentant din Sudul țării l-a apucat de gât pe unul din Nord. În 1860, un congressman pro-sclavie l-a amenințat pe unul anti-sclavie cu pistoale și bastoane în timp ce susținea un discurs împotriva sclaviei în Camera Reprezentanților.

Atunci când Abraham Lincoln a câștigat alegerile prezidențiale în 1860, statele americane din Sud au reacționat prin acte de secesiune și au declarat război Uniunii. Reprezentanții din Sud s-au revoltat împotriva propriei Uniuni, deși în timpul Războiului Civil, armata confederată nu a reușit niciodată să captureze D.C.

Atacuri armate și bombardamente la Capitoliu

Pe lângă duelurile și luptele fizice între membrii Congresului, oameni care nu erau membri ai Congresului au deschis focul și au plantat bombe în zona Capitoliului. În 1954, patru americani au deschis focul în Camera Reprezentanților, rănind cinci membri ai Congresului. Atacatorii au spus că motivul atacului a fost independența teritoriului american Puerto Rico. Locuitorii din Puerto Rico dețin cetățenie americană, însă nu pot vota la alegerile prezidențiale și nu beneficiază de reprezentanți în Congres.

Politicienii au supraviețuit, iar cei patru atacatori au fost trimiși la închisoare. Președintele Jimmy Carter a schimbat sentința unuia în 1977, oferind clemență celorlalți trei în 1979.

La data de 1 martie 1971, o bombă a explodat în clădirea Capitoliului. Deși explozia nu a rănit pe nimeni, incidentul a cauzat pagube de 300.000 de dolari. Grupul autointitulat Weather Underground pretindea că atacul a reprezentat un protest față de bombardamentele susținute de SUA asupra Republicii Populare Democrate Laos.

13 ani mai târziu, la data de 7 noiembrie 1983, o bombă a explodat la etajul al doilea al Senatului. Dispozitivul a fost detonat seara târziu și nimeni nu a fost rănit, însă a cauzat pagube de aproximativ 250.000 de dolari. Un grup numit Armed Resistance Unit a revendicat atacul, susținând că este răzbunare pentru acțiunile militare din Grenada și Liban. Șapte oameni au fost arestați în cele din urmă pentru legături cu atacul.

6 ianuarie 2021, o zi care va rămâne în istoria Statelor Unite ale Americii

Lăsând la o parte cauzele politice, nenumărați indivizi au comis sau amenințat cu violențe Capitoliul de-a lungul deceniilor. Aceste incidente includ și atacurile armate mortale din 1890 declanșate de conflictul dintre un reporter și un membru al Congresului, un atac armat mortal din 1998 asupra doi polițiști de către un bărbat tulburat mintal, dar și un episod în 2016 în care polițiștii au împușcat și au omorât un bărbat instabil mintal în timp ce acesta mânuia un pistol cu bile la Centrul pentru Vizitatori de la Capitoliu.

La data de 6 ianuarie 2021, în ziua în care reprezentanții s-au reunit pentru a formaliza rezultatele alegerilor prezidențiale americane din noiembrie 2020, sute de protestatari care îl susțineau pe președintele Donald Trump și doreau să răstoarne victoria electorală a lui Joe Biden au trecut de baricadele poliției și au luat cu asalt Capitoliul.

Vă mai recomandăm să citiți și:

De ce Washington D.C nu este un stat al SUA?

Donald Trump a emis un ordin prin care viitoarele clădiri federale trebuie să fie „frumoase”

O ”bucurie” nu vine niciodată singură! Războiul Civil American a adus cu sine câteva boli înfricoşătoare

Vicepremierul rus a declarat că vizita sa în SUA a fost anulată din cauza „celui de-al doilea război civil american”

Articolul O scurtă istorie a Capitoliului Statelor Unite ale Americii și atacurile care l-au marcat apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Conturile de Facebook și Instagram ale lui Donald Trump au fost suspendate „pe termen nedeterminat”

Conturile de Facebook și Instagram ale lui Donald Trump au fost suspendate „pe termen nedeterminat”, cel puțin până când Joe Biden îl va înlocui ca președinte al SUA, pe 20 ianuarie, a anunțat Mark Zuckerberg.

Fondatorul Facebook a postat joi un mesaj în care condamnă „evenimentele șocante din Washington DC.

Mesajul integral al lui Mark Zuckerberg:

„Evenimentele șocante din ultimele 24 de ore demonstrează clar că președintele Donald Trump intenționează să-și folosească timpul rămas în funcție pentru a submina tranziția pașnică și legală a puterii către succesorul său ales, Joe Biden.

Decizia sa de a-și folosi platforma pentru a admite mai degrabă, decât a condamna acțiunile susținătorilor săi la clădirea Capitolului, a deranjat pe bună dreptate oamenii din SUA și din întreaga lume. Ieri am eliminat aceste declarații pentru că am considerat că efectul lor – și probabil intenția lor – ar fi să provoace violențe suplimentare.

După certificarea rezultatelor alegerilor de către Congres, prioritatea pentru întreaga țară trebuie să fie acum să se asigure că cele 13 zile rămase și zilele după inaugurare trec în mod pașnic și în conformitate cu normele democratice stabilite.

În ultimii câțiva ani, i-am permis președintelui Trump să folosească platforma noastră în concordanță cu propriile reguli, eliminând uneori conținutul sau etichetând postările sale atunci când acestea încalcă politicile noastre. Am făcut acest lucru deoarece credem că publicul are dreptul la un acces cât mai larg posibil la discursuri politice, chiar și discursuri controversate. Dar contextul actual este acum fundamental diferit, implicând utilizarea platformei noastre pentru a incita la insurecții violente împotriva unui guvern ales democratic.

Credem că riscurile de a permite președintelui să continue să folosească serviciul nostru în această perioadă sunt pur și simplu prea mari. Prin urmare, extindem interdicția pe care am pus-o pe conturile sale de Facebook și Instagram pe termen nelimitat și cel puțin pentru următoarele două săptămâni până la finalizarea tranziției pașnice a puterii.”

Sursa: Pro TV

Articolul Conturile de Facebook și Instagram ale lui Donald Trump au fost suspendate „pe termen nedeterminat” apare prima dată în Știrialese.com.

Articol original

Conflictul comercial dintre China și Australia dovedește că cine irită Beijingul, plătește

Cu lumea anglo-saxonă aliată contra expansiunii chineze şi cu UE pregătindu-şi propria rezistenţă, guvernul de la Beijing se foloseşte de un război comercial cu Australia, de declaraţii belicoase şi chiar de trolling pe reţelele de socializare pentru a arăta că cine irită China, plăteşte.

China nu este doar principalul partener co­mercial al Australiei ci şi, din punctul de vedere al gu­ver­nului australian, o ameninţare pentru suvera­ni­tatea ţării, după cum scrie Reuters.

În octombrie, un oficial de top din guvernul chinez a declarat într-un interviu cu un reporter australian că „China este furioasă. Dacă faci din China duşmanul tău, atunci China va fi duşmanul tău“. Australia este una din primele ţări care s-au alăturat campaniei preşedintelui american Donald Trump de a limita activitatea companiilor chineze. Guvernul de la Canberra este primul care a interzis accesul companiei de tehnologie chineze Huawei la reţeaua 5G, în 2018.

O lege care previne amestecul străin în afacerile interne ale ţării

În acelaşi an, legiuitorii australieni au adoptat o lege care previne amestecul străin în afacerile interne ale ţării, măsură interpretată de mulţi ca având ca ţintă China. Relaţiile dintre cele două state s-au înrăutăţit şi mai mult după ce executivul australian a cerut o anchetă în privinţa originilor coronavirusului care produce COVID-19. Premierul australian Scott Morrison a mers până acolo încât a propus folosirea unor anchetatori independenţi cu puteri similare „inspectorilor de arme“. Newsroom, un site de ştiri neo-zeelendez, consideră acest lucru o greşeală catastrofală din partea lui Morrison. De atunci, relaţiile dintre Australia şi China s-au deteriorat încontinuu.

Au urmat alte şicanări reciproce, incluzând percheziţii la locuinţele din Australia ale unor jurnalişti chinezi, evacuarea unor jurnalişti australieni din China şi insulte la cel mai ridicat nivel. Beijingul a acuzat Australia de alimentarea „isteriei antichineze“, iar presa de stat din China l-a acuzat pe premierul Morrison că „participă fără să gândească la încercările administraţiei SUA de a presa China“, potrivit Mediafax.

Un asalt economic de amploare din partea Chinei asupra Australiei

Săptămâna trecută, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Afaceri Externe al Chinei Zhao Lijian a postat un tweet cu o poză trucată cu un soldat australian tăind gâtul unui copil afgan. Morrison a cerut Beijingului să-şi ceară scuze, iar China a răspuns cu un editorial în Global Times, un ziar al partidului comunist, cu titlul „Bunăvoinţa Chinei este inutilă în faţa răutăţii Australiei“. Alături de multe alte state, Australia a criticat modul în care China îi tratează pe musulmanii uiguri, cum Beijingul încearcă să suprime democraţia din Hong Kong şi activităţile militare chineze din Marea Chinei de Sud.

Aceste şicanări n-ar fi contat prea mult în ochii lumii dacă n-ar fi fost însoţite de ceea ce unii observatori consideră a fi un asalt economic de amploare din partea Chinei asupra Australiei. În urmă cu două săptămâni, Beijingul a impus tarife de peste 200% asupra importurilor de vin australian, după lansarea unei investigaţii antidumping asupra vinurilor exportate, lovind astfel cea mai mare piaţă a industriei de profil din Australia. Exportatorii acuză nu doar supraxatele, ci şi blocarea livrărilor în vama chineză. Anterior, China a lovit Australia oprind sau reducând importurile de carne de vită de la cinci mari fabrici de procesare, de cărbune, orz – tarifat suplimentar cu 80%, de cereale de la cel mai mare exportator de profil, de fructe de mare, zahăr, bumbac – 65% din producţia de bumbac australiană se duce de obicei în China, şi de lemn. Interzicerea importurilor de lemn din Queensland a fost justificată de autorităţile vamale chineze prin descoperirea unor insecte dăunătoare într-unul din transporturi.

Posibile planuri ale Beijingului de a opri neoficial importurile de făină

South China Morning Post a scris şi despre posibile planuri ale Beijingului de a opri neoficial importurile de făină. O parte din interdicţii iau forma unor recomandări făcute de guvern fabricilor sau cumpărătorilor. În unele cazuri, Beijingul susţine că perturbările din comerţ sunt cauzate de scăderea cererii de pe piaţa internă. În perioada 2019-2020, aproape 40% din bunurile exportate de Australia – peste 150 de miliarde de dolari – s-au dus în China, în timp ce doar 2% din bunurile chineze au ajuns în Australia, potrivit statisticii oficiale a Canberrei.

Sancţiunile chineze au afectat până acum o treime din exporturile Australiei în China. Beijingul se foloseşte tot mai mult de piaţa sa uriaşă ca de un levier pentru a extrage concesii politice şi creşte influenţa strategică. Australia are atuul dependenţei industriei oţelului din China de minereul său de fier.

Unii analişti spun că Trump, prin paralizarea Organizaţiei Mondiale a Comerţului, a permis Chinei să dezlănţuie un război comercial contra Australiei. În lumea post OMC, linia subţire dintre regulile comerţului internaţional şi politica puterii a fost ştearsă, remarcă World Politics Review.

Între timp, Australia lucrează la un tratat de apărare reciprocă cu Japonia, ţară pe care liderii chinezi o consideră un rival strategic. Iar Londra şi Washingtonul au anunţat că sprijină guvernul australian în lupta acestuia cu presiunile chineze.

Articolul Conflictul comercial dintre China și Australia dovedește că cine irită Beijingul, plătește apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Donald Trump a cerut oprirea numărării voturilor trimise prin poştă

Preşedintele în funcţie al Statelor Unite, Donald Trump, a cerut joi oprirea numărării voturilor, în contextul în care denunţă posibile fraude în procesarea buletinelor de vot prin corespondenţă.

„Opriţi numărarea voturilor!”, a transmis Donald Trump, prin Twitter.

„Orice buletin de vot venit după ziua alegerilor nu va fi numărat!”, a adăugat Donald Trump. Acest mesaj a fost etichetat cu avertisment de platforma de microblogging Twitter, care subliniază că ar putea fi vorba de informaţii controversate sau care pot induce în eroare.

„Toate voturile trebuie numărate. Păstraţi-vă încrederea, vom câştiga”

Joseph Biden, candidatul Partidului Democrat în scrutinul prezidenţial din SUA, s-a declarat joi încrezător că va obţine victoria, în contextul în care mai are nevoie de câştigarea unui singur stat american. „Toate voturile trebuie numărate. Păstraţi-vă încrederea, vom câştiga”, a transmis Joseph Biden prin Twitter.

Şansele lui Joseph Biden de a deveni preşedinte al SUA depind de o eventuală victorie în Nevada, Carolina de Nord ori în Pennsylvania, în timp ce preşedintele în funcţie, Donald Trump, ar avea nevoie de victorii în patru state pentru a rămâne în funcţie. În momentul de faţă, Joe Biden este creditat, potrivit proiecţiilor Fox News şi The Wall Street Journal, cu 264 de voturi în Colegiul electoral federal, iar Donald Trump cu 214, potrivit Mediafax.

Mesajul lui Trump, etichetat cu avertisment de platforma de microblogging Twitter

Donald Trump a exprimat dubii privind votul prin corespondenţă, iar rezultatele în multe state decisive depind de aceste voturi.

Donald Trump a acuzat, miercuri seară, că politicienii democraţi încearcă să comită fraude electorale în scrutinul prezidenţial. „Ei găsesc peste tot voturi pro-Biden – în Pennsylvania, Wisconsin şi Michigan. Foarte rău pentru ţara noastră!”, a transmis Donald Trump prin Twitter. „Depun eforturi pentru a face să dispară rapid avantajul de 500.000 de voturi din Pennsylvania. La fel în Michigan şi în alte state!”, a afirmat Donald Trump. Acest mesaj a fost etichetat cu avertisment de platforma de microblogging Twitter, care subliniază că ar putea fi vorba de informaţii controversate sau care pot induce în eroare.

Articolul Donald Trump a cerut oprirea numărării voturilor trimise prin poştă apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Echipa de campanie a lui Trump pregăteşte contestarea rezultatelor scrutinului prezidenţial

Echipa de campanie electorală a preşedintelui în funcţie al SUA, Donald Trump, se pregăteşte de contestarea rezultatelor scrutinului prezidenţial în unele state americane.

„Statul Wisconsin se îndreaptă spre renumărare”, a declarat Bill Stepien, citat de cotidianul The New York Times şi de postul CNN. „În pofida sondajelor ridicole folosite ca tactică de limitare a participării la vot, Wisconsin are o cursă strânsă aşa cum am ştiut mereu că va avea. Există sesizări privind nereguli în unele comitate din Wisconsin, ceea ce generează dubii serioase privind validitatea rezultatelor. Preşedintele este în marja în care poate fi cerută renumărarea şi vom face imediat acest lucru”, a argumentat Bill Stepien.

„Dacă vom număra toate buletinele de vot valide, preşedintele câştigă scrutinul. Credem că preşedintele poate câştiga dacă sunt numărate toate buletinele de vot trimise în mod legal”, a subliniat Bill Stepien.

Echipa de campanie a lui Donald Trump consideră „total greşite” proiecţiile difuzate de postul Fox News şi de agenţia Associated Press privind rezultatul din Arizona, un stat în care ar fi câştigat Joe Biden.

Jen O’Malley Dillon, şeful echipei de campanie a lui Joseph Biden, a declarat că fostul vicepreşedinte se va adresa miercuri seară naţiunii. „Ne aşteptăm ca la un moment dat, în cursul zilei de astăzi, fostul vicepreşedinte să se adreseze poporului american”, a declarat Jen O’Malley Dillon.

Unde conduce Joe Biden

Joe Biden conduce la diferenţe mici în statele Wisconsin, Michigan şi Nevada, care i-ar putea aduce încă 32 de voturi în Colegiul electoral federal. Joe Biden este creditat deja, conform proiecţiilor Fox News, cu 238 de voturi în Colegiul electoral federal, iar Donald Trump, cu 213. Sunt aşteptate şi rezultatelor alegerilor în Pennsylvania, Carolina de Nord şi Georgia.

Potrivit proiecţiilor realizate de CNN, Joseph Biden este creditat cu 224 de voturi în Colegiul federal, iar Donald Trump cu 213.

Şi echipa de campanie a lui Joe Biden a semnalat că este pregătită de litigii judiciare privind rezultatul scrutinului prezidenţial.

Articolul Echipa de campanie a lui Trump pregăteşte contestarea rezultatelor scrutinului prezidenţial apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original