Un oficial american spune că a treia doză de vaccin împotriva COVID-19 ar putea avea efecte secundare grave

SUA analizează necesitatea celei de-a treia doze de vaccin anti-COVID-19, dar trebuie să vadă mai multe date pentru a şti dacă rapelul suplimentar ar putea creşte riscurile apariţiei efectelor secundare grave, a declarat un oficial din domeniul sănătății.

Oficialul a declarat că a doua doză de vaccin a fost asociată cu rate mai mari de efecte secundare, sugerând că a treia doză ar putea provoca riscuri şi mai mari.

„Suntem foarte interesaţi să ştim dacă o a treia doză poate fi sau nu asociată cu un risc mai mare de reacţii adverse, în special unele dintre cele mai severe, deşi foarte rare, efecte secundare”, a declarat Jay Butler, director adjunct la Centrul SUA pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor.

Guvernul SUA nu a luat o decizie cu privire la administrarea celui de-al doilea rapel, dar consideră că ar putea fi nevoie de el în cazul persoanelor vârstnice sau altor grupuri în pericol să facă forme grave de COVID-19, a spus Butler.

Vaccinurile existente oferă o protecţie semnificativă împotriva variantei Delta

Pfizer şi BioNTech intenţionează să solicite, în câteva săptămâni, autorităţilor de reglementare din SUA să autorizeze a doua doză de rapel a vaccinului său COVID-19, pe baza dovezilor unui risc mai mare de infectare la şase luni după inoculare şi răspândirea variantei Delta foarte contagioasă.

Butler a spus că nu a văzut nicio dovadă a scăderii imunităţii la COVID-19 în rândul locuitorilor SUA care au fost imunizaţi în decembrie sau ianuarie, potrivit Mediafax.

El a adăugat că vaccinurile existente oferă o protecţie semnificativă împotriva variantei Delta a COVID-19, care a fost descoperită pentru prima dată în India şi a devenit tulpina dominantă în Statele Unite.

Articolul Un oficial american spune că a treia doză de vaccin împotriva COVID-19 ar putea avea efecte secundare grave apare prima dată în Descopera.

Articol original

Motivul pentru care Franța a amendat Google cu jumătate de miliard de euro

Grupul american Google a fost amendat cu 500 de milioane de euro de autorităţile din Franţa, în contextul în care nu a reuşit să se conformeze unui ordin potrivit căruia va negocia acorduri echitabile cu trusturile de presă pentru a se folosi de conţinutul acestora.

Autoritatea pentru Concurență din Franţa a anunțat că Google a încălcat o hotărâre din aprilie 2020, care îi cerea companiei să negocieze „cu bună credinţă” acorduri de licenţiere şi remunerare cu trusturile media şi agenţiile de presă pentru orice utilizare a conţinutului protejat de drepturile de autor.

În ianuarie, Google a convenit asupra unui acord major de copyright digital cu editorii de conţinut din Franţa. Ca parte a înţelegerii, compania a anunțat că va negocia licenţe individuale cu membrii alianţei de presă din Franţa care acoperă respectarea drepturilor de autor şi accesul la noul serviciu de ştiri din cadrul Google, News Showcase.

Gigantul american a ajuns la un acord cu autorităţile franceze

Evenimentul marchează cea mai mare amendă pe care a lansat-o vreodată autoritatea de concurență din Franţa, scrie Mediafax.

La jumătatea lunii mai, Google – parte a companiei-mamă Alphabet – a fost amendată cu 102 milioane de euro pentru abuzarea poziţiei sale dominante, facilitată de sistemul de operare Android şi magazinul de aplicaţii Google Play.

În iunie, gigantul american a ajuns la un acord cu autorităţile franceze de concurenţă, în cadrul căruia şi-a luat angajamentul de a efectua modificări în divizia globală de advertising pentru a se asigura că nu va face abuz de poziţie dominantă. În acelaşi timp, compania a primit o amendă de 268 de milioane de euro.

Articolul Motivul pentru care Franța a amendat Google cu jumătate de miliard de euro apare prima dată în Descopera.

Articol original

Primul mare asasinat din istoria Americii: preşedintele Abraham Lincoln, omorât de un actor

Crescut într-o familie săracă, Lincoln, de profesie avocat,  a fost al şaisprezecelea preşedinte al Statelor Unite ale Americii, funcţie pe care a exercitat-o începând cu luna martie 1861 şi până la asasinarea sa în aprilie 1865. Lincoln a condus Statele Unite în timpul Războiului Civil—cel mai sângeros conflict al său, dar şi cea mai mare criză morală, constituţională şi politică. Prin aceasta, el a conservat Uniunea, a abolit sclavia, a întărit guvernul federal şi a modernizat economia.

Citeşte şi Săptămâna Patimilor: ce trebuie să ştii din istoria şi religia creştină

 

Citeşte şi Miracolul Luminii Sfinte de la Ierusalim, o farsă din raţiuni financiare?

 

Abraham Lincoln a fost asasinat pe data de 14 Aprilie 1865 în incinta teatrului Ford din Washington de către John Wilkes Booth. Acesta era un actor în cadrul acestui teatru şi simpatizant al Confederaţilor care au conspirat, de asemenea, pentru uciderea vicepreşedintelui Andrew Johnson şi Secretarului de Stat William Seward. Conspiratorii au sperat astfel că moartea lui Lincoln şi a succesorilor săi va destrăma guvernul unionist şi va permite guvernului confederat să continue razboiul. Booth a tras un singur glonţ de la distanţă mică în capul preşedintelui Lincoln, ucigându-l pe loc. Arma folosită era un revolver Deringer de calibrul 44.

Lincoln este considerat unul dintre cei mai mari preşedinţi ai SUA.

Descopera.ro îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 15 aprilie:

1452 – S-a născut Leonardo da Vinci, om de ştiinţă, pictor şi sculptor, figură de marcă a Renaşterii (m. 2 mai 1519).

1605 – A murit ţarul Boris Godunov. După decesul acestuia, s-a urcat pe tronul Rusiei primul reprezentant al dinastiei Romanovilor.

1684 – S-a născut împărăteasa Rusiei Ecaterina I (m. 17 mai 1727), care i-a urmat la tron soţului său, ţarul Petru cel Mare

1821 – S-a născut Ioan Axente Sever, profesor şi revoluţionar paşoptist. (m. 15 august 1906)

1893 – România a semnat Convenţia sanitară internaţională.

1900 – Se inaugurează expoziţia Universală de la Paris.

1910 – Au fost restabilite relaţiile diplomatice româno-elene.

1980 – A murit Jean Paul Sartre, laureat al premiului Nobel în 1964, exponent de marcă al curentului existenţialist (n. 21 iunie 1905)

1990 – A încetat din viaţă actriţa americană Ava Gardner, actriţă la Hollywood. A fost nominalizată la Oscar în 1953. (n.1922)

1990 – A murit actriţa Greta Garbo, legendă a cinematografiei mondiale. (n. 18 septembrie 1905)

1998 – Bucureştiul a găzduit o premieră mondială în domeniul informaticii, aici fiind lansat primul computer personal dotat cu procesor Intel Pentium II la 400 de MHz.

2007 – Rusia a lansat prima nouă generaţie de submarine cu propulsie şi capacitate nucleară de la destrămarea Uniunii Sovietice.

2008 – A încetat din viaţă Dan Grigorescu, istoric literar, eseist, critic literar, traducător, profesor de literatură comparată, critic de artă şi istoric al artei, membru al Academiei Române din 2004 (n. 13 mai 1931).

Articolul Primul mare asasinat din istoria Americii: preşedintele Abraham Lincoln, omorât de un actor apare prima dată în Descopera.

Articol original

Primul preşedinte american care a fost SILIT să îşi dea demisia

Richard M.Nixon a fost primul preşedinte american care a fost constrâns să îşi dea demisia. La 27 iulie 1974, Camera Reprezentanţilor a SUA a decis punerea sub acuzare a preşedintelui Nixon în cadrul afacerii Watergate; la 8 august 1974, acesta îşi înaintează demisia.

Citeşte şi Şi-a dat viaţa pentru a salva un rival. Povestea unui ofiţer german care a murit încercând să salveze un soldat american

 

Citeşte şi Istoria dintre cearşafuri: Controversatul membru al lui John Dillinger şi căsătoria unui preşedinte american cu fiica sa

 

In contextul razboiului din Vietnam, scandalul Watergate se declanseaza in ’72, acelasi an in care, in luna noiembrie, Nixon va fi reconfirmat la Casa Alba. Pentru blocarea unei scurgeri de informatii delicate cu privire la operatiunile militare desfasurate in Vietnam (celebrele “Pentagon papers”, un studiu top-secret al Departamentul Apararii asupra implicarii Statelor Unite in Razboiul din Vietnam si in precedentele conflicte politice sau militare in sud-est-ul asiatic), si pentru a-l discredita pe presupusul responsabil, analistul militar Daniel Ellsberg, este mai intai devastat cabinetul psihiatrului acestuia din Los Angeles.

Apoi, pe 17 iunie 1972, echipa de „instalatori” creata la “adapostul” presedintelui si insarcinata sa conduca operatiunile de sabotaj si spionaj, este prinsa in flagrant delict in in interiorul birourilor Comitetului Electoral al Democratilor, aflate in hotelul Watergate din Washington. Cei cinci, carora li se vor adauga ulterior alti doi complici, sunt surprinsi de paznicii de noapte in timp ce “plantau” microfoane sub birouri. Initial, stirea trece neobservata, fiind catalogata (inclusiv de Ron Ziegler, purtatorul de cuvant al presedintelui Nixon) drept o simpla tentativa de spargere („third-rate burglary attempt”); dar in ianuarie 1973 se stie deja ca cei 7 aveau toti mai mult sau mai putin legaturi cu Partidul Republican. Astfel, la doar doua luni distanta de la victoria democratilor in alegeri, doi membri ai comitetului pentru realegerea presedintelui, Gordon Liddy, fost agent FBI si fost angajat al Casei Albe, si James Mc Cord, ex CIA – ex FBI, insarcinatul cu securitatea in cadrul comitetului de realegere a lui Nixon, vor fi incriminati pentru spionaj in dosarul Watergate.

Pe parcursul procesului, in schimbul unei reduceri a pedepsei, McCord va face declaratii scrise menite a implica in mod direct comitetul de realegere a lui Nixon. De-acum afacerea capatase dimensiuni politice noi si neasteptate. In data de 30 aprile 1973, Nixon va fi constrans sa aprobe demisiile a doi dintre cei mai apropiati colaboratori, implicati adanc in afacere, Haldeman si Ehrlichman care, in cele din urma, vor ajunge chiar in inchisoare. Il va concedia si pe consilierul de la Casa Alba, John Dean, care incepand din acest moment se va transforma in martorul-cheie al anchetei parlamentare.

Citeşte aici continuarea!

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii ale zilei de 9 ianuarie:

1768 – Philip Astley înfiinţează la Londra primul circ modern

1873 – A încetat din viaţă împăratul Napoleon al III-lea (Bonaparte) al Franţei (n. 20 apr. 1808)

1890 – S-a născut Karel Capek, dramaturg şi romancier ceh (d. 25 decembrie 1938)

1908 – S-a născut scriitoarea Simone de Beauvoir („Toţi oamenii sunt muritori”, „Mandarinii”; „Amintirile unei fete cuminţi”) (m. 14 aprilie 1986)

1954 – A fost inaugurat Teatrul de Operă şi Balet (Opera Naţională ) din Bucureşti

1998 – A încetat din viaţă Lia Manoliu, fostă campioană olimpică la aruncarea discului (n. 25 aprilie 1932)

2005 – Au avut loc alegeri pentru desemnarea succesorului lui Yasser Arafat la conducerea Autorităţii Palestiniene. Preşedinte al Autorităţii Palestiniene a fost ales Mahmud Abbas, candidatul Fatah, principala mişcare palestiniană

2007 – Patru brăţări dacice care fac parte din patrimonul naţional şi care au fost descoperite în Munţii Orăştiei, au fost răscumpărate de Guvernul României şi readuse în ţară

2009 – Preşedintele Sport Club Miercurea Ciuc, Antal Istvan, a decedat. Antal Istvan a fost jucător, antrenor şi preşedinte al SC Miercurea Ciuc. A făcut parte din generaţia de aur a hocheiului românesc, participând la numeroase competiţii , cea mai prestigioasă fiind Jocurile Olimpice de iarnă din 1980 de la Lake Placid, dar şi la mai multe ediţii ale CM. (n. 18 septembrie 1958).

Articolul Primul preşedinte american care a fost SILIT să îşi dea demisia apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Hirohito, împăratul care a domnit 62 de ani. După ce a permis atrocităţile totalitare s-a supus generalului american Douglas MacArthur

Hirohito s-a născut în Palatul Aoyama în Tokyo. A fost primul băiat al Prinţului Moştenitor Yoshihito (viitorul Împărat Taishō) şi al Prinţesei Sadako (viitoarea Împărăteasă Teimei).

Citeşte şi O nouă ipoteză privind scufundarea Titanicului prinde contur, după mai bine de 100 de ani

 

Citeşte şi Unul dintre cele mai mari mistere din al Doilea Război Mondial, rezolvat după 75 de ani. De ce nu a fost găsit niciodată trupul lui Amy Johnson

 

Potrivit tradiţiei, Hirohito a fost separat de părinţii săi şi, împreună cu fratele său mai mic, Yasuhito (viitorul Prinţ Chichibu), a fost dat în grija unui amiral pensionat, contele Kawamura Sumiyoshi, şi a soţiei acestuia. Prinţul Hirohito a mers la şcoala de băieţi Gakushuin din 1908 până în 1914, apoi la institutul special al prinţilor moştenitori (Tōgū-gogakumonsho), din 1914 până în 1921. El a primit o pregătire militară de la amiralul Heihachirō Tōgō (care a fost comandant al marinei militare imperiale în timpul războiului ruso-japonez). De la Shigetake Sugiura a primit învăţături despre morală, filosofie şi religie, iar cu Kurakichi Shiratori a făcut pregătire istorică. Toţi aceşti trei profesori ai lui erau naţionalişti fervenţi, dar şi apărători ai unei monarhii divine, dar constituţională şi parlamentară, după modelul domniei împăratului Meiji.

La moartea bunicului, Împăratul Meiji, la 30 iulie 1912, tatăl lui Hirohito, Yoshihito, i-a succedat la tron, iar el a devenit moştenitor al coroanei. A fost investit oficial cu titlul de prinţ moştenitor la 2 noiembrie 1916. În 1921 a făcut un tur de şase luni prin Regatul Unit, Franţa, Italia, Olanda (Ţările de Jos) şi Belgia, fiind astfel primul prinţ ce a călătorit în străinătate. La întoarcerea sa în Japonia a devenit conducător al Japoniei, pe 29 noiembrie 1921, în spatele tatălui său, ce suferea de o boală mintală.

S-a familiarizat cu noua sa poziţie prin efectuarea obligaţiilor cotidiene ale tatălui său: deschiderea sesiunii anuale a Dietei Imperiale, semnarea actelor, decretelor şi legilor, realizarea ritualurilor Shintō.

În 1923, a fost promovat la rangul de colonel-locotenent în armată şi marină, iar doi ani mai târziu la cel de colonel.

Acuzat că a încurajat derapajele totalitare

Pe 25 decembrie 1926 Hirohito a urcat pe tron în urma decesului tatălui său, Yoshihito. În acest fel era Taishō o fost urmată de o nouă eră, era Shōwa (Pacea Iluminată).

În noiembrie 1928, succesiunea împăratului a fost confirmată prin ceremonie (Sokui no rei) care simboliza atât „înscăunarea” cât şi „încoronarea” (Shōwa no tairei-shiki).

Prima parte a domniei lui Hirohito a fost o luptă împotriva crizei economice şi o cursă pentru înarmare, prin mijloace legale, cât şi ilegale. Armata Imperială Japoneză şi Marina Imperială Japoneză a avut mereu parte de veto în formarea cabinetelor începând din 1900 şi între 1921 şi 1944 fiind nu mai puţin de 64 de incidente ale violenţei politice.

Hirohito a fost foarte aproape de a fi asasinat de o grenadă aruncată de activistul pentru independenţa coreeană Lee Bong-Chang în Tokyo, pe 9 ianuarie 1932.

Un alt caz de asasinare a fost cel al Prim-ministrului interimar Tsuyoshi Inukai în 1932, ce s-a marcat prin sfârşitul controlului militar asupra civililor.

Pe parcursul domniei sale în perioada celui de-al doilea război mondial, adevărata putere a fost deţinută de generalul Hideki Tojo şi de junta sa militară.

Unii istorici consideră că Hirohito a încurajat derapajele totalitare şi că a participat activ la luarea marilor decizii, susţinând politica expansionistă. Alţii susţin că, de fapt, Împăratul era doar o marionetă în mâinile liderilor militari.

După capitularea Japoniei, în august 1945, Hirohito şi-a păstrat tronul, în timp ce mulţi dintre liderii militari niponi au fost judecaţi pentru crime de război.

La 15 august 1945 el s-a adresat pentru prima dată naţiunii, prin intermediul radioului, cerând supuşilor săi să „suporte insuportabilul” şi să accepte depunerea armelor.

Împăratul a promis cooperare totală cu ocupantul american şi s-a ţinut de cuvânt. Timp de şase ani, adevăratul conducător al Japoniei a fost generalul Douglas MacArthur, comandantul Forţelor Aliate. El a demarat un ambiţios proces de reconstrucţie, impunând, în paralel, ample reforme democratice.

Totodată, rolul Împăratului a fost încadrat în limitele strâmte ale monarhiei constituţionale. O premieră absolută în istoria Japoniei a fost că Hirohito a renunţat la statutul său tradiţional de „divinitate întrupată”, proclamându-şi natura omenească.

Hirohito a avut cea mai lungă domnie din istoria Japoniei, de 62 de ani, care s-a încheiat odată cu moartea sa pe data de 7 ianuarie 1989.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 7 ianuarie:

1917 – S-a înfiinţat Comitetul naţional al românilor emigranţi din Austro-Ungaria, care a semnat declaraţia de război împotriva monarhiei austro-ungare.

1926 – S-a născut scriitorul Mircea Sîntimbreanu, director al editurii Albatros (d. 19 aug. 1999)

1943 – A încetat din viaţă fizicianul croat Nikola Tesla, inventatorul motorului electric asincron care îi poartă numele (n. 10 iulie 1856)

1958 – A încetat din viaţă Petru Groza, preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, preşedinte al Consiliului de Miniştri (1945-1952) (n. 7 dec 1884)

1990 – CFSN a adoptat Decretul – Lege nr.6 privind abolirea pedepsei cu moartea.

1997 – Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a luat hotărârea de înfiinţare a Consiliului Naţional de Acţiune Împotriva Corupţiei şi Crimei Organizate (CNAICCO), coordonat de preşedintele României şi funcţionînd pe lângă CSAT

1999 – A încetat din viaţă poetul şi graficianul Constantin Dracsin (n. 20 iulie 1940)

2006 – A încetat din viaţă alpinistul şi scriitorul austriac Heinrich Harrer, primul care a escaladat versantul nordic al masivului Eiger din Alpii elveţieni. Harrer, a cărui carte autobiografică „Şapte ani în Tibet” a fost transpusă pe marile ecrane de regizorul Jean-Jacques Annaud, într-un film în care rolul său a fost jucat de Brad Pitt, era cunoscut şi pentru relaţia sa cu Dalai Lama, căruia i-a fost profesor în anii 1940. La sfârşitul anilor 1990, Harrer a confirmat că în tinereţe a făcut parte din partidul nazist şi din SS (n. 1912)

2009 – Ministrul Economiei, Adriean Videanu, a anunţat că a luat decizia de a instaura situaţia de urgenţă în sistemul energetic, în urma sistării livrărilor de gaze ruseşti către România.

2011 – A încetat din viaţă Ion Vova, cunoscut actor şi regizor al Teatrului Naţional Radiofonic; supranumit „Domnul Radio” – şi-a legat indisolubil numele de teatrul la microfon, de emisiunile educative pentru copii şi de programele de divertisment precum „Ora veselă” (n. 30 septembrie 1917)

Articolul Hirohito, împăratul care a domnit 62 de ani. După ce a permis atrocităţile totalitare s-a supus generalului american Douglas MacArthur apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Actorul Michael B Jordan a fost desemnat cel mai sexy bărbat în viață

Actorul Michael B. Jordan, care a jucat în „Black Panther”, a fost numit cel mai sexy bărbat în viață de revista People, el fiind al treilea actor de culoare care a primit consecutiv titlul, conform Reuters.

Jordan este în vârstă de 33 de ani și este celibatar. „Este un club bun din care să faci parte”, a spus el într-un interviu pentru People.

Jordan și-a început cariera de actor pe când era copil

Jordan și-a început cariera ca actor copil în emisiuni TV precum „Toți copiii mei” și a urcat constant în ierarhia de la Hollywood. În 2015 a jucat în „Creed” și trei ani mai târziu în „Black Panther”.

Jordan, al cărui titlu a fost anunțat în emisiunea TV „Jimmy Kimmel Live!”, îi urmează pe cântărețul John Legend și pe actorul britanic Idris Elba, care au fost numiți în 2019 și 2018.

Jordan s-a alăturat organizației nonprofit Color of Change

Actorul aeste un promotor al diversității la Hollywood, potrivit Mediafax.

La începutul acestui an, la apogeul protestelor Black Lives Matter, Jordan s-a alăturat organizației nonprofit Color of Change și a lansat o inițiativă care oferă modalități concrete în care Hollywood-ul ar putea investi în poveștile cu conținut anti-rasist. Jordan apare pe coperta revistei People în numărul dublu care va apărea în această săprtămână.

Articolul Actorul Michael B Jordan a fost desemnat cel mai sexy bărbat în viață apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original