Misiune oficială în Germania în sprijinul familiei Furdui, despărțită de luni de zile de copii

Senatorul PSD de Dâmbovița, Titus Corlățean, președinte al Comisiei pentru politică externă a Senatului României, s-a aflat, în perioada 6-9 iulie 2021, într-o misiune oficială în Germania. Parlamentarul social-democrat a fost însoțit de deputatul Ben-Oni Ardelean, vicepreşedintele Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaților.

Scopul acestei vizite l-a reprezentat situația soților Camelia și Petru Furdui, analizarea la rece a acestui caz și declanșarea unor demersuri pe lângă autoritățile germane în vederea reunificării acestei familii. Statul german le-a luat cei șapte copii sub motivația că au manifestat asupra lor un comportament abuziv.

Senatorul PSD s-a implicat imediat ce a aflat despre această dramă. Totul a început în luna aprilie când fiul cel mare al soților Furdui, probabil pe fondul unei răzbunări puerile, a relatat profesorilor de la școala unde învața că părinții au un comportament violent față de sora lui cea mică. Protecția Copilului din Germania a acționat imediat, luându-i pe copii din sânul familiei. Patru copii au fost preluați de acasă, iar ceilalți trei au fost îmbarcați în mașină și duși la un centru special direct de la școală.

Senatorul PSD Titus Corlățean a atras atenția în nenumărate rânduri asupra acestui abuz, un atentat la adresa unei familii de români.

„În prima parte a vizitei, au fost prezenţi pentru susţinerea misiunii în cadrul contactelor avute la nivel de land o serie de reprezentanţi ai asociaţiilor şi comunităţilor româneşti din Germania, Franţa şi Italia, precum şi înalţi reprezentanţi ai bisericii creştine evanghelice neoprotestante din care face parte familia Furdui, atât din România, cât şi din Germania şi Europa de Vest.

Programul a inclus contacte oficiale cu autorităţi ale guvernului și Parlamentului landului mentionat, responsabili politici și administrației ai districtului în care locuiește familia, responsabili cu competente în materie de protecția minorilor, la nivel local şi la nivelul landului în care îşi are familia reşedinţa, precum şi întâlniri cu părinţii, comunitatea românească din regiune şi comunitatea religioasă. Totodată, a inclus la Berlin întâlniri cu înalţi reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe din Germania şi ai Bundestag-ului.

Cei doi oficiali români, având mandatul Parlamentului României, au întreprins o serie de demersuri necesare şi fundamentate în baza evaluărilor şi informaţiilor obţinute pe diverse canale pentru a susţine reunificarea familiei, prin readucerea copiilor la părinţi. Au fost prezentate argumente de natură factuală, juridice şi politice în acest sens, având în vedere normele și bunele practici în dreptul internațional şi faptul că familia este deţinătoare exclusiv a cetăţeniei române.

În acest context, misiunea parlamentară a prezentat argumente obiective care să sprijine ideea că măsura de preluare temporară a copiilor de către Jugendamt (autoritatea germană pentru protecţia copilului) este în mod clar disproporţionată. Totodată, cei doi parlamentari au semnalat în mod direct autorităţilor o serie de elemente preocupante în legătură cu gestionarea cazului menţionat de către Jugendamt, care ridică serioase semne de întrebare asupra caracterului obiectiv al unora din deciziile adoptate.

Misiunea parlamentară salută caracterul constructiv şi fundamentat pe deschidere şi bună credinţă, în baza elementelor de drept naţional şi internaţional, precum şi pe baza relaţiilor bilaterale solide între România şi Germania, al modului cu care au avut loc contactele cu autorităţile federale de la Berlin şi de land, la Hanovra. Totodată, semnalează cu regret o serie de elemente importante inadecvate constatate în gestionarea cazului la nivel local. În acest sens, cei doi parlamentari urmează să prezinte un Raport Conducerii Parlamentului României, cât şi autorităţilor guvernamentale pentru continuarea şi finalizarea cu succes a obiectivului de reunificare a familiei Furdui, părinţii şi cei 7 copii.

De asemenea, misiunea adresează mulţumiri pentru colaborarea cu asociaţiile românilor din afara ţării şi a cultelor evanghelice menţionate, din România şi diasporă. Totodată, transmite aprecierea pentru modul corect instituţional al colaborării cu Ministerul Afacerilor Externe din România şi respectiv din Germania”, se precizează într-un comunicat oficial.

Articol original

Biologii au „readus la viață” genul unor celule ciudate și galbene, uitat timp de 140 de ani

Adânc în țesuturile actiniilor, coralilor și meduzelor există celule ciudate și galbene care diferă din punct de vedere genetic de animalele marine.

După mai bine de un secol de la desemnarea acestor celule la un gen acum uitat, un nou studiu a „readus la viață” denumirea și a descris șase noi specii din întreaga lume.

„Având în vedere că echipa noastră este alcătuită din oameni de știință din șapte țări, am putut colecta toate aceste mostre în timpul pandemiei. Acest studiu evidențiază modul în care spiritul descoperirii științifice aduce oamenii împreună, chiar și în vremuri de restriște”, a explicat Todd LaJeunesse, biolog și autor coordonator al noului studiu, de la Universitatea de Stat din Pennsylvania, SUA

Descrise pentru prima oară în 1881, celulele galbene au fost inițial clasificate în genul Zooxanthella de către omul de știință Karl Brandt. De asemenea, Brandt a introdus termenul „zooxanthellae”, care este folosit în mod colocvial chiar și astăzi.

Genul Philozoon, nefiind folosit niciodată, a fost uitat

Cu toate acestea, un alt cercetător, un scoțian numit Patrick Geddes, investiga aceste celule galbene în același timp. În 1882, fără să vadă cercetările lui Brandt, Geddes a descoperit că celulele nu erau doar separate de animalele în care se aflau, dar și faptul că acestea erau benefice, astfel având un rol simbiotic.

Genul stabilit de Geddes pentru a clasifica aceste celule a fost Philozoon, din cuvintele grecești „a iubi ca un prieten” și „animal”. Din păcate, Brandt a fost primul, astfel că genul Philozoon, nefiind folosit niciodată, a fost uitat odată cu trecerea timpului.

Acum, savanții știu prea bine că aceste microorganisme ciudate studiate de Geddes și Brandt sunt dinoflagelate fotosintetice, adică alge unicelulare aflate în simbioză cu alte ființe marine, precum coralii, din familia Symbiodiniaceae.

În cadrul noului studiu, cercetătorii au analizat mai îndeaproape celulele galbene, folosind date genetice, geografice și morfologice pentru a stabili poziția pe care ar trebui să o ocupe pe arborele filogenetic.

„Viața găsește o cale de a persista și prolifera”

După ce au stabilit că aceste creaturi trebuie clasificate într-un nou gen, cercetătorii au readus genul Philozoon în prim-plan cu două specii vechi și șase specii noi, potrivit Science Alert.

„Am rectificat genul Philozoon Geddes și două dintre speciile sale, P. medusarum și P. actiniarum, și am descris șase noi specii”, a scris echipa în noul studiu.

Echipa a mai scris că genul Philozoon poate fi găsit în habitate marine temperate de la mici adâncimi din întreaga lume, inclusiv Marea Mediterană, estul Australiei, Noua Zeelandă și Chile.

„Având în vedere că majoritatea algelor din familia Symbiodiniaceae au fost considerate tropicale, fiind cruciale pentru formarea de recife de corali, descoperirea și descrierea acestor noi specii în ape reci evidențiază capacitatea acestora de a evolua și trăi într-o varietate de condiții ecologice. Viața găsește o cale de a persista și prolifera”, a mai explicat LaJeunesse.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Celulele canceroase crescute în laborator diferă foarte mult de cele care apar în corpul uman

Gena defectă care încetinește celulele creierului

Un consum prea mare de sare ar putea afecta celulele sistemului imunitar

Cercetări post-mortem dezvăluie diferențe clare ale celulelor creierului la oamenii care suferă de depresie

Articolul Biologii au „readus la viață” genul unor celule ciudate și galbene, uitat timp de 140 de ani apare prima dată în Descopera.

Articol original

Castelul Cantacuzino din Bușteni, palatul în stil neoromânesc construit de Nababul

Castelul Cantacuzino din Bușteni a fost construit în 1911 la cererea prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino (zis și Nababul), fost prim-ministru al României. Castelul are o mare valoare arhitectonică, istorică și artistică.

Castelul Cantacuzino din Bușteni a fost construit în stilul neoromânesc, fiind înconjurat de un parc prin care se poate ajunge la numeroase fântâni arteziene, cascade și o grotă. Castelul Cantacuzino a fost construit în piatră, conform planurilor arhitectului Grigore Cerchez. De asemenea, castelul acoperă o suprafață de 3.148 metri pătrați.

Printre altele, Castelul Cantacuzino din Bușteni are șemineuri realizate din piatră de Albești, ce au fost decorate cu cu mozaicuri policrome și care întăresc atmosfera de reședință boierească a castelului.

O colecție impresionantă cu blazoanele familiilor de boieri încuscriți cu familia Cantacuzino

Totodată, Castelul Cantacuzino din Bușteni deține o colecție impresionantă cu blazoanele familiilor de boieri încuscriți cu familia Cantacuzino. Mai mult, vizitatorii mai pot admira și o friză de picturi votive cu membrii familiei Cantacuzino din ramura munteană.

Sursa foto: Shutterstock

Prințul Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a născut la data de 22 septembrie 1832 în București și a murit la data de 23 martie 1913 la București. Grigore Cantacuzino a fost om politic, fiind ales de două ori primar al Bucureștiului și prim-ministru al României în perioada 1899 și 1900 și între anii 1904 și 1907.

Prințul Gheorghe Grigore Cantacuzino sau „Nababul”

Grigore Cantacuzino provenea din vechea familie nobiliară Cantacuzino, fiind descendent al voievozilor români și împăraților bizantini Cantacuzino. Grigore Cantacuzino a studiat la București și Paris.

După ce s-a întors în țară, Grigore Cantacuzino a fost numit judecător la Tribunalul Ilfov, iar apoi a devenit consilier la Curtea de Apel București, funcție din care a demisionat în 1864. Totuși, Grigore Cantacuzino a revenit în magistratură în anul 1866, în calitate de președinte al Curții de Apel București.

Grigore Cantacuzino a fost supranumit „Nababul” datorită averii sale colosale. Din banii săi, Grigore Cantacuzino a construit trei palate: Palatul Cantacuzino din București, situat pe Calea Victoriei, care găzduiește în prezent Muzeul Național „George Enescu”, Castelul Cantacuzino din Bușteni, numit uneori și „Palatul Cantacuzino din Bușteni”, dar și Palatul Cantacuzino de la Florești, supranumit și „Micul Trianon”, aflat în prezent în ruine.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Sabina Cantacuzino, sfătuitoarea fraților Brătianu

Palatul Cantacuzino, locul unde Nababul a interzis fumatul, iar George Enescu era oaspetele preferat al Marucăi. Pe Regina Maria o primea stând jos

Renoir, Picasso, Matisse și Munch se întâlnesc, la Castelul Cantacuzino, în expoziția Great Artists

Istoria romanilor prin familii: Familia Cantacuzino

Articolul Castelul Cantacuzino din Bușteni, palatul în stil neoromânesc construit de Nababul apare prima dată în Descopera.

Articol original

Dispute în familie, din cauza actualizărilor de dispozitive. 35% dintre adulți se ceartă din acest motiv

35% dintre adulți se ceartă cu membrii familiei cu privire la actualizarea dispozitivelor. Este rezultatul unui sondaj comandat de Kaspersky și realizat în zeci de țări din întreaga lume.

Specialiștii de la Kaspersky au dorit să exploreze atitudinea utilizatorilor față de actualizarea dispozitivelor și au constatat că activitatea a devenit o problemă de familie. Potrivit cercetării, mai mult de jumătate dintre respondenții care au familie (62%) sunt de acord că rudele în vârstă și copiii au nevoie de ajutor pentru actualizarea dispozitivelor.

În plus, actualizările pot afecta relațiile de acasă, 35% dintre oameni recunoscând că au dispute cu membrii familiei pe această temă.

Specialiștii spun că disputele dintre membrii familiei cu privire la dezinteresul sau reticența lor față de aceste actualizări regulate nu reprezintă un lucru surprinzător, dat fiind faptul că 34% dintre adulții chestionați consideră că instalarea actualizărilor este frustrantă și enervantă.

„Instalarea actualizărilor devine o adevărată chestiune de familie”

Sondajul arată, de asemenea, că, indiferent dacă locuiesc singuri sau cu familia, 77% dintre adulți instalează, de obicei, singuri actualizări pe dispozitive, acasă. Cazurile în care indivizii sunt responsabili de propriile gadget-uri sunt mai puțin frecvente (12%). În același timp, potrivit persoanelor chestionate, partenerii lor (7%) și copiii (4%) actualizează rareori dispozitivele, potrivit Mediafax.

„Deoarece aproape toți membrii familiilor moderne folosesc gadget-uri, instalarea actualizărilor devine o adevărată chestiune de familie. Rezultatele cercetării arată că, practic, toți membrii familiei sunt implicați într-o anumită măsură în acest proces. Vedem că mai mult de o treime (35%) dintre respondenți chiar se ceartă cu membrii familiei pe tema importanței actualizărilor, ceea ce arată, probabil, cât de serios abordează utilizatorii siguranța lor și a celor dragi, în mediul online. Instalarea la timp a actualizărilor permite nu numai accesul la funcții și interfețe noi, ci și menținerea unui nivel ridicat de securitate a dispozitivului. Acest lucru va păstra datele personale ale tuturor membrilor familiei în siguranță, și va asigura funcționarea rapidă și optimă a tuturor dispozitivelor”, a declarat Marina Titova, reprezentantul Kaspersky.

Articolul Dispute în familie, din cauza actualizărilor de dispozitive. 35% dintre adulți se ceartă din acest motiv apare prima dată în Descopera.

Articol original

Marea ducesă Anastasia Romanov, fiica cea mai mică a ultimului împărat al Rusiei

Anastasia Romanov (născută Anastasiya Nikolayevna) s-a născut la data de 18 iunie 1901 în Peterhof, lângă Sankt Petersburg, Rusia și a murit la 17 iulie 1918 în Ekaterinburg. Anastasia a fost o  mare ducesă a Rusiei și fiica cea mai mică a țarului Nicolae al II-lea, ultimul împărat al Rusiei.

Anastasia Romanov a fost ucisă alături de ceilalți membri ai familiei sale într-o pivniță în care aceștia fuseseră închiși de bolșevici după Revoluția din Octombrie. Deși există o oarecare incertitudine cu privire la data la care familia a fost ucisă, 16 sau 17 iulie 1918, majoritatea surselor indică faptul că execuțiile au avut loc ziua cea din urmă.

După execuții, mai multe femei din afara Rusiei s-au dat drept marea ducesă Anastasia. Astfel, marea ducesă a devenit un subiect popular de conjectură și publicitate în acea perioadă. Fiecare dintre femei a susținut că a supraviețuit execuției și că a reușit să scape din Rusia. De asemenea, unele femei chiar au pretins că sunt moștenitoarele averii familiei Romanov aflată în băncile elvețiene.

Cea mai faimoasă dintre pretendentele la averea familiei Romanov

Poate că cea mai faimoasă dintre aceste pretendente a fost o femeie care s-a numit Anna Anderson. Despre aceasta, criticii au pretins că este o poloneză pe nume Franziska Schanzkowska. Femeia s-a căsătorit cu un profesor de istorie, J.E.Manahan, în 1968. Ultimii ani din viață i-a trăit în statul american Virginia, murind în cele din urmă în 1984.

Marea Ducesă Anastasia Romanov la vârsta de 13 ani. Sursa foto: Shutterstock

Până în 1970, femeia a încercat să fie stabilită ca moștenitor legal al averii familiei Romanov, însă în acel an instanțele din Germania de Vest i-au respins în final procesul și au acordat o porțiune rămasă din averea imperială ducesei de Mecklenberg. În anii 1990, testele genetice efectuate pe țesuturile colectate de la Anderson și rămășițele exhumate ale familiei regale nu au stabilit nicio legătură între aceasta și familia Romanov. În schimb, testele au susținut faptul că identitatea ei era Schanzkowska.

De ce a fost ținută secretă descoperirea rămășițelor familiei Romanov?

Rămășițele marii ducese Anastasia Romanov și ale altor membri ai familiei regale au fost localizate de oamenii de știință ruși în 1976. Totuși, descoperirea acestora a fost ținută secretă până după prăbușirea Uniunii Sovietice. Testele genetice efectuate pe rămășițe au concluzionat că marea ducesă a fost, de fapt, alături de restul familiei sale în 1918, potrivit Britannica.

Povestea unei Anastasia Romanov supraviețuitoare a inspirat o piesă de teatru franceză. Piesa intitulată „Anastasia” a fost scrisă de Marcelle Maurette (1903–72) și produsă pentru prima dată în 1954. O versiune cinematografică americană a apărut în 1956, iar actrița Ingrid Bergman a câștigat un premiu Oscar pentru rolul ei principal.

Vă mai recomandăm să citiți și:

5 MISTERE imense ale marilor familii regale. Ce s-a întâmplat cu prinţesa Anastasia? – FOTO

Execuţia ruşinoasă care a încheiat domnia ultimului ţar al Rusiei

Rămăşiţele ultimului ţar al Rusiei, Nicolae al-II-lea, au fost autentificate. În urmă cu 100 de ani împăratul a fost ucis împreună cu soţia şi cei cinci copii

Otrăvire, înec sau exil: Viaţa celor opt soţii ale lui Ivan cel Groaznic, primul ţar al Rusiei

Articolul Marea ducesă Anastasia Romanov, fiica cea mai mică a ultimului împărat al Rusiei apare prima dată în Descopera.

Articol original