Ce OPV-uri mai propun cei de la Israel Shipyards:
Nimic altceva, numa’ ziceam …
MArius Zgureanu
The post OPV-45, 62 si 90 appeared first on Romania Military.
Articol original
Nu c-ar fi ceva nou dupa epopeea F-35 care continua cu succes, unde au cerut offset desi erau parteneri in program si nu aveau acest drept, acum au ajuns la concluzia ca programul de achizitie a 15 fregate moderne este mai scump cu 20% decat ar dori ei sa plateasca si de aici incepe balciul.
Suma pusa la bataie este de 60 miliarde de dolari canadieni (47,5 miliarde de dolari d’aia adevarati, americani adica), dar dupa ce au desemnat drept castigatoare compania BAE Systems cu fregata Type 26 acum nu mai cred ca le ajung banii atat pentru achizitie cat si pentru implementarea programului in economia locala.
Acum a aparut scenarita:
Si de aici incolo orice este posibil, se gandesc la trei Type 26 si de restul banilor sa-si cumpere FREMM-uri, sau sa lase in plata Domnului Type 26 si sa achizitioneze Type 31 sau Type 26 + Type 31 pe model britanic.
Cert este ca deocamdata nici ei nu stiu ce vor, cati bani au si cati vor sa cheltuiasca iar daca ne uitam in trecut Canada a fost mai tot timpul in astfel de situatii, spre deosebire de Australia care ce-a spus a si facut.
Australienii lanseaza competitia, testeaza foarte serios, cumpara ce-i mai bun, aleg castigatorul, pun banii jos si incep livrarile.
Fara comentarii, amanari, jeluire dupa bani etc iar aceste lucruri se vad in dotare: tot ce-i mai bun pe lume.
Canadienii in schimb se jeluie ca vor americanii sa-i pacaleasca (desi au un contract semnat), acum cumpara, maine nu mai cumpara, acum anunta competitie pentru avioane multirol, apoi o anuleaza, modernizeaza la infinit tot felul de vechituri (submarine de exemplu), trag de Hornet-uri pana cand se fac bucati si apoi cumpara din Australia la second-hand.
Aceeasi regina, caractere foarte diferite insa.
Mai multe despre ispravile canadineilor gasiti AICI, intr-un articol nu foarte de demult.
GeorgeGMT
The post Canadienii devin neseriosi appeared first on Romania Military.
Articol original…mai are putin pana la majorat, adica pana cand se va alatura arsenalului rusesc in deplinatatea maturitatii sale. Circa doi ani, sustine marina rusa si navele sale vor avea la bord prima racheta anti-nava hipersonica ruseasca.
Optimismul concluziei vine in urma unei serii de lansari reusite de la bordul fregatei “Admiral Gorshkov”.
“The tests of the missile system with the Cirkon hypersonic missile are successful. A series of successful starts of the „Circons” from the frigate „Admiral Gorshkov” took place in 2020. Their serial deliveries will start in 2022,” ne anunta adjunctul ministrului rus al apararii, Aleksey Krivorukhko, intr-un ziar local.
Dar optimismul in privinta Zircon n-are a face, ne asigura ministrul rus, cu actualele planuri de dotare cu mai multe rachete anti-nava “Oniks” sau “Kaibr” a navelor rusesti, planuri care vor fi continuate spre bucuria noastra a celor din flancul sud-estic al NATO dar nu numai…
Informatiile despre Zircon vin pe cel mai oficial si autorizat canal rusesc si anume direct de la Presedintele Federatiei Ruse. Astfel, domnul Valdimir Putin ne informa inca din febraurie 2019 cum ca Zirconul domniei-sale este hipersonic (Mach 9) si poate lovi atat tinte navale cat si pe cele terestre la o distanta de 1000 de kilometri.
Noul lansator vertical rusesc – UKSK, care poate lansa toate cele necasre omului pe fregat lui moderna
Ce mai stim este faptul ca racheta hipersonica Zircon foloseste un lansator vertical – 3S-14 – comun cu cu al rachetelor Kalibr (cele doua versiuni) si al Oniks. Deocamadata rusii se concentreaza pe variantele navalizate (lansabile de pe submarine si nave de suprafata) in timp ce varianta cu lansare de la sol se afla in faza de dezvoltare.
Necazul nostru vine din constatarea simpla ca respectivul tip de lansator vertical este relativ comun in flota rusa si este intalnit atat pe nave mai mari („Admiral Gorshkov” + 5000 to sau “Steregushchiy” + 2000 to) cat si nave mult mai mici ca deplasament, cum ar fi „Karakurt”-ul (+800 tone) de v-a vorbit Marius despre dansa la sfarsitul lui 2020.
Astfel 3M22 Zircon se alatura altei rachete hipersonice rusesti: Kh-47M2 Kinzhal, aceasta din urma fiind una aer-sol, avand ca platforme de lansare bombardierele rusesti si MiG 31K. Rolul Kinzhal este si el unul de gandit pentru noi, rusii au in vedere s-o foloseasca impotriva apararii anti-racheta inamice, printre tintele sale fiind baterii Patriot, THAAD sau sistemul AEGIS Ahore de la Deveselu. Noi putand fi mandrii ca bifam doua din trei tinte preferate de Kinzhal…
Oricum rusii au bunul obicei sa puna rachete anti-nava pe toate cele de plutesc pe si pe sub apa, indiferent de deplasament, iar lucrurile pot deveni cu adevarat neplacute pentru ca nu discutam aici de nave de lupta propriu-zise ci doar de platforme mobile de lansare pentru rachetele anti-nava si de croaziera, adica de niste multiplicatoare de forta pentru flota lor.
Poate ca nici noua nu ne-ar strica niscai vedete lansatoare de rachete, nave ieftine dar care macar odata in viata lor pot face diferenta.
GeorgeGMT
The post Racheta anti-nava hipersonica 3M22 Zircon… appeared first on Romania Military.
Articol originalTot nuclear dar ceva mai mare, 82 673 tone incarcat complet fata de “doar” 46 297 tone “Charles de Gaulle”. Va fi si mai lung cu aproximativ 40 de metri si va putea opera 30 de aparate multirol FCAS (care FCAS va fi mai mare decat Rafale, conform Florence Parly). Si cu aceasta ocazia avem si o certitudine: FCAS va avea si o varianta navalizata.
Doua reactoare nucleare K 22 (urmasul lui K15 de pe CdG) la bord, fiecare putand genera 220MW fata de 150 MW K 15.
Asadar, Naval Group se va apuca curand de creionarea noii nave de lupta (studii preliminare de design), faza care va dura doi ani, mai apoi se vor apuca de proiectarea navei care ar trebui sa fie gata prin 2025. Costul cu proiectare este estimat la 900 milioane de euro, din care 117 milioane de euro vor fi cheltuiti in 2021.
De Gaulle cu incarcarea maxima de aeronave la bord
La fel ca si in cazul Charles de Gaulle, catapultele vor fi importate din Statele Unite, dar spre deosebire de CdG, noul portavion nuclear va folosi catapulte electromagnetice, precum noile portavioane americane din clasa Gerald R. Ford.
Ar mai fi de spus ca atunci cand francii s-au apucat de Charles de Gaulle aveau de gand sa mai faca unul, ceva mai mare, nuclear, dar limitarile bugetare i-au facut sa ramana intr-un singur portavion.
Interesant este ca cea de-a doua nava ar fi fost sa fie mai mare decat de Gaulle, in timp ce portavionul care fi operational inainte de 2038 va fi mai mare decat proiectul care n-a mai prins viata.
Daca forta unui cuirasat era data de numarul si calibrul tunurilor sale principale, tot asa puterea unui portavion vine de la numarul de aeronave ambarcate care pot fi operate simultan si de aici apare dilema: un portavion mai mare si mai scump dar cu un grup aerian semnificativ sau o nava mai mica, mai ieftina dar cu o “amprenta” pe inamic mai modesta, data de numarul redus de aeronave?
La fel ca in cazul tancurilor (mobilitate vs nivel de protectie vs putere de foc) si in cazul portavioanelor dilema este asemanatoare si totul se reduce la un compromis cat mai rezonabil. Cu toate acestea marimea conteaza iar numarul de aparate disponibile la bord poate face diferenta dintre o nava eficienta sau una impozanta si chiar infricosatoare pentru eventualii inamici.
„Foch” pe cand facea parte din marina franceza, astazi este „brazilian”
PS Francezii sunt singura natiune din lume, dupa americani, care opereaza portavioane clasice – CATOBAR (cu catapulte) si care astfel isi permit sa aiba la bord avioane-radar de avertizare timpurie (AEW) E-2Hawkeye, restul tarilor care opereaza portavioane s-au orientat catre nave de tip STOBAR/STOVL (clasificare in functie de tipul de aeronava folosit) care nu pot avea decat elicoptere pe post de aeronave AEW, sau nave din de tip USS America (STOVL), in cazul infanteriei marine americane, fara punte inclinata si care opereaza aparate F 35B
De asemenea avioanele care sunt operate de la bordul portavioanelor STOBAR/STOVL au o raza mai mica si o incarcatura utila de lupta redusa fata de aparatele care deservesc portavioanele CATOBAR.
Ar mai fi de amintit aici si faptul ca CdG este primul portavion cu propulsie nucleara din dotarea marinei franceze (si primul din lume cu exceptia celor apartinand US Navy), el inlocuind incepand cu 2001 portavionul cu propulsie clasica R99 “Foch”, si el tot in configuratie clasica STOBAR.
Charles de Gaulle foloseste ca aeronava principala Rafale M, spre deosebire de Foch care avea in dotare aparate Super Entendard si avioane americane de vanatoare F-8E Crusader. Daca Franta nu si-ar fi dezvoltat varianta navalizata Rafale M si ar fi ramas in programul Eurofighter Typhoon, atunci ar fi trebuit sa foloseasca F/A-18 Super Hornet la bordul CdG…
GeorgeGMT
The post Francezii s-au hotarat (nu-i nicio surpriza de altfel): viitorul portavion va fi tot nuclear… appeared first on Romania Military.
Articol originalȘtirea este ceva mai veche. ÃŽn esență, în toamna acestui an, un mic roboÈ›el s-a pierdut cu firea È™i a eÈ™uat undeva pe țărmurile ScoÈ›iei. Oarecum în apropierea unei baze care găzduieÈ™te submarine nucleare (Faslane). DeÈ™i cunoscuÈ›i pentru zgârcenia lor, scoÈ›ienii s-au dovedit oameni corecÈ›i È™i cinstiÈ›i: au invitat proprietarul să-È™i recupereze „jucăria”, poate cu speranÈ›a că vor fi recompensaÈ›i pentru fapta lor.
Surpriză, însă! 
Nimeni nu a revendicat roboțelul produs de Liquid Robotics, o subsidiară Boeing. Britanicii au zis că nu e al lor, cam toate degetele de la mâini și de la picioare arătând către US Navy.
Conform producătorului, micul planor acvatic care arată ca o placă de surf este capabil să execute misiuni de recunoaștere și culegere informații, precum și misiuni având ca scop localizarea, identificarea și urmărirea submarinelor sau a navelor de suprafață. Poate executa și o gamă largă de misiuni hidrografice, de asemenea foarte importante. Să vedem deci cum funcționează drăcia:
Și, dacă nu v-ați lămurit încă, vă invit să-l vizionați și pe cel de mai jos:
Roboțelul în condiții de mare montată:
Mai multe detalii tehnice despre roboțel găsiți și aici. Mie mi-a atras atenția autonomia de un (1) an dar și performanțele de până acum: flota de Wave Glider-e a acumulat 1 milion de mile marine pe mare, a executat misiuni din Arctica până în Antarctica, timp în care a trecut prin 17 uragane/taifunuri și deține recordul mondial în ceea ce privește cea mai lungă misiune executată de un robot autonom de pe planetă.
Cel mai probabil, Liquid Robotics a reușit să vândă peste 40 de astfel de Wave Glider-e.
Un concept interesant mi se pare È™i cel de mai jos. Tot un „planor”, foarte util pentru misiuni hidrografice È™i nu numai.
Se pare că tehnologia nu mai este integral apanajul marilor constructori sau al diverselor agenÈ›ii publice. ÃŽn clipul de mai jos avem un astfel de „planor” construit din componente ce pot fi cumpărate de la magazin.
Iar aici ni se demonstrează principiul de funcționare, destul de ingenios în opinia mea. Mai jos prima parte:
Și cea de-a doua:
Iar în clipul de mai jos ni se face o trecere în revistă a principalelor misiuni ce pot fi îndeplinite de un astfel de „planor subacvatic”:
Văd adeseori că pe site revine obsesiv-compulsiv acelaÈ™i mesaj, indiferent de ce vrem să cumpărăm: să se facă la noi. Oameni buni, ca să faci la noi, trebuie să ai cu ce È™i cu cine. Nu mai visaÈ›i. Nu mai visaÈ›i la proiectarea È™i producÈ›ia de „chestii” sofisticate la noi È™i când zic la noi mă refer la „fabricile” păstorite de stat, aÈ™a numita „industrie de apărare” locală. A fost subfinanÈ›ată. Nu a fost retehnologizată. Nu a primit comenzi de la principalul client, armata română. Nu are oameni calificaÈ›i. Până la urmă, probabil că este doar un alt loc călduÈ› pentru cine trebuie. ȘtiÈ›i bancul, TAROM e singura companie aviatică din lume care în loc de organigramă are arbore genealogic.
Am văzut mai sus cum se face un robot-planor subacvatic cu componente din comerÈ›. Nivelul cercetării noastre pare să fie mai degrabă aici, citez: „O dronă subacvatică (n.a. în valoare de 100.000 euro botezată „Vasilică”) inventată de Departamentul de Cercetare al armatei române a fost pierdută în Marea Neagră.”
Iar conform celor de la ProTV, se pare că la acel moment, DNA-ul începuse È™i el o anchetă pentru că existau suspiciuni privind posibile ilegalităţi în ceea ce priveÅŸte cheltuirea banului public. Apropos, „planorul” celor de la Liquid Robotics „pierdut” în ScoÈ›ia este evaluat la 350.000 de dolari. Americani. De trei ori mai scump decât Vasilică.
În această notă optimistă, cred că acesta va fi ultimul meu articol. Pe anul acesta cel puțin.
Nicolae
The post Buletin naval. Pierdut roboțel, găsitorului recompensă appeared first on Romania Military.
Articol originalSpre deosebire de unii pe care-i cunoaÈ™tem cu toÈ›ii È™i care se… dar realmente se screm È™i se câcâie să semneze un contract pentru achiziÈ›ia a patru corvete multirol, vecinii noÈ™tri bulgari s-au miÈ™cat cu ceva mai mult talent chiar dacă unele sincope au apărut È™i la ei. Damen-ul lor este Fincantieri, care a contestat licitaÈ›ia al cărei câștigător desemnat a fost Lürssen. Cumva, bulgarii au tranÈ™at lucrurile mai repede decât noi.
Sursa foto: Ministerul Apărării bulgar
Astfel, în 12 noiembrie 2020, în cadrul unei ceremonii restrânse, a avut loc semnarea contractului prin care marina bulgară urmează să achiziționeze două nave de patrulare modulare, multirol.
We signed a contract that is important not only for the Bulgarian Armed Forces, particularly for the Bulgarian Navy, but also for the company Lürssen. It shows that the relations, including the economic ones, between the two friendly countries, the Republic of Bulgaria and the Federal Republic of Germany, are developing well.
Ministrul Apărării din Bulgaria, Krasimir Karakachanov
Pentru mai multe detalii privind capacitățile tehnico-tactice ale navelor ce vor fi construite pentru marina Bulgariei vă invit să citiți continuarea articolului pe rnhs.info.
Nicolae
The post Noutăți la Marea Neagră VI. Bulgaria appeared first on Romania Military.
Articol originalUn alt tip interesant de navă adoptată recent de marina statului Singapore este littoral mission vessel – în traducere liberă navă de luptă în zona litoralului.
LMV Independence Sursa foto: https://thaimilitaryandasianregion.wordpress.com/
LMV Independence au înlocuit navele de patrulare de clasă Fearless (nave de patrulare de circa 500 tone deplasament, înarmate cu un tun de 76 mm, lansatoare de torpile și rachete antiaeriene Mistral), contractul pentru LMV fiind atribuit în 2013, toate cele opt unități fiind astăzi în apă. Navele, un proiect al Saab, au fost construite în Singapore, de ST Marine sub coordonarea Agenției de Știință și Tehnologie Militară din Singapore.
La proiectarea lor s-a avut în vedere reducerea numărului membrilor echipajului prin adoptarea pe scară largă a automatizării È™i implementarea unui centru integrat de comandă în care au fost întrunite puntea de navigaÈ›ie, centrul de luptă È™i sala maÈ™inilor. De asemenea, s-a urmărit ca navele să poată administra sarcini de mică intensitate, ele fiind în esență niÈ™te nave de patrulare – offshore patrol vessel.
Infografic LMV Independence Sursa foto: Marina Singapore
Au un deplasament de 1200 tone, o lungime de 80 m și o lățime de 12 m. Propulsia este de tip CODAD (MTU) și asigură o viteză maximă de 27 Nd (50 km/h) și o rază de acțiune de 3.000 mile marine (5.556 km). Sunt dotate cu helipad pentru operarea unui elicopter mediu.
Radarul principal este de la Thales, NS 100, AESA ce lucrează în banda S completat de un radar de navigație Kelvin Hughes SharpEye și de unul de control al focului de la Sagem. Poate duce acțiuni de război electronic și sunt dotate cu contramăsuri.
Armamentul este compus dintr-un tun rapid Oto Melara de 76 mm, două stații telecomandate de 12,7 mm Hitrole, o stație telecomandată cu tun de 25 mm tip Mk38 Mod 2 Typhoon și 12 rachete antiaeriene VL Mica.
Singapore a construit opt unități din această clasă, costul estimat potrivit unei surse relativ obscure fiind de cel puțin 200 milioane USD per unitate. Mult? Puțin? Propulsia, senzorii, probabil automatizările și chiar și proiectul navei au venit din surse externe (MTU, Thales, Kelvin Hughes, Saab etc), însă după cum arată lucrurile, cei din Singapore au știut foarte clar ce-au vrut și, deosebit de important, au fost capabili să integreze toate aceste sisteme. O parte din bani au rămas cu siguranță acasă.
Navele arată foarte bine, în special zona punții de comandă.
Cred că merită evidențiate câteva aspecte:
Actualele nave amfibii ale Singapore. Sursa foto: wikipedia
Programul este denumit Joint Multi Mission Ship (JMMS) È™i, cam toată lumea se întreabă dacă va fi o navă optimizată să opereze doar elicoptere sau È™i avioane. Pe scurt, toată lumea se întreabă dacă, după Japonia È™i Coreea de Sud, marina statului Singapore va construi È™i opera portavioane sau nu. Pentru că interesul pentru F-35B È™i l-au manifestat deja…
Se pare că cei din marina Singapore au avut ocazia să vadă cât de eficiente pot fi navele de acest tip, în special în cazul unor dezastre naturale sau pentru combaterea pirateriei. Având în vedere că Singapore este alcătuit din foarte multe insule, o astfel de navă își va dovedi cu prisosință utilitatea.
Vor înlocui navele amfibii de clasă Endurance în cadrul unui program care pare că se va derula în această decadă. Conform ministerului apărării din Singapore, noile nave amfibii vor avea o capacitate de transport dublă față de predecesoarele sale, așa că ne putem aștepta la un deplasament maxim care să se învârtă în zona celor 20000 tone și o propulsie de tip CODAD. O propunere în acest sens a venit și de la ST Marine care a prezentat Endurance 170 Landing Helicopter Dock (LHD) cu ocazia IMDEX Asia 2017 și care arată ca mai jos:
Are 170 m lungime, 30,8 m lățime și un pescaj de 6,6 m, deplasamentul total fiind de 19000 tone. Echipajul este de 290 de oameni și poate acomoda 400 de militari. Viteza maximă este de 20 Nd (37 km/h), raza de acțiune de 7000 Mm (12964 km) la viteza de 15 Nd (28 km/h) iar autonomia este de 30 de zile. Nava pare destul de bine înarmată: tun de 76 mm, 16 celule de lansare verticală, 2 x 21 RAM, tunuri de 30 mm. Se remarcă din nou un focus deosebit pe apărarea antiaerienă.
Ministerul nu ne arată decât o umbră care aduce cu propunerea celor de la ST Marine:
Sursa foto: MINDEF
Ei bine, acest viitor arată ca în infograficul de mai jos, unde putem remarca actualele/viitoarele nave din dotarea marinei Singapore:
Sursa foto: MINDEF
Am vorbit în articolul trecut despre poziția importantă pe care Singapore o deține în Asia, controlând strâmtoarea Malacca, probabil cea mai importantă cale de navigație de pe planeta asta.
Această poziție importantă vine însă și cu mari responsabilități dar, mai ales, cu imense bătăi de cap din partea celor două mari puteri din Pacific, puteri aflate pe un aparent curs de coliziune: SUA și China. Singapore este cumva la mijloc, între cele două mari puteri.
În acest context, mi se pare că merită să urmărim programele de dotare ale marinei Singapore. Cu excepția navelor amfibii, toate celelalte tipuri de nave prezentate în cele două articole ar putea fi utile și în Marea Neagră în flota știm noi cui. u neapărat în același număr.
În esență, direcția în care merge marina Singapore mi se pare una de urmat și, de ce nu, fără nicio rușine, chiar de copiat.
Din păcate, nu prea pare să fie cazul…
Nicolae
P.S. Prima parte a acestui articol poate fi citită aici.
The post Modele. Marina statului Singapore. II appeared first on Romania Military.
Articol originalNu este un secret că sunt un mare fan al construcțiilor navale britanice. Type 26 mi se pare în mod deosebit un proiect reușit iar pentru mine, faptul că această navă a fost declarată câștigătoare atât de Australia cât și de Canada nu a fost o surpriză.
Cred că acest proiect reunește în aceeași cocă toată experiența britanicilor în materie de luptă anti-submarin. Bineînțeles, încă mai este timp ca ceva să meargă prost așa cum se poate întâmpla oricând în cazul unor proiecte atât de complexe și de o asemenea anvergură.
Prima Type 26 prinde formă. Reprezentanți din Canada și Australia au făcut o vizită de lucru. Sursa foto: Save the Royal Navy Instagram
Evident, cârcotașii vor remarca faptul că cei doi cumpăratori sunt țări apropiate (cel puțin cultural) britanicilor și, poate, au vrut să ajute Regatul într-un moment greu al existenței sale. Nu m-ar mira, este o gândire tipic românească, din gama să luăm de la toți ca să nu supărăm pe nimeni ș.a.m.d. În fapt, țările anglo-saxone sunt renumite pentru pragmatismul cu care abordează întotdeauna problemele, fapt demonstrat de exemplu de australieni care au ales un proiect spaniol pentru distrugătoarele lor antiaeriene.
ÃŽn realitate, ambele țări – „foste colonii”, au ales Type 26 pentru calitățile intrinseci È™i pentru că sunt foarte potrivite pentru nevoile lor. ÃŽn cazul australienilor „fregata” antisubmarin botezată de ei „Hunter” are un deplasament mai mare decât „distrugătoarele” dedicate luptei antiaeriene (ceea ce, în mod normal este invers) iar senzorii È™i armamentul sunt similare: sistem de conducere a luptei Aegis, rachete antiaeriene cu rază lungă de acÈ›iune Standard SM-2. Mai multe informaÈ›ii despre Hunter puteÈ›i citi aici.
ÃŽn opinia mea, explicaÈ›ia acestei „supraînarmări” a navelor clasei Hunter este destul de simplă: navele australiene trebuie să acopere zone întinse din Oceanul Pacific unde posibilitatea de a primi sprijin aerian este limitată sau lipseÈ™te cu desăvârÈ™ire datorită distanÈ›elor foarte mari. Practic, de la un punct încolo sunt pe cont propriu iar atunci autosuficienÈ›a primează.
Deși au două nave amfibii care, cel puțin teoretic, ar putea opera F-35B pentru a asigura acoperire aeriană unui grup naval, până acum nu am citit despre vreo intenție în acest sens, deși probabil că o astfel de capacitate ar fi mai mult decât binevenită.
Se È™tie că australienii urmează să operaÈ›ionalizeze È™i CEC – Cooperative Engagement Capability ceea ce va permite navelor militare australiene să lupte integrat, inclusiv cu US Navy, caz în care distrugătoarele de clasă Hobart vor putea apela la magazia de muniÈ›ie a navelor de clasă Hunter.
Hunter Sursa foto: Ministerul Apărării din Australia
În ceea ce-i privește pe canadieni, aceștia operează în acest moment o singură clasă de nave, fregatele Halifax. Sunt fregate capabile să ducă lupta în toate mediile iar în ceea ce privește lupta antiaeriană sunt dotate cu 16 celule verticale Mk-48 capabile să lanseze ESSM.
Până mai deunăzi marina canadiană a operat și distrugătoarele antiaeriene de clasă Iroquois. Ambele vor fi înlocuite prin programul Canadian Surface Combatant unde Type 26 a fost declarat câștigător.
Nevoile canadienilor sunt destul de similare celor ale australienilor, cu atât mai mult cu cât vor avea o singură clasă de nave care va trebui sa acopere corespunzător și temeinic toate mediile de luptă.
Programul este estimat a avea un cost de 56 – 60 miliarde de dolari canadieni (circa 38,775 miliarde euro) È™i include construcÈ›ia a 15 (cincisprezece) unități gata de luptă precum È™i muniÈ›ia aferentă, instruirea personalului È™i infrastructura aferentă. Am remarcat site-ul oficial al guvernului canadian unde este prezentat proiectul È™i pe care îl puteÈ›i accesa de aici. O frumoasă mostră de normalitate în relaÈ›ia cu contribuabilul…
Șocați?
Despre Type 26 am mai vorbit pe site. Astăzi avem mai multe informații despre configurația senzorilor și armamentului ce vor echipa navele canadiene pe care cred că le putem clasifica drept distrugătoare fără teamă că am greși prea mult. Să lăsăm imaginea să vorbească:
Sursa foto: Ministerul Apărării din Canada
Sunt câteva lucruri care atrag atenția în poza de mai sus:
Mk-41 VLS cu 32 de celule prin comparaÈ›ie cu cele 24 de la Type 26 pentru un mix de Standard SM-2, ESSM È™i… Tomahawk;
Tomahawk, ceea ce ar conduce la intrarea Canadei într-un grup foarte select, format în lumea occidentală doar din SUA, Marea Britanie și Franța;
Sea Ceptor care pe navele canadiene vor îndeplini rol de CIWS.
Anglo-saxonii par să strângă rândurile întrucât, la fel ca navele australiene, È™i navele canadiene vor dispune de CEC de proveniență americană pentru a avea compatibilitate maximă cu US Navy. De remarcat că doar Marea Britanie face notă discordantă aici…
Iar canadienii au început deja să cheltuiască bani pe program, printre altele dorind să achiziționeze o primă tranșă de până la 80 de rachete Standard SM-2 Block IIIB și de până la 15 secțiuni de ghidare de tip MK 97 SM-2 Block IIIB, canistrele asociate de tip MK 13 MOD 0 VLS și altele. Totul la un cost maxim estimat de 301 milioane USD, cu mențiunea că nu e prima dată când canadienii operează rachetele Standard.
Iar pentru a utiliza aceste rachete la potenÈ›ialul lor maxim, atât australienii cât È™i canadienii vor folosi sisteme de conducere a luptei derivate din/complementare cu Aegis (Canada – CMS 330 cu Aegis) sau chiar Aegis (Australia) în timp ce radarul canadienilor este un Lockheed Martin SPY-7. O scurtă trecere în revistă a notificărilor DSCA ne arată că australienii au cheltuit pe componentele asociate Aegis pentru cele trei distrugătoare antiaeriene de clasă Hobart circa 635 milioane USD.
Pentru că, nu-i aÈ™a, ca să operezi o astfel de rachetă nu este suficient să ai doar un VLS cu dimensiunile potrivite…
De altfel, o scurtă privire la poza de mai jos ne aduce o imagine a diferenței dintre raza maximă teoretică a unei ESSM prin comparație cu o Standard SM-2. Asta nu înseamnă că tot ce zboară în cercurile alea este victimă sigură, o altă greșeală pe care foarte multă lume o face. În fapt, când vorbim strict în cifre, mai sunt și alte caracteristici tehnice deosebit de importante în cazul rachetelor antiaeriene așa cum este raza minimă de angajare a țintei sau altitudinea minimă de angajare a unei ținte, așa cum vom vedea în următorul Buletin naval.
O comparație între raza maximă teoretică dintre ESSM și Standard SM-2. Aplicabil în linii mari și pentru Aster 15 versus Aster 30.
În încheiere, am zis să fac o scurtă trecere în revistă a fregatelor de clasă Halifax, nave care cel mai probabil vor începe să intre pe piața second-hand pe măsură ce noile fregate vor intra în serviciu.
Pro:
Contra:
Evident, într-o potențială achiziție, prețul ar fi determinant, chiar dacă nava prezintă unele limitări, la prețul corect poate fi o achiziție bună.
Voi ce părere aveți? Ce argumente pro sau contra mai puteți adăuga?
Nicolae
Surse:
https://www.navy.gov.au/fleet/ships-boats-craft/future/ffg
https://www.dsca.mil/press-media/major-arms-sales/australia-sm-2-block-iiib-standard-missiles-0
https://www.dsca.mil/press-media/major-arms-sales/australia-australia-surface-combatant-asc-program
https://www.dsca.mil/press-media/major-arms-sales/canada-standard-missile-2-sm-2-block-iiic-missiles
The post Buletin naval: Canadian Surface Combatant appeared first on Romania Military.
Articol original
Pe langa contractul pentru cele 8 F 16 Block 70, in valoare de 1,2 miliarde de dolari, bulgarii sunt foarte aproape de a semna cu compania germana Fr.Lurssen Werft GmbH & Co.KG un contract in valoare de aproximativ 984 milioane de leva cu tot cu TVA (473,5 milioane dolari fara taxe) pentru doua corvete multifunctionale.
Lurssen a fost desemnata castigatoare inca din primavara (in defavoarea italienilor de la Fincatieri) si se asteapta ca la inceputul lunii noiembrie contractul sa fie semnat. In 2023 prima nava ar fi sa fie lansata, urmata de sora ei in anul urmator.
Cele doua nave vor fi dotate cu un tun OTO Melara de 76 mm, sistem CIWS OTO Melara Dart, rachete anti-nava Exocet sau RBS 15, rachete anti-aeriene MICA sau ESSM, probabil ca vor fi dotate si cu sonar tractat, poate si cu elicopter.
Deocamdata nu este foarte clar ce clasa de nave au bulgarii in vedere, germanii de la Lurssen avand in oferta trei clase de OPV: 80/85/90, nave care sunt intradevar modulare, desi la capabilitatile ceute de bulgari navele nu prea mai arata a OPV ci mai mult a corvete. La categoria corvete, in catalogul Lurssen K130 “Braunschweig” (1840 tone deplasament) pare cea mai recenta si mai bine echipata, clasa fiind intrata in uz in 2008:
Armamentul propus in standard:
1 x 76/62 Compact
2 x RIM-116 RAM
4 x RBS15 Mk 3
2 x MLG 27
2 x MASS
Mine Laying
Insa este inferioara ca deplasament fata de OPV-90 (2100 tone deplasament), care ar avea loc si de un VLS Mk56 – vezi fotografia de inceput a articolului.
Pentru cine se simte indraznet si in ton cu moda, in portofoliul respectivului constructor dar la clasa fregate exista si un concept de fregata multirol usoara MLRF-105 (2800 tone deplasament) care contine in lista de echipare si ESSM/Mica, fiind similara clasei Gowind:
MLRF-105
Mai multe detalii despre OPV-urile germane pe siteul Lurssen.
Oare bulgarii se simt indrazneti sau bugetul nu prea le permite?
GeorgeGMT
The post Doua corvete appeared first on Romania Military.
Articol originalEste deja de notorietate faptul că, în 2014, Ucraina și-a pierdut cea mai mare parte din flota militară în detrimentul Rusiei. Mai mult decât atât, în noiembrie 2018, Rusia i-a sechestrat Ucrainei trei din puținele nave pe care le mai avea, un incident despre care puteți citi mai multe detalii aici.
O țară aflată în război din 2014, cu un PIB per cap de locuitor de 3.659 USD în 2019, puțin mai mult de o pătrime din cel al României, și cu o industrie aflată în cădere liberă de câțiva ani buni, Ucraina se străduiește să-și reconstruiască armata, inclusiv flota militară.
Vecinul nostru are în teste avansate racheta anti-navă RK-360 Neptun pe care speră să o introducă curând în serviciu. Mai multe baterii de coastă vor fi dotate cu această rachetă, un subiect despre care am mai scris aici.
Mark VI Sursa: US Navy
Totodată, SUA sprijină Ucraina în eforturile sale de reconstrucție a unei flote militare, transferând gratuit (cu excepția reactivării, transportului și instruirii echipajelor) două cutere pentru Paza de Coastă precum și două nave de patrulare Mark VI. Acestea au fost urmate de intenția manifestată de Ucraina de a mai achiziționa încă 16 nave de patrulare Mark VI și furniturile aferente, întreg pachetul fiind estimat de DSCA la 600 milioane USD. Despre acest subiect am scris pe larg aici, pentru cei care vor să-și reamintească.
Pentru mai multe detalii despre implicarea Marii Britanii în Ucraina şi oferta făcută vecinilor noştri de la est puteţi citi în continuarea acestui articol, pe rnhs.info.
Nicolae
The post Noutăți la Marea Neagră IV. Anglia, Ucraina și Marea Neagră appeared first on Romania Military.
Articol originalEh, deocamdata SMX-31 e doar un concept din partea Naval Group, pentru un submarin complet electric, prezentat in 2018:
Se pare ca acest concept fara chiosc, cu o forma aproape perfecta hidrodinamica apropiata de a unui casalot, este o evolutie a SMX-26 « Caïman » prezentat in 2012, echipat cu 4 propulsoare suplimentare retractabile si conceput pentru operatiuni litorale.
Cu o latime de 13 metri si o lungime de 70 de metri, SMX-30 ar avea un deplasament de 3000 de tone si ar beneficia de o propulsie bazata pe pile de combustibil si baterii de litiu-ion care ar permite 40 de zile de imersiune la o viteza de 6 noduri. Tehnologia bateriilor litiu-ion ar trebui sa permita o capacitate de stocare superioara de 6 ori celei existente astazi pe piata publica.
Spate SMX-31
Corpul este acoperit cu un invelis in forma de solzi dintr-un material special (nefacut public inca), care ajuta nu doar la discretizare, ci inglobeaza si senzori. Datorita senzorilor acustici, electro-optici si electromagnetici dar si formei care ii permite sa se aseze cu usurinta pe fundul marii, submarinul este ideal si pentru misiuni de recunoastere si strangere de informatii, putand actiona si ca nava mama pentru diverse tipuri de drone.
SMX-31 -compartimentare
Ca armament, se spune ca submarinul ar putea integra 46 sisteme diverse de arme: rachete de croaziera, antinava, antiaeriene, torpile, mine, contramasuri.
Pentru a opera submarinul, cu ajutorul inteligentei artificiale echipajul este redus la doar 15 oameni, avand insa spatiu pentru a caza alti 15 militari, cum ar fi o forta de comando.
SMX-31 modelizare
SMX-31 este simtitor inferior ca dimensiuni conceptului SMX-25, prezentat in 2010 si care avea un echipaj de 27 de oameni si 10 luptatori marini, o lungime de 109m, era echipat cu 16 rachete si 4 torpile grele si putea dezvolta o viteza de 38 de noduri la suprafata si 10 noduri in imersie.
SMX-25
Are balta peste?
La noi deocamdata doar vise cu submarine…
Marius Zgureanu
Surse:
https://www.naval-group.com/en/news/concept-ship-smx-31-electric/
http://www.opex360.com/2010/10/08/le-smx-25-le-dernier-concept-de-sous-marin-de-dcns/
http://www.hisutton.com/SMX-31.html
Citeste si:
https://www.rumaniamilitary.ro/fdi
https://www.rumaniamilitary.ro/a2v
https://www.rumaniamilitary.ro/corveta-flexpatrol-98-stealth-ng
https://www.rumaniamilitary.ro/saab-lightweight-torpedo-slwt
https://www.rumaniamilitary.ro/lcs-freedom-class-upgrade-2020
https://www.rumaniamilitary.ro/planuri-la-pontul-euxin
https://www.rumaniamilitary.ro/npr-grele-combattante-fs556-vs-supervita-mkii
https://www.rumaniamilitary.ro/interceptorul-marin-de-mare-viteza-al-singapore
https://www.rumaniamilitary.ro/safehaven-marine-thunder-child-si-barracuda
https://www.rumaniamilitary.ro/offshore-patrol-vessel
https://www.rumaniamilitary.ro/vedete-lansatoare-de-rachete
https://www.rumaniamilitary.ro/vedeta-shaldag-o-scula-buna-la-toate
https://www.rumaniamilitary.ro/contract-al-royal-navy-pentru-nava-de-patrulare-costiera
https://www.rumaniamilitary.ro/concept-dcns-xwind-4000
https://www.rumaniamilitary.ro/super-fast-stealth-attack-boat
https://www.rumaniamilitary.ro/ce-mai-face-stiletto
https://www.rumaniamilitary.ro/unora-le-plac-vedetele
https://www.rumaniamilitary.ro/bonefish-usv
https://www.rumaniamilitary.ro/damen-shipyard-a-prezentat-sigma-6110-corvette-la-navdex-2017
https://www.rumaniamilitary.ro/saar-s-72-versus-inutilele-type-22-romanesti
https://www.rumaniamilitary.ro/dcns-smx-3-0-stealth
The post SMX®31 Electric appeared first on Romania Military.
Articol original
Busan is an amazing magazine Blogger theme that is easy to customize for your needs
