În urmă cu 200 de ani, murea Napoleon Bonaparte. Cum a ajuns din simplu caporal un lider marcant al secolului XIX – VIDEO

Condiţiile în care a murit marele lider francez, la vârsta de 51 de ani, sunt şi acum neclare. Există două teorii populare în această privinţă. Una dintre ele explică moartea lui Bonapare ca fiind posibilă în urma otrăvirii cu arsenic. Cealalta pune decesul lui pe seama unui cancer la stomac.

Citeşte şi 5 cazuri în care istoria a fost mai brutală decât serialul ”Game of Thrones” – FOTO

 

Citeşte şi ”The Black Knight”, obiectul misterios care ar orbita Terra încă de acum 13.000 de ani – FOTO+VIDEO

 

Nici un alt om, cu excepţia, poate, a lui Alexandru Macedon, nu şi-a influentat atât de decisiv epoca precum a făcut-o Napoleon Bonaparte. Viata lui este aceea a unui om excepţional dotat, care a ştiut să fructifice la maximum toate oportunităţile oferite de istorie. Fără Revoluţia din 1789, micul caporal nu ar fi reuşit să depăşească, probabil, gradul de colonel, sfârşindu-şi cariera în cine ştie ce burg prăfuit din Normandia sau Gasconia, în calitate de comandant de garnizoană.

Sursă: YouTube

Ceea ce-l individualizează pe Napoleon nu este doar geniul militar, care-l plasează în galeria marilor comandanţi de oşti, ci şi o rară şi fericită combinaţie între o putere de muncă ieşită din comun, o memorie fantastică şi o inteligenţă neobişnuită.

Dormea trei ore pe noapte, fiind capabil ca, în toiul celei mai aprige bătălii, să aţipească vreme de 10 minute, pentru ca mai apoi, refăcut complet, să ia deciziile cele mai potrivite.

Napoleon nu a fost doar un genial comandant militar, ci şi un om de stat care a pus temeliile noii Franţe. El a redat ţării încrederea în sine, prestigiul şi forţa de care aceasta fusese atât de lipsită în ultimii ani ai Vechiului Regim.

Descoperă vă prezintă şi alte semnificaţii istorice ale zilei de 5 mai:

1846 – S-a născut Henryk Sinkiewicz, scriitor polonez, laureat al Premiului Nobel. (d. 15 noiembrie 1916)

1862 – Se constituie „Societatea de dare la semn”, prima asociaţie de tir sportiv din România

1904 – A murit Jokai Mor, scriitor şi publicist ungar (n. 18 februarie 1825)

1912 – S-a înfiinţat societatea Liga naţională Aeriană

1927 – A fost înfiinţat Institutul de cercetări şi Staţiuni agronomice din România

1936 – Trupele italiene ocupă Addis Abeba, Etiopia

1949 – A fost creat Consiliul Europei

Articolul În urmă cu 200 de ani, murea Napoleon Bonaparte. Cum a ajuns din simplu caporal un lider marcant al secolului XIX – VIDEO apare prima dată în Descopera.

Articol original

Grădina Plăcerilor a lui Caligula a fost descoperită și restaurată

Relicvele din ascunzișul preferat al celui mai infam tiran din Roma antică au fost recuperate și expuse de arheologi. Au găsit o mulțime de obiecte care ne dezvăluie modul în care a trăit conducătorul din acea perioadă.

Al patrulea dintre cei 12 Cezari, Caligula sau Gaius Julius Caesar Germanicus, așa cum era numit oficial, a fost un populist capricios, din primul secol. El este amintit, poate pe nedrept, drept cel mai tiranic conducător al imperiului. După cum a raportat Suetonius, el nu a uitat niciodată ceva, a dormit doar câteva ore pe noapte și s-a căsătorit de mai multe ori. În cele din urmă, a trăit cu o femeie pe nume Milonia.

În cei patru ani în care Caligula a ocupat tronul roman, ascunzătoarea sa preferată a fost o grădină imperială a plăcerilor numită Horti Lamiani. Imensul complex rezidențial s-a întins pe Dealul Esquiline, unul dintre cele șapte dealuri pe care a fost construit inițial orașul, în zona din jurul actualei Piazza Vittorio Emanuele II.

Ce se afla în Grădina Plăcerilor a lui Caligula. Era un adevărat Paradis

Acolo, chiar la marginea orașului, vile, sanctuare și săli de banchet erau amplasate în peisaje „naturale” atent construite. O versiune timpurie a unui parc, cu faună sălbatică, Horti Lamiani avea livezi, fântâni, terase, o casă de baie împodobită cu marmură prețioasă colorată din toată Marea Mediterană și animale exotice, dintre care unele au fost folosite, ca și în Colosseum, pentru circ privat. jocuri.

Când Caligula a fost asasinat în palatul său de pe dealul Palatin în 41 d.Hr., trupul său a fost dus la Horti Lamiani, acolo unde a fost incinerat și îngropat în grabă înainte de a fi mutat în Mausoleul lui Augustus din Campus Martius, la nord de dealul Capitolin. Potrivit lui Suetonius, grădina rezervată elitelor a fost bântuită de fantoma lui Caligula.

Istoricii au crezut de mult că rămășițele caselor fastuoase și ale parcului nu vor fi niciodată recuperate. Dar în această primăvară, Ministerul Patrimoniului Cultural, Activităților Culturale și Turismului din Italia va deschide Muzeul Nymphaeum din Piazza Vittorio, o galerie subterană care va prezenta o secțiune din grădina imperială care a fost dezgropată în timpul unei săpături din 2006 până în 2015, conform New York Times.

Ce obiecte au găsit arheologii

Săpătura, efectuată sub dărâmăturile unui complex de apartamente condamnat din secolul al XIX-lea, a scos la iveală pietre prețioase, monede, ceramică, bijuterii, ceramică, sticlă de came, o mască de teatru, semințe de plante precum citron, cais și salcâm care au fost importate din Asia și oase de păuni, căprioare, lei, urși și struți.

„Ruinele spun povești extraordinare, începând cu animalele. Nu este greu să ne imaginăm animale, unele în cuști și altele care aleargă sălbatice, în acest cadru fermecat”, a spus Mirella Serlorenzi, cea care a coordonat echipa de arheologi.

Obiectele și rămășițele structurale expuse în muzeu pictează o imagine vie a bogăției, puterii și opulenței. Printre exemplele uimitoare ale artei romane antice se numără mozaicuri și fresce elaborate, o scară din marmură, capiteluri din marmură și calcar colorate și o broșă din bronz a gărzii imperiale cu aur și sidef.

Vă invităm să citiți și:

Mozaicurile unei vile romane, descoperite sub clădiri moderne de pe colina Aventină

Inteligența artificială a „readus la viață” 54 de împărați romani. Imaginile sunt uimitoare

Obsesiile bizare ale unora dintre cei mai mari regi, împărați și domnitori. În top a intrat și un român

Vibratorul cu albine al Cleopatrei şi prostituţia în numele credinţei din Evul Mediu. Istoria amorului sălbatic

Articolul Grădina Plăcerilor a lui Caligula a fost descoperită și restaurată apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Mormântul unuia dintre ultimii împărați ai dinastiei Han, descoperit de arheologi cu ajutorul unei inscripții

Un vas de piatră descoperit printre rămășițele unui mausoleu din Luoyang, provincia centrală Henan din China, a confirmat că mormântul a aparținut împăratului Liu Zhi al dinastiei Han de Est, care a domnit între 146 și 168 e.n.

Până acum, arheologii au crezut că acest complex funerar aparținea lui Liu Zhi bazându-se doar pe cronici antice, însă nu aveau dovezi arheologice pentru a confirma teoria.

Potrivit ultimelor cercetări, vasul cu o înălțime de 25 de centimetric și un diametru de 80 de centimetri avea inscripționat anul în care a fost produs, anume al treilea an al lui Guanghe sau anul 180 e.n.

„Suntem aproape siguri că acesta este cu adevărat mormântul împăratului Liu Zhi”

Wang Xianqiu, cercetător la Institutul de Cercetări Arheologice și Culturale din orașul Luoyang (Luoyang City Cultural Relics and Archaeology Research Institute), a spus că Guanghe era numele de domnie al lui Liu Hong, succesorul lui Liu Zhi, iar vasul din piatră a fost produs pe vremea când FLiu Hong construia mausoleul pentru Liu Zhi.

„Alături de documentele anterioare privind locul mormântului împăratului, descoperirea ne ajută să fim aproape siguri că acesta este cu adevărat mormântul împăratului Liu Zhi”, a declarat Wang, cel care a coordonat proiectul de excavare.

Mausoleul imperial, un loc pentru vii și morți

Luoyang a fost capitala dinastiei Han de Est, iar locul în care era situat orașul, pe malul râului Luo, avea semnificație religioasă precum și valoarea economică. De la începerea excavărilor în satul Baicaopo din Luoyang în 2017, peste 100 de morminte care datează din urmă cu 2.200 de ani au fost descoperite pe malul sudic al râului, potrivit The History Blog.

Mausoleul imperial este un complex uriaș de clădiri aflat în colțul de nord-est al cimitirului din Baicaopo. Mausoleul poate fi împărțit în trei secțiuni, fiecare având propriile ziduri și porți, independente unele față de celelalte. Clădirile sunt aranjate într-o rețea și includ ruinele de la case, terase, fântâni, drumuri, canale de scurgere și alte dotări. Literatura antică sugerează că aceste situri au fost locuite de cei vii, precum administratori de cimitire, paznici, sau nobili desemnați pentru a sta de veghe alături de împăratul decedat. Însă, împăratul era îngropat în subteran, într-un palat pentru cei morți.

Vă mai recomandăm să citiți și:

10 invenţii din timpul dinastiei Han care au schimbat lumea

Mormântul lui Nicolas Rolin, cancelar al ducatului Burgundiei, ar fi fost descoperit

Cască extrem de rară, descoperită în Croația. Ce au mai găsit arheologii în mormântul din secolul al IV-lea î.Hr.

Descoperirea unui mormânt celtic în Câmpia Dunării a scos la iveală o comoară

Articolul Mormântul unuia dintre ultimii împărați ai dinastiei Han, descoperit de arheologi cu ajutorul unei inscripții apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Hirohito, împăratul care a domnit 62 de ani. După ce a permis atrocităţile totalitare s-a supus generalului american Douglas MacArthur

Hirohito s-a născut în Palatul Aoyama în Tokyo. A fost primul băiat al Prinţului Moştenitor Yoshihito (viitorul Împărat Taishō) şi al Prinţesei Sadako (viitoarea Împărăteasă Teimei).

Citeşte şi O nouă ipoteză privind scufundarea Titanicului prinde contur, după mai bine de 100 de ani

 

Citeşte şi Unul dintre cele mai mari mistere din al Doilea Război Mondial, rezolvat după 75 de ani. De ce nu a fost găsit niciodată trupul lui Amy Johnson

 

Potrivit tradiţiei, Hirohito a fost separat de părinţii săi şi, împreună cu fratele său mai mic, Yasuhito (viitorul Prinţ Chichibu), a fost dat în grija unui amiral pensionat, contele Kawamura Sumiyoshi, şi a soţiei acestuia. Prinţul Hirohito a mers la şcoala de băieţi Gakushuin din 1908 până în 1914, apoi la institutul special al prinţilor moştenitori (Tōgū-gogakumonsho), din 1914 până în 1921. El a primit o pregătire militară de la amiralul Heihachirō Tōgō (care a fost comandant al marinei militare imperiale în timpul războiului ruso-japonez). De la Shigetake Sugiura a primit învăţături despre morală, filosofie şi religie, iar cu Kurakichi Shiratori a făcut pregătire istorică. Toţi aceşti trei profesori ai lui erau naţionalişti fervenţi, dar şi apărători ai unei monarhii divine, dar constituţională şi parlamentară, după modelul domniei împăratului Meiji.

La moartea bunicului, Împăratul Meiji, la 30 iulie 1912, tatăl lui Hirohito, Yoshihito, i-a succedat la tron, iar el a devenit moştenitor al coroanei. A fost investit oficial cu titlul de prinţ moştenitor la 2 noiembrie 1916. În 1921 a făcut un tur de şase luni prin Regatul Unit, Franţa, Italia, Olanda (Ţările de Jos) şi Belgia, fiind astfel primul prinţ ce a călătorit în străinătate. La întoarcerea sa în Japonia a devenit conducător al Japoniei, pe 29 noiembrie 1921, în spatele tatălui său, ce suferea de o boală mintală.

S-a familiarizat cu noua sa poziţie prin efectuarea obligaţiilor cotidiene ale tatălui său: deschiderea sesiunii anuale a Dietei Imperiale, semnarea actelor, decretelor şi legilor, realizarea ritualurilor Shintō.

În 1923, a fost promovat la rangul de colonel-locotenent în armată şi marină, iar doi ani mai târziu la cel de colonel.

Acuzat că a încurajat derapajele totalitare

Pe 25 decembrie 1926 Hirohito a urcat pe tron în urma decesului tatălui său, Yoshihito. În acest fel era Taishō o fost urmată de o nouă eră, era Shōwa (Pacea Iluminată).

În noiembrie 1928, succesiunea împăratului a fost confirmată prin ceremonie (Sokui no rei) care simboliza atât „înscăunarea” cât şi „încoronarea” (Shōwa no tairei-shiki).

Prima parte a domniei lui Hirohito a fost o luptă împotriva crizei economice şi o cursă pentru înarmare, prin mijloace legale, cât şi ilegale. Armata Imperială Japoneză şi Marina Imperială Japoneză a avut mereu parte de veto în formarea cabinetelor începând din 1900 şi între 1921 şi 1944 fiind nu mai puţin de 64 de incidente ale violenţei politice.

Hirohito a fost foarte aproape de a fi asasinat de o grenadă aruncată de activistul pentru independenţa coreeană Lee Bong-Chang în Tokyo, pe 9 ianuarie 1932.

Un alt caz de asasinare a fost cel al Prim-ministrului interimar Tsuyoshi Inukai în 1932, ce s-a marcat prin sfârşitul controlului militar asupra civililor.

Pe parcursul domniei sale în perioada celui de-al doilea război mondial, adevărata putere a fost deţinută de generalul Hideki Tojo şi de junta sa militară.

Unii istorici consideră că Hirohito a încurajat derapajele totalitare şi că a participat activ la luarea marilor decizii, susţinând politica expansionistă. Alţii susţin că, de fapt, Împăratul era doar o marionetă în mâinile liderilor militari.

După capitularea Japoniei, în august 1945, Hirohito şi-a păstrat tronul, în timp ce mulţi dintre liderii militari niponi au fost judecaţi pentru crime de război.

La 15 august 1945 el s-a adresat pentru prima dată naţiunii, prin intermediul radioului, cerând supuşilor săi să „suporte insuportabilul” şi să accepte depunerea armelor.

Împăratul a promis cooperare totală cu ocupantul american şi s-a ţinut de cuvânt. Timp de şase ani, adevăratul conducător al Japoniei a fost generalul Douglas MacArthur, comandantul Forţelor Aliate. El a demarat un ambiţios proces de reconstrucţie, impunând, în paralel, ample reforme democratice.

Totodată, rolul Împăratului a fost încadrat în limitele strâmte ale monarhiei constituţionale. O premieră absolută în istoria Japoniei a fost că Hirohito a renunţat la statutul său tradiţional de „divinitate întrupată”, proclamându-şi natura omenească.

Hirohito a avut cea mai lungă domnie din istoria Japoniei, de 62 de ani, care s-a încheiat odată cu moartea sa pe data de 7 ianuarie 1989.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 7 ianuarie:

1917 – S-a înfiinţat Comitetul naţional al românilor emigranţi din Austro-Ungaria, care a semnat declaraţia de război împotriva monarhiei austro-ungare.

1926 – S-a născut scriitorul Mircea Sîntimbreanu, director al editurii Albatros (d. 19 aug. 1999)

1943 – A încetat din viaţă fizicianul croat Nikola Tesla, inventatorul motorului electric asincron care îi poartă numele (n. 10 iulie 1856)

1958 – A încetat din viaţă Petru Groza, preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, preşedinte al Consiliului de Miniştri (1945-1952) (n. 7 dec 1884)

1990 – CFSN a adoptat Decretul – Lege nr.6 privind abolirea pedepsei cu moartea.

1997 – Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a luat hotărârea de înfiinţare a Consiliului Naţional de Acţiune Împotriva Corupţiei şi Crimei Organizate (CNAICCO), coordonat de preşedintele României şi funcţionînd pe lângă CSAT

1999 – A încetat din viaţă poetul şi graficianul Constantin Dracsin (n. 20 iulie 1940)

2006 – A încetat din viaţă alpinistul şi scriitorul austriac Heinrich Harrer, primul care a escaladat versantul nordic al masivului Eiger din Alpii elveţieni. Harrer, a cărui carte autobiografică „Şapte ani în Tibet” a fost transpusă pe marile ecrane de regizorul Jean-Jacques Annaud, într-un film în care rolul său a fost jucat de Brad Pitt, era cunoscut şi pentru relaţia sa cu Dalai Lama, căruia i-a fost profesor în anii 1940. La sfârşitul anilor 1990, Harrer a confirmat că în tinereţe a făcut parte din partidul nazist şi din SS (n. 1912)

2009 – Ministrul Economiei, Adriean Videanu, a anunţat că a luat decizia de a instaura situaţia de urgenţă în sistemul energetic, în urma sistării livrărilor de gaze ruseşti către România.

2011 – A încetat din viaţă Ion Vova, cunoscut actor şi regizor al Teatrului Naţional Radiofonic; supranumit „Domnul Radio” – şi-a legat indisolubil numele de teatrul la microfon, de emisiunile educative pentru copii şi de programele de divertisment precum „Ora veselă” (n. 30 septembrie 1917)

Articolul Hirohito, împăratul care a domnit 62 de ani. După ce a permis atrocităţile totalitare s-a supus generalului american Douglas MacArthur apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Împaratul care a adus grandoare Imperiului Roman

Iustinian s-a nascut în 482, în satul Tauresium, sat situat lânga Justiniana Prima din prefectura romana Iliria. Familia lui de ţarani era vorbitoare a limbii latine, iar Iustinian era nepotul viitorului împarat Iustin I, care a facut dupa anul 470 cariera militara în armata împaratului Leon I al Imperiului Roman de Rasarit (457-474).

Citeşte şi Trei mituri false despre Antichitate. Care este adevărul din spatele orgiilor romanilor şi al democraţiei greceşti

 

Citeşte şi Un mozaic unicat din epoca romană, reprezentând muncile lui Hercule, a fost descoperit în Cipru – VIDEO

Iustinian a devenit împarat în 527. Visul lui Iustinian a fost sa reconstruiasca Imperiul Roman (creştinat însa) prin unirea celor doua imperii, de apus şi de rasarit. A reuşit în parte prin generalul sau Belisarie care a cucerit Peninsula Italica şi nordul Africii. Încercarile grele din punct de vedere militar şi financiar de cucerire a Italiei, începute de Belisarie şi încheiate de Narses (un alt general) nu au avut un efect îndelungat. În 568, venirea longobarzilor acolo a distrus opera lui Iustinian.

Evenimentul intern cel mai important a fost rascoala Nika din Constantinopol. Opozanţii lui Iustinian au proclamat un alt împarat, pe Hepatius, nepotul fostului împarat Anastasiu I. În timp ce Iustinian vedea situaţia ca şi pierduta, soţia sa, împaratesa Teodora, o fosta artista de circ, s-a opus retragerii din capitala. Prin negocieri purtate de Narses cu revoltaţii ?i prin atacul surprinzator al lui Belisarie cu trupele loiale împaratului în hipodrom, unde s-au adunat revoltaţii, rascoala a fost potolita.

Una dintre cele mai mari realizari ale lui Iustinian este codificarea dreptului roman începuta în 529. Iustinian a încercat sa revitalizeze societatea romana, aflata în ultimul stadiu al descompunerii, printr-o uriaşă operă de sistematizare a dreptului clasic şi postclasic, astfel încât sa poata fi aplicat la realitaţile secolului al VI-lea din Imperiul Roman.

Descopera îţi prezinta principalele semnificaţii istorice ale zilei de 14 noiembrie:

1716 – A încetat din viata Gottfried Wilhelm von Leibnitz, filosof, matematician, fizician german (n. 1 iulie1646)

1719 – S-a nascut Johann Georg Leopold Mozart, compozitor, violonist si organist, tatal celebrului compozitor W.A. Mozart (m. 28 mai 1787)

1765 – S-a nascut inventatorul american Robert Fulton, pionier în domeniul propulsiei cu aburi (m. 24 februarie 1815)

1831 – A încetat din viata Georg Wilhelm Friedrich Hegel, filosof german (n. 27 august 1770)

1840 – S-a nascut pictorul francez Claude Monet, întemeietor al curentului impresionist în pictura (d. 1926).

1889 – S-a nascut Jawaharlal Nehru, om politic indian, militant pentru independenta Indiei. El a devenit, în anul 1947, primul sef de stat din istoria tarii sale. A militat pentru modernizarea Indiei, iar prin promovarea unei politici de nealiniere si coexistenta pasnica. (m. 27 mai 1964)

1922 – Prima emisiune radiofonica a postului BBC

1967 – A murit Petre P. Panaitescu, istoric literar si filolog (n. 13 martie 1900)

1991 – URSS s-a transformat într-o uniune formata, într-o prima etapa, din 7 state: Rusia, Kazahstan, Belarus, Azerbaidjan, Kirchizia, Tadjikistan, Turkmenistan.

1991 – Parlamentul României, învestit de CPUN (prin Decretul-Lege nr. 92 din martie 1990, pentru alegerea Parlamentului si Presedintelui României) cu calitatea de Adunare Constituanta, a încheiat dezbaterea Constitutiei.

1991 – A incetat din viata prozatorul Constantin Chirita („Ciresarii”) (n. 12 martie 1925)

2008 – A încetat din viata prozatorul si publicistul român Ioan Lacusta (n. 15 septembrie 1948).

Articolul Împaratul care a adus grandoare Imperiului Roman apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original