Descoperiri importante la Mănăstirea Văratec, unde se află mormântul Veronicăi Micle

Arheologii din Neamț au scos la lumină vestigii istorice importante cu prilejul unor lucrări de restaurare efectuate la Mănăstirea Văratec.

Biserica „Schimbarea la față” și Biserica „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul”, din cadrul ansambulului Mănăstirii Văratec, au intrat de anul trecut într-un amplu proces de restaurare, implicând și intervenții la fundații.

Cu acest prilej au fost efectuate săpături arheologice preventive coordonate de Complexul Muzeal Național Neamț. Astfel, arheologii au descoperit peste 70 de morminte care fac parte din primul cimitir al ansamblului monahal.

Primul cimitir al Mănăstirii Văratec a funcționat de la finalul secolului XVIII. În 1844, în timpul ridicării Bisericii „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul”, construită din piatră pentru a înlocui vechiul lăcaș de cult din lemn, o parte dintre morminte au fost relocate. În cimitir au fost însă continuate înhumările până spre finalul secolului XIX, dovadă fiind și mormântul Veronicăi Micle, decedată în anul 1889.

O sticlă cu  un răvaș

În fundația bisericii a fost descoperită și o sticulță etanșă care avea în ea un document din hârtie asemănător cu un răvaș. Sticluța va fi deschisă de experții restauratori, iar hârtia ar putea fi o sursă istorică importantă.

Credit foto: dr. Vasile Diaconu

În aceeași zonă au mai fost găsite două cruciulițe din lemn, dintre care una datată în anul 1831. Au fost considerate descoperiri foarte rare și au fost incluse în categoria obiectelor de cult.

Coordonați de dr. Vasile Diaconu, de la Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț, arheologii au descoperit și monede care, după ce vor fi restaurate, vor ajuta la o mai bună datare a mormintelor.

În zecile de morminte răspândite în tot perimetrul bisericii au fost efectuate nu numai înhumări, ci și reînhumări. O serie de cărămizi și lespezi din piatră inscripționate cu numele defunctului și anul decesului sunt considerate de arheologi foarte importante, cercetarea putând fi continuată și în arhivele mănăstirii pentru a afla mai multe despre clericii înhumați acolo.

Vestigii vechi de 8.000 de ani

Unele dintre morminte s-au păstrat destul de bine, astfel că arheologii au descoperit și părți din sicriele din lemn, o cățuie de lut și obiecte de port.

Credit foto: dr. Vasile Diaconu

Dincolo de aceste descoperiri, arheologii au găsit și vestigii vechi de aproape 8000 de ani, respectiv fragmente ceramice și unelte din piatră din Neoliticul timpuriu.

Obiectele și celelte artefacte descoperite vor fi restaurate, conservate și cerectate în continuare. Totodată, osemintele umane din morminte vor fi cercetate de antropologi înainte de a fi reînhumate în ansamblul Mănăstirii Văratec.

Vă recomandăm să citiți și:

Descoperirea unui mormânt celtic în Câmpia Dunării a scos la iveală o comoară

O nouă descoperire arheologică în centrul Clujului. A fost demolată de austro-ungari

O nouă descoperire arheologică sugerează că oamenii călăreau măgarii în urmă cu 5000 de ani

Descoperire de excepţie în România! Nouă morminte vechi de 4.000 de ani au fost descoperite de arheologii români

Articolul Descoperiri importante la Mănăstirea Văratec, unde se află mormântul Veronicăi Micle apare prima dată în Descopera.

Articol original

Care a fost, de fapt, cel mai prost an din istoria omenirii

Cercetări recente arată că, de fapt, cel mai prost an din istoria omenirii este unul la care majoritatea oamenilor nici nu s-ar fi gândit. Cel mai prost an pentru umanitate a fost 536 e.n.

„A fost începutul uneia dintre cele mai proaste perioade pentru omenire. Ar putea fi chiar cel mai prost an din istorie”, a explicat Michael McCormick, arheolog la Universitatea Harvard.

Anul 536 a fost al zecelea an din domnia împăratului bizantin Iustinian I (numit și „cel Mare”). La acea vreme, încă nu se petreceau epidemii sau genocide neobișnuit de mari. Totuși, ceva ciudat avea loc pe cer. O ceață misterioasă și prăfuită apăruse și blocase lumina soarelui, cauzând temperaturile să scadă dramatic și producând haos în jurul lumii, de la secetă și foamete până la ninsoare în toiul verii în China.

Ce arată gheață din Antarctica sau copacii din Groenlanda?

Există dovezi care sugerează că erupțiile vulcanice catastrofale ar fi fost de vină, nu doar urmele rămase în gheața din Antarctica sau copacii din Groenlanda, dar și în efectele evenimentelor vulcanice de mai târziu, care au cauzat perioade devastatoare de foamete și răcirea planetei.

În anul 536 e.n., cenușa și resturile vulcanice, numite și „materialul piroclastic”, au fost amestecate în stratul de gheață, ceea indică un eveniment vulcanic uriaș. Gheața din Antarctica și Groenlanda au arătat dovezi ale unei alte erupții în 540 e.n., fapt ce ar fi prelungit suferința. Apoi, în 541, ciuma lui Iustinian s-a întâmplat, iar totul s-a schimbat.

Ce a provocat un declin al poluării cu plumb în jurul anilor 1349 – 1353?

Însă, în jur anului 640 e.n., oamenii de știință au observat semne ale reînnoirii gheții, anume plumbul. Desigur, poluarea cu plumb nu este nemaipomenită. Totuși, plumbul înseamnă că oamenii au început să mineze și să extragă argint din minereurile de plumb.

Apoi, a mai existat un vârf în 660 e.n. și încă unul în 695 e.n. Oamenii produceau monede din argint, potrivit Science Alert.

Pe scurt, economia trecea printr-o perioadă de recuperare, iar asta a durat doar o sută de ani. Interesant este că gheața mai arată și un declin al poluării cu plumb în jurul anilor 1349 – 1353. Asta coincide cu cronologia Ciumei Negre, iar oamenii de știință au folosit pandemia de ciumă bubonică drept indicator pentru a determina faptul că estimau în mod corect anii pentru evenimentele vulcanice și poluante.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Pietrele Îndrumătoare din Georgia, monumentul misterios care intrigă omenirea de zeci de ani

Schimbările climatice cauzate de omenire au dus la deplasarea axei Pământului în ultimele decenii

Omenirea își pierde abilitatea de a se reproduce. Ce este de vină pentru declinul ratei de fertilitate

Ce mesaje a trimis omenirea până acum extratereștrilor?

Articolul Care a fost, de fapt, cel mai prost an din istoria omenirii apare prima dată în Descopera.

Articol original

Un tezaur de monede de aur descoperit în Israel

Săpăturile au dus la descoperirea a 425 monede de aur, bătute în perioada Califatului Abbasid.

Autoritatea Israeliană pentru Antichități a anunțat descoperirea unui tezaur de 425 monede de aur de către un grup de tineri care s-au oferit voluntari înainte de realizarea stagiului militar obligatoriu. Cel mai probabil, aceste monede au fost îngropate în urmă cu peste 1.100 de ani de către o persoană care a intenționat să le recupereze mai târziu, dar nu a mai avut oportunitatea, notează Live Science.

„Am săpat în pământ și când am dat la o parte solul, am văzut ceva ce păreau a fi frunze foarte subțiri”, explică Oz Cohen, unul dintre tinerii voluntari care a realizat această descoperire. Acesta mai adaugă: „Când m-am uitat din nou, am văzut că erau monede de aur. A fost surprinzător să găsim o comoară atât de specială și străveche”.

Un tezaur din perioada Califatului Abbasid

Majoritatea monedelor din aur de 24 de carate datează din perioada abbasidă, cunoscută și sub numele de Epoca Islamică de Aur. Califatul Abbasid (750–1258 era noastră) a controlat teritoriul pe care se află acum Irakul, unde inovațiile în artă și arhitectură au făcut ca orașele Bagdad și Samarra să devină capitale culturale ale lumii musulmane. La apogeul puterii sale, în anul 850 al erei noastre, califatul ocupa părți din Africa de Nord și o mare parte din Orientul Mijlociu. Sfârșitul acestui imperiu a venit odată cu invaziile mongole și jefuirea Bagdadului în anul 1258.

„Descoperirea unor monede de aur,  într-o cantitate atât de considerabilă, este extrem de rară”, explică Liat Nadav-Ziv și Elie Haddad, arheologii care au coordonat aceste excavații. „Nu le găsim (n.r monedele de aur) aproape niciodată în săpăturile arheologice, având în vedere că aurul a fost întotdeauna extrem de valoros, topit și refolosit din generație în generație”, adaugă aceștia.

Tezaurul include dinari de aur și aproximativ 270 de bucăți mici de aur, dinari care au fost tăiați și care erau folosiți ca mărunțiș, o practică obișnuită în teritoriile islamice după 850, când monedele din bronz și cupru nu au mai fost folosite.

Săpăturile au dus la descoperirea unui artefact excepțional care nu a mai fost găsit până acum în Israel. Această piesă particulară este un fragment dintr-un solidus de aur, o monedă de aur aproape pură, înfățișându-l pe împăratul bizantin Theophilos, 829 – 842 era noastră. Prezența sa în tezaurul monedelor islamice este o dovadă a conexiunilor financiare între cele două imperii rivale din acea perioadă.

Citește și:

500 de monede vechi de trei secole, descoperite sub podeaua unei biserici din Slovacia

Descoperire impresionantă în Spania: vase din ceramică cu peste 1.300 de monede din perioada romană

Monede vechi de peste 500 de ani, descoperite într-o localitate din Dâmboviţa

Un tezaur de monede medievale, descoperit în Danemarca

Articolul Un tezaur de monede de aur descoperit în Israel apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original