Nava spațială Juno a surprins primele imagini apropiate cu Ganymede din ultimele două decenii

Nava spațială Juno de la NASA a obținut primele imagini detaliate cu cel mai mare satelit al planetei Jupiter din ultimele două decenii.

Juno a trecut pe lângă satelitul înghețat Ganymede, ajungând la o distanță de 1.038 kilometri. Ultima oară o navă spațială a ajuns atât de aproape de Luna lui Jupiter a fost în 2000 atunci când nava spațială Galileo trimisă de NASA a trecut pe lângă cea mai mare Lună din Sistemul Solar.

NASA a dat publicității doi imagini făcute de Juno care evidențiază craterele și trăsăturile lungi și înguste ale lui Ganymede, acestea având legătură cel mai probabil cu faliile tectonice. O imagine arată și partea îndepărtată a Lunii, în opoziție față de Soare.

„Singua Lună din Sistemul Solar care e mai mare decât planeta Mercur”

„Aceasta este cea mai apropiată distanță la care a ajuns o navă spațială față de Luna gigantică în ultima generație. Nu ne vom grăbi să formulăm concluzii științifice, însă până atunci putem doar să admirăm minunea celestă. Aceasta este singura Lună din Sistemul Solar care e mai mare decât planeta Mercur”, a explicat Scott Bolton, om de știință coordonator al misiunii Juno, de la Institutul de Cercetare Southwest din San Antonio.

Ganymede este una dintre cele 79 de Luni cunoscute din jurul planetei Jupiter, un gigant gazos. Astronomul italian Galileo Galilei a descoperit satelitul natural în 1610, alături de următoarele cele mai mari Luni ale planetei, Io, Europa și Callisto.

Ganymede ar putea găzdui un ocean de apă sărată

Lansată în urmă cu un deceniu, nava spațială Juno orbitează planeta Jupiter de cinci ani, scrie Science Alert.

Oamenii de știință cred că Ganymede ar putea găzdui un ocean de apă sărată la 800 kilometri adâncime sub învelișul său înghețat, fiind vorba de mai multă apă decât există pe Terra. De asemenea, Ganymede este singurul satelit natural din Sistemul Solar care are propriul câmp magnetic, ceea ce creează aurora la polii săi. Cercetătorii speră ca zborul lui Juno să îi ajute să afle mai multe despre învelișul înghețat și câmpul magnetic al lui Ganymede.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cea mai mare structură formată de către un impact descoperită pe luna Ganymede 

Un semnal radio bizar a fost descoperit venind din direcția uneia dintre lunile planetei Jupiter

Condițiile extreme de pe Uranus și Neptun fac ca apa să existe într-o stare ”ciudată”

Descoperirea de vapori de apă pe Europa, satelitul îngheţat al lui Jupiter, poate indica existenţa vieţii extraterestre

Articolul Nava spațială Juno a surprins primele imagini apropiate cu Ganymede din ultimele două decenii apare prima dată în Descopera.

Articol original

Vulcanii ascunși adânc în Europa, satelitul înghețat al lui Jupiter, ar putea însemna prezența vieții extraterestre

Europa, luna acoperită cu gheață a lui Jupiter, pare să fie cel mai bun loc din Sistemul Solar pentru căutarea vieții extraterestre.

Noi modele științifice sugerează că mantaua stâncoasă, situată adânc sub gheața groasă și oceanul sărat, ar putea fi de fapt suficient de fierbinte pentru o activitate vulcanică. Mai mult, mantaua ar fi putut să fie extrem de fierbinte pentru o perioadă foarte îndelungată din cei 4,5 miliarde de ani ai existenței sale.

Descoperirea are implicații directe pentru posibilitatea existenței vieții pe fundul marin al satelitului.

„Descoperirile noastre oferă dovezi suplimentare care arată că oceanul subteran de pe Europa poate fi un mediu adecvat pentru apariția vieții”, a declarat Marie Běhounková, geofizician la Universitatea Charles din Cehia.

„Europa este unul dintre corpurile planetare rare care ar fi putut avea activitate vulcanică timp de miliarde de ani. Totodată, Europa ar fi singurul corp planetar, în afară de Pământ, care ar putea conține rezervoare mari de apă și o sursă de energie de lungă durată”, a adăugat Běhounková.

Viața găsește întotdeauna o cale

Am putea crede că o lume înghețată, situată departe de căldura Soarelui, în care temperaturile de la suprafață pot atinge până la minus 140 grade Celsius, ar fi ultimul loc în care am putea găsi organisme vii. Totuși, există un precedent, chiar aici pe Pământ.

Este adevărat faptul că majoritatea vieții de pe Terra depinde de un lanț trofic bazat pe fotosinteză. Însă, în unele medii extreme, în care Soarele nu strălucește niciodată, viața găsește întotdeauna o cale.

În adâncurile întunecate ale oceanului, acolo unde lumina soarelui nu pătrunde, fisurile vulcanice infiltrează căldură în apele din jur. Acolo, viața este construită pe bază de chemosinteză, adică bacterii care folosesc energia din geochimie, nu energia solară, pentru a produce hrană.

Odată cu bacteriile apar și alte organisme care le pot mânca, astfel luând naștere un întreg ecosistem chiar acolo în întuneric, scrie Science Alert.

Europa adăpostește un ocean global

Știm deja că Europa, sub învelișul său gros de gheață, adăpostește un ocean global. Oamenii de știință au observat în trecut apă lichidă care trece prin crăpăturile din gheață sub formă de gheizere. Ceea ce nu știm este dacă Europa adăpostește și o activitate vulcanică sub fundul marin, cum este cazul pe Pământ.

Běhounková și colegii săi au folosit modele detaliate pentru a simula evoluția și încălzirea interiorului satelitului încă din momentul formării sale. Cercetătorii au descoperit mai multe mecanisme care ar putea juca un rol în împiedicarea înghețării complete a planetei.

În primul rând, căldura eliberată prin descompunerea radioactivă a elementelor din manta ar fi contribuit într-o proporție destul de semnificativă la căldura internă a satelitului, mai ales la începuturile sale.

O posibilă activitate subterană pe Europa

Totuși, în timp, tensiunile generate de forțele mareice produse de orbita eliptică a satelitului în jurul lui Jupiter ar fi trebuit să producă o încordare constantă în interiorul Europei.

La rândul său, această încordare produce căldură, iar asta ar trebui să fie suficientă pentru a topi și transforma roca în magmă, astfel rezultând o activitate vulcanică care s-ar mai putea desfășura chiar și astăzi, în special la latitudinile mai mari, în apropiere de regiunile polare.

Anomaliile gravitaționale ar putea sugera prezența unei activități magmatice la mari adâncimi, iar prezența anormală a hidrogenului și metanului în atmosfera subțire a Europei ar putea fi rezultatul reacțiilor chimice care apar la fisurile hidrotermale. De asemenea, depozitele de materiale oceanice pe suprafața Europei ar putea indica și o activitate subterană.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Europa, satelitul planetei Jupiter, ”aruncă” vapori de apă în spaţiu

Descoperirea de vapori de apă pe Europa, satelitul îngheţat al lui Jupiter, poate indica existenţa vieţii extraterestre

Satelitul Europa al planetei Jupiter are apa sărată care ar putea permite apariţia vieţii

Un dispozitiv revoluţionar va căuta viaţă pe Europa, satelitul natural al lui Jupiter

Articolul Vulcanii ascunși adânc în Europa, satelitul înghețat al lui Jupiter, ar putea însemna prezența vieții extraterestre apare prima dată în Descopera.

Articol original