Astăzi se împlinesc 126 de ani de la naşterea unui mare poet, dramaturg şi filosof român

Fiul preotului Isidor Blaga şi al Anei (n. Moga) este crescut într-o familie cu tradiţii intelectuale. Îşi face studiile elementare la gimnaziul german din Sebeş şi pe cele medii la liceul românesc din Braşov (1906-1914). Pentru a nu fi încorporat în armata austro-ungară, se înscrie la Institutul teologic din Sibiu, pe care l-a absolvit în 1917. Frecventează cursurile Facultăţii de filosofie din Viena, obţinând titlul de „doctor” în 1920.

Citeşte şi O româncă creează cele mai originale simboluri ale marilor oraşe. ”Am folosit denumirile oraşelor pentru a crea logo-urile acestora”- FOTO

 

Citeşte şi 10 băi năstruşnice de pe planetă – FOTO

 

Între 1920 şi 1926, este redactor la revistele Cultura din Cluj şi Banatul din Lugoj. În 1926 intră în diplomaţie, fiind, succesiv, ataşat de presă şi consilier la legaţiile României din Varşovia, Praga, Berna şi Viena, apoi ministru plenipotenţiar la Lisabona.

În 1956 a fost propus de Rosa del Conte şi de criticul Basil Munteanu, dar se pare că ideea a pornit chiar de la Mircea Eliade, pentru a primi premiul Nobel pentru literatură. Printre operele sale se numără: „Poemele luminii”, „Meşterul Manole”, „Cruciada copiilor”, „Avram Iancu”, „Trilogia cunoaşterii”, Trilogia culturii”, „Trilogia valorilor”(d. 6 mai 1961).

Cei mai prolifici 10 mari scriitori români

Descoperă vă prezintă şi alte semnificaţii istorice ale zilei de 9 mai:

1502 – Cristofor Columb părăseşte Spania pentru cea de-a patra şi ultima călătorie către „Lumea Nouă”

1877 – Sesiunea extraordinară a Adunării Deputaţilor a proclamat independenţa de stat a României.

1918 – A încetat din viaţă poetul şi traducătorul George Coşbuc, membru titular al Academiei Române: „Nunta Zamfirei”, „Moartea lui Fulger”, „El Zorab”. (n. 20 septembrie 1866)

1945 – La cartierul general sovietic din Berlin se semnează actul de capitulare necondiţionată a Germaniei – sfârşitul celui de-al doilea război mondial.

1946 – A încetat din viaţă criticul literar Pompiliu Constantinescu (n. 1901).

1960 – Statele Unite ale Americii au devenit primul stat care a legalizat pilula contraceptivă.

1985 – Consiliul European a ales 9 mai ca Ziua Europei, apreciindu-se că punctul de pornire al construcţiei Europei unite a fost declaraţia prin care, la 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul de externe al Franţei, a propus Germaniei, dar şi altor state europene, să pună „bazele concrete ale unei federaţii europene indispensabile pentru menţinerea păcii”.

1990 – A avut loc vizita în România a Maicii Tereza, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 1979.

1994 – Nelson Mandela devine primul preşedinte negru al Africii de Sud.

2005 – Fostul rege al României, Mihai I, a fost decorat de preşedintele rus, Vladimir Putin, pentru acţiunile sale în timpul celui de-al doilea război mondial.

Articolul Astăzi se împlinesc 126 de ani de la naşterea unui mare poet, dramaturg şi filosof român apare prima dată în Descopera.

Articol original

Mircea Eliade, marele scriitor şi filosof care a susţinut Garda de Fier

Mircea Eliade s-a născut în 13 martie 1907, în familia ofiţerului Gheorghe Eliade. Tatăl lui, un om deosebit de religios, l-a înregistrat însă în registrul de naşteri cu 4 zile înainte de data reală, ca să corespundă astfel cu Sărbătoarea celor patru martiri din Sebasta.

Citeşte şi Ororile din GULAGURILE siberiene, unde au murit mulţi români

 

Citeşte şi Imagini incredibile din Bucureştiul anului 1978. O galerie FOTO inedită pentru o Românie comunistă

 

Din adolescenţă a fost intersat de ştiinţele naturii, chimie, precum şi de ocultism şi a scris piese scurte pe subiecte entomologice. În ciuda vederii slabe, citea cu pasiune, unul dintre autorii preferaţi fiind Honoré de Balzac.

Complexat de aspectul său fizic şi de faptul că vedea foarte slab, a recurs la experimente bizare din dorinţa de a demonstra că este mai puternic decât colegii săi: mânca insecte şi îşi propunea să doarmă numai 4-5 ore pe noapte.

Primele sale lucrări publicate au fost „Inamicul viermelui de mătase” (1921) şi „Cum am gasit piatra filosofală”. Patru ani mai târziu, şi-a publicat autobiografia, intitulată „Romanul adolescentului miop”.

În tinereţe, Eliade a fost jurnalist şi eseist, discipol al controversatului filosof de extremă dreapta Nae Ionescu şi membru al societăţii literare Criterion. Nae Ionescu i-a fost profesor la Facultatea de Litere şi Filosofie de la Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1928. Eliade a fost fascinat de ideile radicale ale lui Ionescu şi de interesul deosebit al acestuia faţă de religie.

În 1928, Eliade a obţinut o bursă de studiu pentru patru ani la Universitatea din Calcutta, India. Acolo l-a cunoscut pe Mahatma Gandhi, ale cărui idei despre spiritualitate l-au influenţat ulterior. Totodată, a început o poveste de dragoste cu frumoasa  Maitreyi, de la al cărui tată, profesorul Dasgupta, a învăţat limbile sanscrita, pali şi bengali. Tot aici a experimentat şi consumul de opium.

La jumătatea anilor 1930 a devenit asistentul lui Nae Ionescu, predând un curs despre metafizică. Pentru susţinerea sa deschisă faţă de Garda de Fier a fost arestat în 14 iulie 1938. În anii următori a fost ataşat cultural în Marea Britanie şi Portugalia, sub regimul legionar şi ulterior sub regimul mareşalului Ion Antonescu.

După moartea soţiei sale Nina Mareş, a intrat în depresie şi a încercat să se trateze singur, cu antidepresive, extracte de passiflora şi chiar cu metamfetamine.

În 1945 s-a mutat în Franţa, iar în 1956 în SUA. În ultimii ani ai vieţii sale, trecutul lui de simpatizant fascist a fost scos tot mai mult în atenţia presei, fapt care a dus la deteriorarea sănătăţii sale. Din această cauză a devenit membru al Academiei Române postum.

Cu puţin timp înainte să moară, a primit Premiul Bordin al Academiei Franceze şi titlul de Doctor Honoris Causa din partea

Mircea Eliade a murit în capitala Statelor Unite, în aprilie 1986.

Lucrările literare şi ştiinţifice ale lui Eliade au fost traduse în multe limbi de circulaţie internaţionale. La rândul său, Eliade a fost un adevărat erudit, vorbind fluent 5 limbi străine (româna, franceza, germana, italiana, engleza) şi cunoscând destul de bine alte 3 limbi (ebraica, persana, sanscrita).

Descoperă vă prezintă semnificaţiile istorice ale zilei de 13 martie:

1733 – S-a născut cercetătorul Joseph Priestly, descoperitorul oxigenului (m. 6 feb 1804)

1741 – S-a născut Iosif al II-lea, împărat al Austriei (1764-1790), fiul împărătesei Maria Theresa (m. 1790)

1781 – William Herschell descoperă planeta Uranus

1865 – S-a născut fizicianul Dragomir Hurmuzescu, ctitor al radiofoniei româneşti (d. 31 mai 1954)

1881 – S-a născut Tony Bulandra, actor de teatru şi film, personalitate a scenei româneşti (m. 1943)

1881 – A fost asasinat Ţarul Alexandru al II-lea, împăratul Rusiei între 1855-1881 (n.1818)

1892 – A avut loc Conferinţa extraordinară a Partidului Naţional Român, în care s-a definitivat textul Memorandumului redactat de patriotul transilvănean Iuliu Coroianu

1916 – S-a născut actriţa Cella Dima (m. 2000)

1917 – A fost semnat Documentul de la Viena de către cancelarul Bethmann-Hollweg şi de ministrul de Externe austro-ungar Ottokar Czernin, act care prevedea anexarea României de către Austro-Ungaria în caz de victorie a puterilor centrale în Primul Război Mondial

1936 – A avut loc, la “Opera Mare” din Paris, premiera tragediei “Oedip”, de George Enescu

1948 – Au fost inaugurate uzinele Honda

1979 – Intră în vigoare Sistemul Monetar European (SME), instituţie internaţională care are ca obiectiv controlul fluctuaţiile cursurilor de schimb în ţările Comunităţii Europene, cu excepţia Marii Britanii.

1992 – În estul Turciei are loc un cutremur de 6.8 grade pe scara Richter, care face 500 de victime

2002  – Ataşatul militar al României la Chişinău a fost declarat persona non grata

2003  – Statele Unite au început desfăşurarea de bombardiere B-2 în Golf.

2013 – Cardinalul francez Jean-Louis Tauran a strigat „Habemus papam” de la balconul bazilicii Sfântul Petru, anunţând numele celui de-al 266-lea suveran pontif: arhiepiscopul de Buenos Aires, argentinianul Jorge Mario Bergoglio, în vârstă de 76 de ani, care a devenit Papa Francisc. Bergoglio a devenit primul papă originar din America Latină şi primul papă iezuit.

Articolul Mircea Eliade, marele scriitor şi filosof care a susţinut Garda de Fier apare prima dată în Descopera.

Articol original

Drumul de la Stagira la Chalkis. Cum a devenit Aristotel unul dintre cei mai importanţi gânditori ai omenirii

Aristotel (384 – 7 martie 322 î.Hr.) a fost unul dintre cei mai importanţi filosofi ai Greciei Antice, clasic al filosofiei universale, spirit enciclopedic, fondator al şcolii peripatetice. Deşi bazele filosofiei au fost puse de Platon, Aristotel este cel care a tras concluziile necesare din filozofia acestuia şi a dezvoltat-o, putându-se, cu siguranţă, afirma că Aristotel este întemeietorul ştiinţei politice ca ştiinţă de sine stătătoare. A întemeiat şi sistematizat domenii filosofice ca Metafizica, Logica formală, Retorica sau Etica. De asemenea, forma aristotelică a ştiinţelor naturale a rămas paradigmatică mai mult de un mileniu în Europa.

Citeşte şi Arheologii greci anunţă descoperirea SECOLULUI. Unde s-ar afla mormântul lui Aristotel – GALERIE FOTO

 

Citeşte şi Aristotel, omagiat la 2400 de ani de la naştere

 

Aristotel s-a născut la Stagira (motiv pentru care i se mai spune Stagiritul), un oraş din peninsula Chalcidica, în nordul Mării Egee. Tatăl său, Nicomah, a fost medicul regelui Macedoniei, Midas al II-lea, tatăl lui Filip al II-lea şi bunicul lui Alexandru Macedon. Mama sa, pe nume Phaestis, provenea dintr-o familie aristocratică.

Rămas orfan de copil, Aristotel îşi petrece primii ani la Stagira şi Pella, iar la 17 ani intră în Academia lui Platon, unde rămâne 20 ani, mai întâi ca elev apoi ca profesor. După moartea lui Platon, în 347 î.Hr., a plecat la Assos, în Misia, devenind consilierul tiranului Hermias.  În 343 î.Hr., a fost chemat la Pella, la curtea regelui Filip, pentru a desăvârşi educaţia tânărului Alexandru.

În 340 î.Hr. s-a întors la Stagira, dar nu pentru multă vreme. Pacea impusă de Macedonia cetăţilor greceşti i-a dat prilejul să revină la Atena, unde a înfiinţat propria lui şcoală – „Liceul” („Lykeion” sau „şcoala peripatetică”), şcoală ce va rivaliza cu Academia lui Platon. Va preda aici timp de treisprezece ani şi îşi va continua neobosit cercetările.

În 323 î.Hr., odată cu moartea lui Alexandru, la Atena a răbufnit vechea duşmănie faţă de macedoneni. Aristotel s-a refugiat la Chalkis, în insula Eubeea, unde a murit un an mai târziu, la data de 7 martie 322 î.Hr.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 7 martie: 

322 î.Hr. – se stinge din viaţă Aristotel, unul din cei mai importanţi filosofi ai Greciei Antice;

1395 – Mircea cel Bătrân şi regele Sigismund de Luxemburg au încheiat la Braşov un tratat de cooperare militară antiotomană;

1441 – Iancu de Hunedoara a devenit voievod al Transilvaniei. El deţinea această funcţie pe lângă cea de comite al Timişoarei şi de ban al Severinului;

1471 – Radu cel Frumos, fratele lui Vlad Ţepeş, a atacat Moldova, dar Ştefan cel Mare l-a învins la Soci, lângă Bacău. Domnul muntean, supus turcilor, a izbutit să scape fugind;

1876 – Alexander Graham Bell primeşte brevetul pentru o invenţie pe care el o numeşte „telefon”;

1912 – Succesul expediţiei lui Roald Amundsen la Polul Sud (14 decembrie 1911) este anunţat public, când nava Fram a ajuns la Hobart, în Australia;

1936 – Germania Nazistă a reocupat Renania demilitarizată, încălcând astfel tratatul de la Versailles şi înţelegerile de la Locarno;

1939 – În România începe guvernarea Armand Călinescu (7 martie – 21 septembrie 1939);

2001 – Ariel Şaron devine prim-ministru al Statului Israel;

2009 – NASA a lansat sonda (misiunea) spaţială Kepler (numită aşa după astronomul german Johannes Kepler), care are scopul de a descoperi noi exoplanete asemănătoare Pământului care orbitează alte stele, cu ajutorul unui telescop şi al unui fotometru speciale.

Sursa: wikipedia.org

Vă mai recomandăm şi: Cum arăta cu adevărat Roma antică? Puteţi vedea singuri într-o uimitoare reconstrucţie 3D, care te ”plimbă” pe străzile oraşului antic – FOTO+VIDEO

                      

                                    Artă în munţi. Un bărbat desenează pe zăpadă cu TĂLPILE – VIDEO

                                  COMOARA ascunsă în centrul Bucureştiului a fost descoperită de jurnaliştii britanici.”Se află chiar sub Intercontinental” – FOTO+VIDEO

Articolul Drumul de la Stagira la Chalkis. Cum a devenit Aristotel unul dintre cei mai importanţi gânditori ai omenirii apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Cum l-a împiedicat biserica pe Goethe să devină jurist

Johann Wolfgang a fost fiul lui Johann Kaspar Goethe, înalt funcţionar de stat, şi al Catharinei Elisabeth Textor.

Citeşte şi Harta lumii pe care o cunoaştem este greşită. Ce nu apare pe ea

 

Citeşte şi Cea mai spectaculoasă pasarelă din lume. Cum arată construcţia realizată la 1.500 de metri înălţime

 

De-a lungul întregii sale vieţi, Johann Wolfgang von Goethe a scris şi trimis peste 10.000 de scrisori.

De timpuriu, a început să iubească literatură, pe care o putea găsi în vasta bibliotecă de circa 2000 de volume a tatălui său. Fascinat era şi de teatru, în casa părintească anual se prezenta un spectacol de teatru de păpuşi.

În anul 1763,  a asistat la un concert al tânărului Mozart, care atunci avea şapte ani.

Cu ocazia unei călării în Sessenheim, tânărul Goethe a ajuns într-o casă parohială ospitalieră unde s-a îndrăgostit de fiica pastorului, Friederike Brion. Poeziile pe care i le-a dedicat, care mai târziu au fost numite „Sesenheimer Lieder” au fost prin puterea lor expresivă „începutul revoluţionar al unei epoci lirice noi”.

În vara anului 1771, Goethe şi-a susţinut disertaţia juridică. Nu i-a fost aprobată deoarece conţinea opinii contrare doctrinelor bisericii.

În mai 1778, în timpul unei călătorii de oficiu la Ilmenau cu Ducele Carl-August spre Berlin, Goethe descoperă prezenţa unei mine vechi de argint şi speră ca comorile acesteia să-i rezolve dificultăţile financiare. Astfel geologia şi mineralogia au devenit ocupaţii plăcute ale lui.

În anul 1823, Goethe, se îmbolnăveşte de inflamaţie a pericardului inimii. După ce s-a însănătoşit, a devenit mai preocupat de spiritualitate decât înainte. În Karlsbad, face cunoştinţă cu tânăra de 19 de ani, Ulrike von Levetzow, pe care o cere în căsătorie. Ea însă îl respinge.

La 22 martie 1832, Goethe a murit de pneumonie. Ultimele sale cuvinte, care se pare că ar fi fost: „Mai multă lumină!”, sunt relatate de medicului său, Carl Vogel.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii ale zilei de 28 august:

1885 – S-a născut Vance Palmer, scriitor, considerat unul dintre întemeietorii teatrului australian (m. 15 iulie 1959).

1899 – S-a născut Charles Boyer, actor de film american de origine franceză; distins cu Premiul Oscar în 1942 pentru promovarea relaţiilor culturale franco-americane („Lumina de gaz”, „Cum să furi un milion”) (m. 26 august 1978).

1917 – A încetat din viaţă poetul Anton Naum, membru al Academiei Române (n. 17 ianuarie 1829).

1917 – A încetat din viaţă prozatorul Calistrat Hogaş: „În Munţii Neamţului”, „Pe drumuri de munte” (n.19 aprilie 1848).

1917 – S-a născut dramaturgul Horia Lovinescu, nepotul criticului Eugen Lovinescu: „Citadela sfărâmată”, „Moartea unui artist” (m. 16 septembrie 1983).

1939 – S-a născut Rodica Ojog-Braşoveanu, scriitoare de romane poliţiste: „Cocoşatul are alibi”, „Bună seara, Melania!” (m. 2 septembrie 2002).

1987 – A încetat din viaţă scenaristul şi regizorul de film John Huston, laureat al Premiului Oscar pe anul 1948 pentru „Comoara din Sierra Madre” şi al Premiului „Leul de argint” – „Moulin Rouge”: „Noaptea iguanei”, „Omul în mantaua de ploaie”, „Şoimul maltez” (n. 5 august 1906).

1993 – A avut loc o remaniere guvernamentală a cabinetului Nicolae Văcăroiu. Noii miniştri: Mircea Coşea – ministru de stat, preşedinte al Consiliului pentru Coordonare, Strategie şi Reformă Economică; Cristian Ionescu – ministrul comerţului; Petre Sălcudeanu – ministrul culturii şi Alexandru Mironov – ministrul tineretului şi sportului.

2006 – Portugalia a început să elibereze primele paşapoarte biometrice.

2006 – Ministrul israelian de Externe, Tzipi Livni, a cerut, la Berlin, comunităţii internaţionale să se opună „ameninţării” Iranului care încearcă, potrivit lui, „să câştige timp” pentru a se dota cu arma nucleară.

Articolul Cum l-a împiedicat biserica pe Goethe să devină jurist apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original