Un nou studiu susține că dinozaurii erau predispuși extincției cu mult înainte de impactul asteroidului

După ce au dominat planeta timp de peste 170 de milioane de ani, dinozaurii non-aviari au fost brusc șterși de pe fața Pământului în urma impactului unui asteroid uriaș care a lovit peninsula Yucatán (în America Centrală) în urmă cu 66 milioane de ani.

Coliziunea a declanșat o cascadă de devastare ecologică, reziduurile din atmosferă blocând lumina solară. Temperaturile de la suprafața Terrei au scăzut drastic, iar animalele au pierit. Cel puțin, asta este ceea ce paleontologii cred că s-a întâmplat.

Deși dovezile pentru acest impact de la sfârșitul Cretacicului sunt incontestabile, dezbaterea din comunitatea paleontologică a continuat, savanții întrebându-se dacă extincția dinozaurilor a fost abruptă sau graduală.

Extincțiile coincid într-adevăr cu o perioadă de schimbare ecologică de termen lung, în mare parte rezultatul descompuneri continue a supercontinentelor Laurasia și Gondwana. Nivelul crescut al mărilor, clima mai rece, răspândirea noilor habitate, precum și activitatea vulcanică, toate acestea ar fi putut juca un rol semnificativ în evenimentul de extincție în masă.

Diversitatea dinozaurilor a început un declin cu 10 milioane de ani înainte de impactul asteroidului

Până acum, analizele fosilelor nu au oferit dovezi convingătoare a unui declin în speciile de dinozaur înainte de extincție. Un studiu din 2016 a provocat ideea unei extincții bruște, însă concluzia s-a dovedit a fi discutabilă.

Acum, un nou studiu a oferit dovezi adiționale pentru ipoteza că dinozaurii non-aviari erau deja în pragul extincției înainte de evenimentele cataclismice ce au urmat impactului asteroidului.

Cercetătorii au analizat 1.600 de fosile de dinozauri pentru a evalua speciația și rata extincției a șase familii majore de dinozauri: Ankylosauridae, Ceratopsidae, Hadrosauridae, Dromaeosauridae, Troodontidae și Tyrannosauridae.

Oamenii de știință au descoperit că diversitatea dinozaurilor non-aviari a început un declin cu aproximativ 76 milioane de ani în urmă, adică 10 milioane de ani înainte de impactul asteroidului. Aceștia sugerează că declinul este legat de ratele crescute de extincție a speciilor mai vechi, care ar fi dus lipsă de noutate evolutivă și nu puteau să se adapteze la condițiile schimbătoare ale mediului.

„Perioadele mai reci duceau la extincții accentuate”

„Aceste rezultate sugerează că perioadele mai calde favorizau diversificarea dinozaurilor în timp ce perioadele mai reci duceau la extincții accentuate”, au mai scris autorii studiului, potrivit Science Alert.

„O explicație fiziologică pentru extincția declanșată de perioada de răcire ar putea fi ipoteza că, dacă determinarea sexului la dinozauri este dependentă de temperaturi, la fel ca în cazul crocodililor și țestoaselor, schimbarea sexului de către embrioni ar fi contribuit la pierderea diversității cu o climă globală rece la sfârșitul Cretacicului”, au adăugat cercetătorii.

În concluzie, datele incluse în noul studiu sugerează că extincția finală a dinozaurilor nu ar fi putut să fie atribuită exclusiv unui impact masiv de asteroid.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Urme de pași ale ultimilor dinozauri care au pășit pe teritoriul Marii Britanii, descoperite de cercetători

Mozazaurii, prădătorii feroce de pe vremea dinozaurilor care dominau oceanele

O descoperire fără precedent. Acestea sunt primele dovezi clare că dinozaurii își cloceau ouăle

Bebelușii de la T. Rex și alți dinozauri carnivori se nășteau pregătiți să vâneze

Articolul Un nou studiu susține că dinozaurii erau predispuși extincției cu mult înainte de impactul asteroidului apare prima dată în Descopera.

Articol original

Pandemia ar putea amplifica obezitatea la copii, una dintre cele mai îngrijorătoare tendințe

Pandemia ar putea amplifica una dintre cele mai îngrijorătoare tendințe: creșterea obezității la copii, spune dr. Hans Henri P. Kluge, directorul regional al OMS pentru Europa.

Rata mare de obezitate infantilă este alarmantă, se arată într-un raport al biroului regional al OMS, publicat marţi.

În unele țări europene, 1 din 3 copii cu vârsta cuprinsă între 6 și 9 ani este supraponderal sau obez. Țările mediteraneene au cele mai mari rate de obezitate, dar situația de acolo începe să se îmbunătățească.

Acestea sunt câteva dintre concluziile noului raport OMS, ce conține date pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 6 și 9 ani în 36 de țări.

Una dintre cele mai îngrijorătoare tendințe din regiunea europeană

„COVID-19 ar putea amplifica una dintre cele mai îngrijorătoare tendințe din regiunea europeană a OMS: creșterea obezității la copii”, a declarat dr. Hans Henri P. Kluge, directorul regional al OMS pentru Europa, potrivit Mediafax.

„A fi supraponderal sau obez este direct asociat cu boli netransmisibile care pun viața în pericol, cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul și cancerul. Ceea ce trebuie să facem este să punem în aplicare politici științifice și bazate pe date care pot ajuta la reducerea obezității la copii, promovând în același timp diete mai sănătoase și activitate fizică”, a adăugat dr. Kluge.

Pandemia de COVID-19 va avea probabil un impact negativ asupra nivelului de obezitate infantilă în regiunea europeană a OMS. Închiderea școlilor poate avea impact asupra accesului copiilor la mesele școlare și la activitatea fizică, sporind inegalitățile. Prin urmare, strategiile de prevenire a obezității la copii ar trebui să rămână o prioritate în timpul pandemiei.

Articolul Pandemia ar putea amplifica obezitatea la copii, una dintre cele mai îngrijorătoare tendințe apare prima dată în Descopera.

Articol original

Gunoiul spațial face cerul nopții mult mai luminos și creează probleme reale pentru astronauți

Cantitatea tot mai mare de gunoaie spațiale care orbitează Pământului devine o problemă cât se poate de serioasă pentru astronomi.

Pe măsură ce este bucăți vechi de sateliți, rachete și alte obiecte spațiale intră în lumina solară, acestea pot reflecta razele solare pe Terra și în alte locuri, astfel creând o creștere vizibilă a luminozității pe cerul nopții. În urma acestui fapt, studierea cosmosului devine tot mai dificilă, potrivit unor cercetări publicate în jurnalul Monthly Notices of the Royal Astronomical Society: Letters.

Dacă estimările sunt corecte, gunoiul spațial reflectorizant este atât de luminos încât depășește limita oficială de luminozitate a ceea ce oamenii de știință consideră o priveliște „neîngrădită” a cerului.

Mega-constelațiile de sateliți operaționali agravează situația

Gunoiul spațial este deja o problemă în sine, însă experții mai spun că mega-constelațiile de sateliți operaționali precum sateliții de internet Starlink de la SpaceX agravează situația. SpaceX a implementat măsuri pentru a-și întuneca sateliții, cu efecte limitate, după ce astronomii s-au plâns. Totuși, alte companii nu s-au deranjat să facă același lucru.

„Având în vedere că există obiecte care orbitează Terra din toate înclinațiile orbitale, chiar nu mai există niciun loc sigur”, a explicat John Barentine, autor al studiului și director de politici publice la International Dark-Sky Association.

Descoperirile studiului au fost „foarte șocante”

Din fericire, există și motive de speranță, după cum explică Christopher Kyba, expert german în poluarea luminoasă, scrie Futurism.

Descoperirile studiului au fost „foarte șocante”, a spus Kyba. Acestea fiind spuse, expertul este optimist că inginerii care lucrează la crearea unor modalități de a înlătura deșeurile spațiale din orbită vor face o descoperire în anii următori. În cel mai rău caz, asta ar putea însemna că ne vom putea lua adio de la sateliții scoși din uz și bucățile de gunoi care plutesc în jurul planetei noastre.

Cu toate acestea, gunoiul spațial nu pune în pericol doar vizibilitatea cerului nopții, ci și alți sateliți funcționali sau chiar nave spațiale lansate de pe Terra.

Avertisment de impact cu gunoi spațial pentru echipajul SpaceX

O anchetă a fost declanșată după ce astronauții de la bordul capsulei SpaceX au primit un avertisment cu privire la o posibilă coliziune cu deșeuri spațiale. Avertismentul s-a dovedit o alarmă falsă. Cei patru astronauți de la bordul capsulei au primit ordine să-și pună costumele spațiale din cauza unui posibil impact, tocmai după ce ajunseseră în orbită la data de 23 aprilie.

Locotenent-colonel Erin Dick, purtătoare de cuvânt pentru Centrul Spațial de Comandă din SUA, a spus la acea vreme că un obiect ar fi urmat să treacă prin apropierea capsulei în timp ce nava se deplasa spre Stația Spațială Internațională.

„Însă, am realizat rapid că era vorba doar despre o eroare. Nu a existat în niciun moment pericol de coliziune pentru că nu exista niciun obiect care risca să se lovească de capsulă”, a spus Dick.

Doar 30 de minute la dispoziție să se pregătească pentru un posibil impact

De obicei, astronauții primesc astfel de avertizări din timp. Însă, pe 23 aprilie, situația s-a desfășurat foarte rapid, iar astronauții au avut doar 30 de minute la dispoziție să se pregătească pentru un posibil impact. Centrul de Comandă a alertat NASA cu doar 45 de minute înainte de posibila coliziune. SpaceX și NASA au notificat astronauții 15 minute mai târziu, cerându-le să-și pună costumele cât mai repede. Până atunci, deja nu mai era timp pentru schimbarea direcției capsulei.

Din fericire, capsula Dragon și echipajul au ajuns în siguranță la bordul ISS la data de 24 aprilie, fără alte surprize. Astronauții vor petrece șase luni la bordul ISS. Un alt incident a avut loc în septembrie 2020, atunci când astronauții de la bordul ISS au fost nevoiți să desfășoare „manevre de evitare” pentru a nu fi loviți de gunoi spațial.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Problema deșeurilor spațiale se agravează

Canada vrea să se implice în curăţarea deşeurilor spaţiale

Deșeurile lansării unui satelit au creat o „minge de foc” pe cerul Australiei

Gunoiul spaţial care ameninţă Terra. O bucată masivă dintr-o rachetă chineză s-a prăbuşit necontrolat pe Terra

Articolul Gunoiul spațial face cerul nopții mult mai luminos și creează probleme reale pentru astronauți apare prima dată în Descopera.

Articol original

În urmă cu opt ani, pe 17 martie, cel mai mare meteorit observat vreodată lovea Luna. VIDEO

Meteoritul călătorea cu peste 90.000 de kilometri pe oră. Impactul a fost similar cu cel al detonării a 5 tone de dinamită.

Citeşte şi Un meteorit a luminat cerul din Statele Unite ale Americii

 

Citeşte şi Cum a reuşit un muzician să facă o descoperire COLOSALĂ. Particulele extraterestre se află pretutindeni, deşi experţii au susţinut că acestea nu pot rezista contaminării umane

 

Corpul cu o greutate de circa 40 de kilograme a creat un crater cu un diametru de 40 de metri.

Descoperă vă prezintă semnificaţiile istorice ale zilei de 17 martie:

1819 – S-a născut poetul Alecu Russo, autorul volumului “Cântarea României” (m. 5 feb 1859).

1883 – S-a născut, la Curtea de Argeş, scriitorul Urmuz (Demetru Demetrescu-Buzău) (m. 23 noiembrie 1923).

1919 – S-a născut Nat King Cole (Nathaniel Adams Coles), pianist, compozitor, interpret de jazz şi cântăreţ american (m. 15 feb 1965).

1921 – A încetat din viaţă Nikolai Jukovski, savant rus, unul dintre fondatorii hidro şi aerodinamicii moderne, considerat „părintele” aviaţiei ruse.

1936 – Au fost promulgate Codul Penal şi Codul de Procedură Civilă, intrate în vigoare la data de 1 ianuarie 1937.

1938 – S-a născut balerinul şi coregraful Rudolf Nureiev (m.1993).

1940 – A încetat din viaţă actorul Ion Brezeanu (n. 1 decembrie 1869). A interpretat personaje comice din opera lui Ion Luca Caragiale (Ipingescu din „O noapte furtunoasă” şi Cetăţeanul turmentat din „O scrisoare pierdută”).

1941 – A încetat din viaţă, la Cannes (Franţa), Nicolae Titulescu. Acesta a fost un diplomat şi om politic român, în repetate rânduri ministru, fost preşedinte al Ligii Naţiunilor. S-a născut pe 4 martie 1882, la Craiova.

1944 – S-a născut Paul Cornel Chitic, dramaturg, critic de teatru şi critic de artă. A fost membru al Uniunii Artiştilor Plastici şi al Uniunii Scriitorilor, precum şi laureat al Premiului Uniunii Scriitorilor 1966. A murit pe 8 iulie 2007.

1948 – S-a înfiinţat UEO – Uniunea Europei Occidentale – de către Belgia, Franţa, Luxemburg, Olanda şi Marea Britanie.

1959 – Dalai Lama, liderul spiritual al Tibetului se autoexilează în India, după o răscoală armată nereuşită a populaţiei tibetane.

1969 – Golda Meir devine premier al Israelului.

1976 – A încetat din viaţă regizorul Luchino Visconti. A regizat filmele „Ghepardul” (1963) şi „Nopţi albe” (1957), a fost scenaristul filmului “Rocco şi fraţii săi” (1960). S-a născut la 2 noiembrie 1906, la Milano.

1990 – A fost inaugurată Opera Bastille la Paris.

2000 – Autorităţile române au anunţat îndeplinirea tuturor angajamentelor asumate în programul PSAL, convenit cu Banca Mondială în urmă cu exact un an, probînd, pentru prima dată în ultimii zece ani, că România poate finaliza un acord care implică restructurarea marilor întreprinderi şi disponibilizări de personal.

2003 – Statele Unite au ordonat personalului diplomatic neesenţial şi familiilor lor să părăsească Israelul, Siria şi Kuwaitul, decizie care indica iminenţa unui război cu Irakul.

2004 – A fost deschis, la Galaţi, primul parc de software din România.

2005 – Regele Mihai a fost dat în judecată de romi, care îl consideră vinovat de deportarea lor în Transnistria în anii ’40, acţiune în urma căreia peste 11.000 de oameni şi-au pierdut viaţa.

2011 – A încetat din viaţă profesorul Romul Munteanu unul dintre cei mai importanţi critici, teoriticieni literari şi editori ai României (n. 18 martie 1926).

2011 – A încetat din viaţă actorul britanic Michael Gough, care a interpretat rolul Alfred Pennyworth, valetul personajului Bruce Wayne, în patru filme din seria „Batman”. Într-o carieră de peste 65 de ani, a jucat în peste 150 de lungmetraje şi filme de televiziune, inclusiv în serialul SF britanic pentru televiziune „Doctor Who”. (n. 23 noiembrie 1916)

Articolul În urmă cu opt ani, pe 17 martie, cel mai mare meteorit observat vreodată lovea Luna. VIDEO apare prima dată în Descopera.

Articol original

Cel mai mare crater al Lunii dezvăluie secrete despre formarea satelitului nostru natural

Un crater care acoperă aproape un sfert din suprafața Lunii a dezvăluit noi informații despre modul în care s-a format satelitul natural al Pământului, iar descoperirile au implicații uriașe, au spus cercetătorii.  

O nouă analiză a materialului înlăturat din bazinul de impact Aitken de la Polul Sud al Lunii a permis oamenilor de știință să îmbunătățească cunoștințele despre perioada în care s-au dezvoltat scoarța și mantaua Lunii. Cercetătorii au folosit thoriu pentru a desluși ordinea evenimentelor.

„Aceste rezultate au implicații importante pentru înțelegerea formării și evoluției Lunii”, a scris echipa de cercetători coordonată de geologul planetar Daniel Moriarty de la Centrul Goddard pentru Zbor Spațial al NASA.

Cel mai mare crater de impact din Sistemul Solar

Pe o Lună care este acoperită de cratere de impact, bazinul Aitken de la Polul Sud iese în evidență. Având o lungime de 2.500 de kilometri și o adâncime de 8,2 kilometri, Aitken este cel mai mare crater de impact din Sistemul Solar.

Craterul a fost produs în urma unui impact uriaș în urmă cu 4,3 miliarde de ani, atunci când Sistemul Solar era încă un „bebeluș”. În acel moment, Luna era încă destul de caldă și maleabilă, iar impactul ar fi desprins o cantitate semnificativă de material de sub suprafață.

Unul dintre aspectele ciudate ale Lunii este că partea vizibilă este foarte diferită de cea întunecată. Fața vizibilă a Lunii este acoperită cu pete întunecate. Acestea sunt mările lunare, câmpii bazaltice întinse și întunecate formate în urma activității vulcanice antice de pe Lună.

Diferențe semnificative între cele două fețe ale Lunii

Prin comparație, partea întunecată a Lunii conține mai puține câmpii bazaltice și mai multe cratere. Scoarța de pe partea întunecată este mai groasă și are o compoziție diferită.

Mare parte din thoriul descoperit până acum apare pe fața vizibilă a Lunii, așa că prezența este interpretată de obicei ca fiind legată de diferențele dintre cele două fețe ale Lunii. Însă, o legătură cu materialul înlăturat din craterul de impact Aitken spune o poveste diferită.

Thoriul de pe Lună a fost depozitat în timpul unei perioade cunoscute drept Oceanul de Magmă Lunar. În această perioadă, în urmă cu 4,5 – 4,5 miliarde de ani în urmă, Luna ar fi fost acoperită de rocă topită care s-a răcit și solidificat treptat.

Ce sugerează noile cercetări

Noua analiză a dezvăluit că atunci când a avut loc impactul Aitken, evenimentul a excavat o cantitate imensă de thoriu din acest strat, aruncându-l pe suprafața lunară de pe fața vizibilă a satelitului.

Asta înseamnă că impactul ar fi avut loc înainte ca stratul de thoriu să se scufunde. Cercetările mai sugerează că stratul de thoriu ar fi fost distribuit global la acea vreme, și nu concentrate pe partea vizibilă, potrivit Science Alert.

Cele mai antice și importante evenimente din istoria lunară

De asemenea, impactul Aitken a topit rocă din adâncimi mai mari decât particulele ejecta, particulele aruncate la momentul impactului. Din punct de vedere compozițional, acestea sunt foarte diferite de materialul aruncat pe suprafață, conținând mai puțin thoriu. Astfel, asta sugerează că mantaua superioară avea două straturi compozițional diferite la momentul impactului care au fost expuse în moduri diferite.

„Formarea bazinului Aitken de la Polul Sud este printre cele mai antice și importante evenimente din istoria lunară. Nu a afectat doar evoluția termică și chimică, dar a și prezervat materiale eterogene din mantaua Lunii pe suprafață sub formă particule ejecta și impactite”, au scris cercetătorii.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Chinezii au adus pe Terra mai puține roci de pe Lună decât au planificat

Cele mai așteptate misiuni spațiale din anul 2021: Luna, Marte și cel mai puternic telescop spațial din lume

Motivul pentru care China și-a prăbușit intenționat o parte din nava spațială Chang’e-5 pe Lună

NASA vrea să pună centrale nucleare pe Lună până în 2026

Articolul Cel mai mare crater al Lunii dezvăluie secrete despre formarea satelitului nostru natural apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original