Showing posts with label rechin. Show all posts
Showing posts with label rechin. Show all posts

Rechinii au dispărut aproape în totalitate în urmă cu 19 milioane de ani și nu și-au mai revenit niciodată

În urmă cu mai bine de 19 milioane de ani, oceanele lumii erau pline de rechini, de aproximativ zece ori mai mult decât în zilele noastre. Apoi, dintr-o dată, acești mari prădători marini au dispărut aproape în totalitate.

Acest eveniment devastator și misterios de extincție în masă a fost descoperit abia recent printr-o serie de anchete accidentale, iar din dovezile pe care le avem până acum nu este încă clar ce a cauzat sfârșitul brusc al mai multor specii.

„Mă ocup cu studiul dinÈ›ilor de peÈ™ti È™i solzi de rechini descoperiÈ›i în sedimentele de la mari adâncimi. Alături de colegii mei am decis să elaborăm o analiză de 85 de milioane de ani a abundenÈ›ei de peÈ™ti È™i rechini astfel încât să aflăm cum arăta variabilitatea normală a acelei populaÈ›ii pe termen lung”, a explicat Elizabeth Sibert, cercetător la Universitatea Yale.

Atunci când oamenii de știință au comparat raportul dintre denticulele antice de rechin cu alți dinți de pește îngropați până la 5.700 de metri adâncime pe fundul marin, aceștia au observat o schimbare clară a speciilor oceanice care a avut loc în urmă cu aproximativ 19 milioane de ani.

Un declin de două ori mai mare decât evenimentul de extincție Cretacic-Paleogen

Înainte de acest eveniment, mostrele de sedimente dețineau o abundență atât de denticule, cât și de dinți, care se desprind în mod natural de pe corpurile peștilor și ajung pe fundul mării. După acest punct, însă, doar o treime din mostre conțineau dovezi ale denticulelor de rechin.

La începutul Miocenului, între 16 și 20 de milioane de ani în urmă, sedimentele oceanului au trecut de la un conținut de o fosilă de rechin per cinci fosile de pești la o fosilă de rechin per 100 de fosile de pești.

Acest declin neașteptat al abundenței rechinilor este de două ori mai mare decât aceea din timpul evenimentului de extincție Cretacic-Paleogen, care a dus la dispariția a trei sferturi din plante și animale în urmă cu aproximativ 66 de milioane de ani.

O scădere accentuată a abundenței rechinilor

Prezența denticulelor antice în sedimentele oceanice este doar un indicator pentru numărul de rechini care înotau cândva în oceanele noastre, însă aceeași schimbare bruscă a modelului a fost observată în mai multe regiuni din lume.

În sedimente din Pacificul de Nord și de Sud, oamenii de știință au găsit dovezi ale unei scăderi accentuate a abundenței rechinilor, estimată la peste 90%. De asemenea, diversitatea rechinilor din oceanele lumii a scăzut cu peste 70% în același interval de timp, scrie Science Alert.

După această schimbare bruscă, care a avut loc cel mai probabil în mai puțin de 100.000 de ani, diversitatea rechinilor din oceanele Pământului nu a mai fost niciodată aceeași.

Rechinii de coastă sunt deja în stadiul de dispariție funcțională

În timp ce multe specii de rechini oceanici au dispărut în timpul acestui eveniment, rechinii de coastă au fost puțin mai norocoși. Descendențele din zilele noastre provin, în mare parte, de la acei supraviețuitori. În sedimentele depuse după evenimentul de dispariție, cercetătorii nu au găsit noi tipuri de denticule de rechin, ceea ce sugerează că au apărut puține specii de rechini după eveniment.

Aceasta este o descoperire îngrijorătoare, pentru că ar putea însemna că rechinii nu au abilitatea de a se recupera în totalitate după un eveniment brusc de dispariție. Din nefericire, ne îndreptăm cu pași repezi înspre un alt eveniment de dispariție.

Începând cu anii 1970, rechinii moderni au trecut printr-un declin de aproximativ 70%, în special din cauza pescuitului excesiv. Drept urmare, rechinii de coastă sunt acum în stadiu de dispariție funcțională în 19% din recifele de corali din lume. Odată dispăruți, cercetătorii se tem că diversitatea rechinilor va fi pierdută pentru totdeauna.

Vă mai recomandăm să citiți și:

De ce se nasc rechinii tot mai slabi și bolnavi

Noi cercetări arată că rechinii folosesc câmpul magnetic al Pământului ca un compas

Cercetătorii au descoperit că trei specii de rechin din Noua Zeelandă strălucesc în întuneric

Un rechin de mărimea unei camionete, descoperit eșuat pe o plajă de către pescarii dintr-un stat american

Articolul Rechinii au dispărut aproape în totalitate în urmă cu 19 milioane de ani și nu și-au mai revenit niciodată apare prima dată în Descopera.

Articol original

O fosilă fantastică din Jurasic surprinde un prădător care devine la rândul său pradă

Cândva în timpul Jurasicului timpuriu, o creatură antică asemănătoare unui calamar a străpuns un crustaceu gustos cu tentaculele sale. Tocmai când începea să se înfrupte din gustarea sa, calamarul a început și el să fie mâncat.

Un prădător mult mai mare a intervenit și a smuls o bucată din calamar, iar apoi a plecat, lăsând în urmă rămășițele acestui ospăț.

După aproximativ 180 de milioane de ani mai târziu, scene fosilizată a fost descoperită într-o carieră din Germania, iar după analize detaliate arheologii cred că au înțeles cine se afla în acel moment în vârful lanțului trofic.

Potrivit experților, cefalopodul dispărut și similar unui calamar, cunoscut drept belemnit, a fost cel mai probabil ucis de un crocodil, rechin sau alt tip de pește prădător antic.

Orice ar fi fost, prădătorul uriaș nu a zăbovit prea mult timp pentru a-și termina mâncarea, cel mai probabil din cauza faptului că cefalopodele au ciocuri tari, ascuțite și dificil de digerat.

Creaturile antice înfulecau întreaga pradă, înghițind chiar și părțile tari ale calamarului

Asta înseamnă că prădătorul nu ar fi fost un ihtiozaur, chiar dacă fosilele acestor reptile marine dispărute sugerează că erau destul de pricepute la evitarea zonelor tari ale belemnitului.

Pe de altă parte, stomacurile fosilizate ale crocodililor marini și peștilor prădători sugerează că aceste creaturi înfulecau întreaga pradă, înghițind chiar și părțile tari ale calamarului.

Totuși, consumarea întregului calamar nu este neapărat un lucru bun. Un rechin fosilizat din perioada Jurasic, găsit tot în Germania, a fost descoperit cu o grămăjoară întreagă de ciocuri de belemnit în stomac, iar experții au spus că aceste structuri tari au cauzat cel mai probabil moartea rechinului. Ciocurile au creat un blocaj extrem în stomacul creaturii.

De ce este remarcabilă descoperirea?

După câteva experiențe neplăcute, autorii studiului sugerează că rechinii și crocodilii antici din Jurasic au învățat că trebuie doar să consume părțile moi ale calamarului, potrivit Science Alert.

„Noi sugerăm că asta reprezintă rămășiÈ›ele mesei unui prădător vertebrat, posibil un rechin Hybodus hauffianus din Jurasicul timpuriu. Descoperirea este remarcabilă pentru că ne dezvăluie detalii despre comportamentul unui cefalopod È™i al unui prădător vertebrat”, au precizat oamenii de È™tiință.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Imagini în premieră cu o specie extrem de rară de calamar care are „coarne de berbec”

Premieră în apele australiene: Cercetătorii au surprins mai mulți indivizi dintr-o specie bizară de calamar

Un superb calamar eÈ™uat pe o plajă i-a uimit pe trecători. „Arăta ca un animal preistoric”

Creierul calamarilor este la fel de complex precum cel al câinilor

Articolul O fosilă fantastică din Jurasic surprinde un prădător care devine la rândul său pradă apare prima dată în Descopera.

Articol original
© all rights reserved
made with by templateszoo