O nouă descoperire sugerează că oamenii ar fi ajuns în Americi cu 20.000 de ani mai devreme decât s-a crezut

Peștera Coxcatlan din Valea Tehuacan a Mexicului este o capsulă a timpului de-a dreptul remarcabilă. Podeaua sa prăfuită este o carte de istorie, iar paginile sale dezvăluie detalii despre hrana și tehnologia folosită timp de mii de ani de locuitorii săi.

Arheologii din SUA și Mexic au început să desfășoară, în sfârșit, săpături în peșteră, folosind tehnici avansate de datare pentru a determina vârsta oaselor de animale îngropate printre cele mai vechi straturi ale adăpostului din rocă.

Rezultatele au fost uimitoare, indicând o prezență umană în zonă cu 33.000 de ani în urmă. Asta înseamnă cu aproximativ 20.000 de ani mai devreme decât sugerează dovezile acceptate în acest moment de comunitatea științifică.

Va fi nevoie de numeroase măsurători cu radiocarbon pentru a putea fi solicitată o regândire completă a prezenței umane în Americi. Însă, rezultatele studiului coordonat de Andrew Somerville, arheolog la Universitatea de Stat din Iowa, SUA, vor contribui în mod semnificativ la dezbaterea actuală privind cronologia migrației umane în inima Americilor.

Un loc cu o biodiversitate semnificativă care a păstrat urme ale prezenței umane timp de mii de ani

„Am fost surprinși să găsim aceste date extrem de vechi în partea de jos a peșterii, iar asta înseamnă că trebuie să aruncăm o privire mai atentă asupra artefactelor recuperate de la aceste niveluri”, a spus Somerville.

Din motive bine întemeiate, Valea Tehuacan-Cuicatlan din sudul Mexicului face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO. Nu este doar un loc cu o biodiversitate semnificativă, dar climatul său arid a păstrat urme ale prezenței umane timp de mii de ani, astfel că este o destinație prețioasă pentru cercetătorii interesați de răspândirea speciei noastre în Lumea Nouă.

Adăpostul în stâncă al peșterii Coxcatlan este o bijuterie în această comoară arheologică, având straturi adânci de sedimente și condiții aride care oferă o cronologie a activității care se extinde până la cel puțin 11.000 de ani în urmă.

Mai multe oase și femurul unui iepure găsite aici datează din urmă cu 33.000 de ani, o perioadă care nu numai că a precedat toate dovezile actuale ale continentului, dar care avea să fie în curând ruptă de restul lumii din cauza schimbărilor climatice, scrie Science Alert.

Nu este prima descoperire care pune la îndoială cronologia sosirii oamenilor în Americi

„Modificarea cronologiei sosirii oamenilor în America de Nord în urmă cu peste 30.000 de ani în urmă ar însemna că oamenii se aflau deja în America de Nord înainte de Ultimul Maxim Glaciar, atunci când era glaciară trecea prin cea mai gravă perioadă”, a precizat Somerville.

Aceasta nu este prima descoperire care pune la îndoială modelele existente de migrație înainte de era glaciară pe continentul american. Un studiu din 2020 a găsit urme vechi de 130.000 de ani de os de mastodont pe roci din California, astfel sugerând o prezență umană.

Însă, la fel ca în cazul oaselor de mastodont, rămășițele de iepure lasă loc de interpretare. În primul rând, marea întrebare este dacă oamenii au fost cei care au lăsat oasele de iepure în peșteră.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Oamenii de știință avertizează că omenirea este mai mult ca sigur sortită pieirii

Inteligența artificială va câștiga în lupta cu oamenii. Laureat al premiului Nobel: „Nici nu încape îndoială”

Porcii și rozătoarele pot respira prin recturile lor. Este posibil ca și oamenii să aibă această capacitate

Arheologii au descoperit când ar fi avut loc cea mai veche ocupare a Americii de Nord

Articolul O nouă descoperire sugerează că oamenii ar fi ajuns în Americi cu 20.000 de ani mai devreme decât s-a crezut apare prima dată în Descopera.

Articol original

Histria, primul oraș construit pe meleagurile României

Histria a fost unul dintre cele mai importante oraşe-colonii-cetăţi ridicate de grecii antici pe teritoriul de astăzi al României. Alături de cetăți similare precum Callatis, Tomis şi Aegyssus, Histria a jucat un rol important în istoria României.

Numele Histria provine de la Istros, aceasta fiind denumirea dată de grecii antici fluviului Dunărea.

Histria a fost primul oraș în adevăratul sens al cuvântului ridicat pe meleagurile noastre. Coloniștii greci s-au stabilit la gurile Dunării și au ridicat Histria în jurul anului 657 î.Hr. (conform istoricului Eusebiu din Cezareea) sau anul 630 î.Hr. (potrivit Skymnos).

Orașul Histria a trecut printr-o dezvoltare continuă timp de 1.300 de ani. Histria a fost implicată în revolta orașelor pontice împotriva regelui macedonean Lisimah, conflictul împotriva Bizanțului și în războiul dintre romani și regele Mithridates VI Eupator. Grecii antici din Histria s-au aliat cu Zalmodegikos şi Rhemaxos, căpeteniile locale ale geților, iar la un moment dat orașul a fost stăpânit de Burebista. După moartea regelui, Histria ajunge sub stăpânirea romanilor. În ciuda faptului că Histria și-a pierdut astfel autonomia, stăpânirea romană a adus o perioadă de prosperitate economică și culturală.

De ce a fost Histria abandonată definitiv?

De-a lungul istoriei sale tulbure, Histria a fost cucerită, distrusă și reconstruită de mai multe ori. Histria a fost distrusă pentru ultima oară în secolul al VII-lea d.Hr., în urma atacurilor și invaziilor repetate ale triburilor slave și avare. Printre altele, Histria ar fi fost abandonată definitiv din cauza astupării vechiului golf de la Marea Neagră, acolo unde era situat portul orașului. În urma depunerii de material adus continuu de apa Dunării, golful a devenit acum complexul lagunar Razim-Sinoie.

În timp, arheologii au descoperit că aici au fost bătute primele monede de pe teritoriul actual al României, evenimentul având loc între anii 480 și 475 î.Hr.

Primele cercetări detaliate la Histria, desfășurate în 1914

Ruinele cetății Histria au fost identificate în 1868 de către arheologul Ernest Desjardin. Totuși, primele cercetări detaliate au fost desfășurate în 1914, fiind coordonate de Vasile Pârvan. Rămășițele cetății Histria sunt situate pe malul lacului Sinoie. Atunci când cetatea a fost construită, lacul Sinoe era, de fapt, un golf deschis la Marea Neagră.

În afară de ruinele templelor grecești, străzile pavate și băile termale, turiștii mai pot vizita centrul orașului și ruinele uneia dintre cele mai mari și mai vechi biserici creștine din zonă. Aceasta datează din secolul VI d.Hr. și a fost o bazilică episcopală, ceea ce sugerează că la acea vreme Histria avea rangul de episcopie.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Care sunt cele mai importante cetăți din Dobrogea

Care este cel mai vechi oraş din România?

Descoperire arheologică în Constanţa: o necropolă de acum 1.500 de ani, de la apariţia creştinismului pe acest teritoriu

Scandalul blocului ridicat la Constanţa deasupra unor vestigii. Arheolog: E ca şi cum ai da Turnul Eiffel la fier vechi

Articolul Histria, primul oraș construit pe meleagurile României apare prima dată în Descopera.

Articol original