Care a fost, de fapt, cel mai prost an din istoria omenirii

Cercetări recente arată că, de fapt, cel mai prost an din istoria omenirii este unul la care majoritatea oamenilor nici nu s-ar fi gândit. Cel mai prost an pentru umanitate a fost 536 e.n.

„A fost începutul uneia dintre cele mai proaste perioade pentru omenire. Ar putea fi chiar cel mai prost an din istorie”, a explicat Michael McCormick, arheolog la Universitatea Harvard.

Anul 536 a fost al zecelea an din domnia împăratului bizantin Iustinian I (numit și „cel Mare”). La acea vreme, încă nu se petreceau epidemii sau genocide neobișnuit de mari. Totuși, ceva ciudat avea loc pe cer. O ceață misterioasă și prăfuită apăruse și blocase lumina soarelui, cauzând temperaturile să scadă dramatic și producând haos în jurul lumii, de la secetă și foamete până la ninsoare în toiul verii în China.

Ce arată gheață din Antarctica sau copacii din Groenlanda?

Există dovezi care sugerează că erupțiile vulcanice catastrofale ar fi fost de vină, nu doar urmele rămase în gheața din Antarctica sau copacii din Groenlanda, dar și în efectele evenimentelor vulcanice de mai târziu, care au cauzat perioade devastatoare de foamete și răcirea planetei.

În anul 536 e.n., cenușa și resturile vulcanice, numite și „materialul piroclastic”, au fost amestecate în stratul de gheață, ceea indică un eveniment vulcanic uriaș. Gheața din Antarctica și Groenlanda au arătat dovezi ale unei alte erupții în 540 e.n., fapt ce ar fi prelungit suferința. Apoi, în 541, ciuma lui Iustinian s-a întâmplat, iar totul s-a schimbat.

Ce a provocat un declin al poluării cu plumb în jurul anilor 1349 – 1353?

Însă, în jur anului 640 e.n., oamenii de știință au observat semne ale reînnoirii gheții, anume plumbul. Desigur, poluarea cu plumb nu este nemaipomenită. Totuși, plumbul înseamnă că oamenii au început să mineze și să extragă argint din minereurile de plumb.

Apoi, a mai existat un vârf în 660 e.n. și încă unul în 695 e.n. Oamenii produceau monede din argint, potrivit Science Alert.

Pe scurt, economia trecea printr-o perioadă de recuperare, iar asta a durat doar o sută de ani. Interesant este că gheața mai arată și un declin al poluării cu plumb în jurul anilor 1349 – 1353. Asta coincide cu cronologia Ciumei Negre, iar oamenii de știință au folosit pandemia de ciumă bubonică drept indicator pentru a determina faptul că estimau în mod corect anii pentru evenimentele vulcanice și poluante.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Pietrele Îndrumătoare din Georgia, monumentul misterios care intrigă omenirea de zeci de ani

Schimbările climatice cauzate de omenire au dus la deplasarea axei Pământului în ultimele decenii

Omenirea își pierde abilitatea de a se reproduce. Ce este de vină pentru declinul ratei de fertilitate

Ce mesaje a trimis omenirea până acum extratereștrilor?

Articolul Care a fost, de fapt, cel mai prost an din istoria omenirii apare prima dată în Descopera.

Articol original

O urnă de plumb care conținea o inimă umană, descoperită în Franța. Ce se știe despre această practică funerară

Cercetătorii au desfășurat o „autopsie” asupra unei urne din plumb în formă de inimă, așezată pe pieptul unui sicriu din plumb îngropat în comuna Flers, din Normandia.

Urna pentru inimă (în engleză „cardiotaph”) a fost descoperită în 2014 în timpul excavării arheologice a fostului cimitir și fostei parohii Saint-Germain. Doi bolți din zidărie au fost descoperiți, fiecare conținând un sicriu antropomorf din plumb. Urna pentru inimă era așezată pe unul dintre acele sicrie care datează din secolele XVII – XVIII.

Era o practică obișnuită în Franța, începând cu Evul Mediu și până în secolul al XVIII-lea, ca elita să îngroape inimile morților alături de aceștia în recipiente în formă de inimă.

Cele două corpuri au trecut prin procesul de îmbălsămare

Urna descoperită recent nu are inscripții, spre deosebire de inscripțiile cruciale descoperite pe o urnă care conținea inima Cavalerului de Brefeillac, un nobil care a murit în 1649. În 2015, ambele sicrie au fost deschise și studiate în laborator.

Rămășițele umane descoperite în interior aparțineau unor adulți. Craniile persoanelor au fost tăiate, ceea ce indică faptul că cele două corpuri au trecut prin procesul de îmbălsămare. Procesul este tipic personajelor de rang înalt, iar în acest caz este vorba cel mai probabil de familia Conților de Flers. Totodată, au fost găsit și urme de rămășițe organice, anume țesături și scalpul unuia dintre indivizi. Oamenii de știință au colectat mostre ADN de la ambele persoane, potrivit The History Blog.

O inimă umană mumificată, cu un miros mentolat

La acea vreme, urna pentru inimă nu făcea parte din studiilor cercetătorii pentru că aceștia doreau să dezvolte un protocol potrivit pentru explorarea sa, iar în luna septembrie a acestui an urna a fost „operată”. Urna a fost tăiată cu atenție, iar apoi deschisă. Interiorul său era plin cu o substanță maronie granulată care mirosea ușor asemenea frunzelor de mentă. Substanța a fost înlăturată, astfel dezvăluind o inimă umană mumificată. În urma disecției, oamenii de știință au găsit ventriculele și atriile inimii, dar și artere.

Mostrele ADN extrase de la inimă vor fi comparate cu cele ale indivizilor din sicrie. Inima ar putea aparține unuia dintre aceștia sau ar putea avea o altă legătură familială.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Încă 14 sicrie complet sigilate și neatinse de 2.500 de ani au fost descoperite de autoritățile egiptene

Autoritățile egiptene au descoperit sicrie complet sigilate și neatinse de 2.500 ani

Patru sicrie ale unei familii nobile din Transilvania, descoperite într-o criptă

Rămășițele unui lider anglo-saxon ar putea răsturna tot ce știm despre acea perioadă

Articolul O urnă de plumb care conținea o inimă umană, descoperită în Franța. Ce se știe despre această practică funerară apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original