Soarele tocmai a produs cea mai puternică erupție din 2017. Ce înseamnă asta pentru Pământ?

Soarele pare să se trezească după o perioadă liniștită din ciclul său de 11 ani. La data de 3 iulie 2021, steaua noastră a avut prima erupție din clasa X din Ciclul Solar 25. Aceasta a fost cea mai puternică erupție solară din septembrie 2017.

Erupțiile solare din clasa X sunt printre cele mai puternice erupții solare produse de steaua noastră gazdă, cea mai semnificativă înregistrată vreodată fiind erupția X28 din noiembrie 2003.

Această nouă erupție nu a fost la fel de intensă, dar chiar și așa a produs un puls de raze X care a lovit atmosfera superioară și a cauzat o pană de unde scurte deasupra Oceanului Atlantic.

Cea mai recentă erupție din clasa X, înainte de aceasta, a avut loc în septembrie 2017, atunci când Soarele a produs erupție de nivelul X8.2. Cu siguranță, acesta este un semn că ciclul solar devine mai activ.

Soarele are, de fapt, o activitate dinamică

Deși activitatea Soarelui pare destul de constantă din perspectiva noastră de pe Pământ, o analiză pe termen lung dezvăluie că activitatea sa este dinamică. O parte din aceasta o reprezintă ciclul solar.

Asta se bazează pe câmpul magnetic al Soarelui, care se inversează o dată la fiecare 11 ani, polii magnetici de sud și de nord schimbându-și pozițiile. Nu se știe ce anume declanșează aceste cicluri (cercetările recente sugerează că o aliniere planetară joacă un rol), însă polii se inversează atunci când câmpul magnetic este cel mai slăbit, eveniment cunoscut și ca minimul solar.

Odată ce polii se inversează, câmpul magnetic își recapătă din putere, iar activitatea solară crește până la un maxim solar înainte să scadă din nou pentru următorul eveniment de inversare a polilor. Cel mai recent minimum solar a avut loc în decembrie 2019, astfel că în următorii ani ar trebui să ne așteptăm să vedem cum Soarele devine mai „turbulent”. Vârful maximului solar va fi atins în iulie 2025.

Ce se poate întâmpla pe Pământ din cauza erupțiilor solare?

Așadar, ce înseamnă toate acestea pentru Pământ? Ei bine, dacă o erupție solară este direcționată spre Pământ, am putea observa câteva efecte. Nu există niciun pericol de radiații pentru noi, cei de pe suprafața Terrei, pentru că atmosfera ne protejează.

Însă, în cazul unor erupții solare mai puternice, precum cea din 3 iulie, am putea avea parte de perturbări ale straturilor atmosferice, acolo unde se află semnalele de comunicare. Asta înseamnă că sistemele de navigație și comunicațiile radio ar putea fi afectate. În cazul celor mai extreme evenimente, rețelele electrice ar putea fi oprite, deși asta se întâmplă foarte rar.

Materialele de la Soare pot cauza aurore pe Pământ, pe măsură ce particulele interacționează cu gazele din atmosfera planetei noastre și produc acest fenomen spectaculos, scrie Science Alert.

Pata solară care a produs cea mai recentă erupție, numită 2838, a apărut de nicăieri, fiind responsabilă și pentru o erupție de tipul M2. Între timp, pata solară s-a deplasat pe partea îndepărtată a Soarelui, acolo unde ar putea rămâne activă. Va trebui să așteptăm câteva zile pentru a vedea dacă apare din nou.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Ce culoare are, de fapt, Soarele?

„Soarele artificial” al Chinei, reactorul de fuziune nucleară, a stabilit un nou record mondial

De ce conține Solar Orbiter, satelitul trimis să observe Soarele, praf de oase carbonizate

Soarele nostru a intrat într-un nou ciclu și ar putea fi unul dintre cele mai puternice înregistrate vreodată

Articolul Soarele tocmai a produs cea mai puternică erupție din 2017. Ce înseamnă asta pentru Pământ? apare prima dată în Descopera.

Articol original

Care a fost, de fapt, cel mai prost an din istoria omenirii

Cercetări recente arată că, de fapt, cel mai prost an din istoria omenirii este unul la care majoritatea oamenilor nici nu s-ar fi gândit. Cel mai prost an pentru umanitate a fost 536 e.n.

„A fost începutul uneia dintre cele mai proaste perioade pentru omenire. Ar putea fi chiar cel mai prost an din istorie”, a explicat Michael McCormick, arheolog la Universitatea Harvard.

Anul 536 a fost al zecelea an din domnia împăratului bizantin Iustinian I (numit și „cel Mare”). La acea vreme, încă nu se petreceau epidemii sau genocide neobișnuit de mari. Totuși, ceva ciudat avea loc pe cer. O ceață misterioasă și prăfuită apăruse și blocase lumina soarelui, cauzând temperaturile să scadă dramatic și producând haos în jurul lumii, de la secetă și foamete până la ninsoare în toiul verii în China.

Ce arată gheață din Antarctica sau copacii din Groenlanda?

Există dovezi care sugerează că erupțiile vulcanice catastrofale ar fi fost de vină, nu doar urmele rămase în gheața din Antarctica sau copacii din Groenlanda, dar și în efectele evenimentelor vulcanice de mai târziu, care au cauzat perioade devastatoare de foamete și răcirea planetei.

În anul 536 e.n., cenușa și resturile vulcanice, numite și „materialul piroclastic”, au fost amestecate în stratul de gheață, ceea indică un eveniment vulcanic uriaș. Gheața din Antarctica și Groenlanda au arătat dovezi ale unei alte erupții în 540 e.n., fapt ce ar fi prelungit suferința. Apoi, în 541, ciuma lui Iustinian s-a întâmplat, iar totul s-a schimbat.

Ce a provocat un declin al poluării cu plumb în jurul anilor 1349 – 1353?

Însă, în jur anului 640 e.n., oamenii de știință au observat semne ale reînnoirii gheții, anume plumbul. Desigur, poluarea cu plumb nu este nemaipomenită. Totuși, plumbul înseamnă că oamenii au început să mineze și să extragă argint din minereurile de plumb.

Apoi, a mai existat un vârf în 660 e.n. și încă unul în 695 e.n. Oamenii produceau monede din argint, potrivit Science Alert.

Pe scurt, economia trecea printr-o perioadă de recuperare, iar asta a durat doar o sută de ani. Interesant este că gheața mai arată și un declin al poluării cu plumb în jurul anilor 1349 – 1353. Asta coincide cu cronologia Ciumei Negre, iar oamenii de știință au folosit pandemia de ciumă bubonică drept indicator pentru a determina faptul că estimau în mod corect anii pentru evenimentele vulcanice și poluante.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Pietrele Îndrumătoare din Georgia, monumentul misterios care intrigă omenirea de zeci de ani

Schimbările climatice cauzate de omenire au dus la deplasarea axei Pământului în ultimele decenii

Omenirea își pierde abilitatea de a se reproduce. Ce este de vină pentru declinul ratei de fertilitate

Ce mesaje a trimis omenirea până acum extratereștrilor?

Articolul Care a fost, de fapt, cel mai prost an din istoria omenirii apare prima dată în Descopera.

Articol original