Un studiu susține că prăbușirea ecosistemelor oceanice ar putea devasta omenirea în următorii 25 de ani

Pe măsură ce oceanele devin tot mai acide, un efect secundar deosebit de periculos al emisiilor de gaze cu efect de seră, lanțul trofic global s-ar putea prăbuși și omenirea s-ar putea confrunta cu devastarea totală în doar câteva decenii, potrivit unui nou studiu alarmant.

Studiul, elaborat de doi antreprenori și cercetători care încearcă să asigure acces la apă potabilă și care sunt afiliați Universității din Edinburgh, argumentează că până și cea mai mică creștere în aciditate va cauza schimbări profunde asupra ecosistemelor oceanice. Aceste schimbări vor produce efecte la nivel global.

Argumentul principal al cercetătorilor este că un ocean mai acid ar putea dizolva unii dintre compușii care alcătuiesc organisme precum plancton sau recife de corali, precum și materialele de care acestea au nevoie pentru supraviețuire.

Sursa de hrană pentru aproape 3 miliarde de oameni ar putea dispărea

Deși alte specii le-ar putea înlocui, formele de viață care pot supraviețui în condiții mai extreme sunt mai puțin potrivite pentru asigurarea bazele pentru lanțul trofic, ceea ce înseamnă că fenomenul ar eradica o sursă majoră de hrană. La capătul acelei reacții în lanț, susțin cercetătorii, sursa de hrană pentru aproape 3 miliarde de oameni ar putea dispărea cu totul.

Impactul schimbărilor climatice asupra oceanelor este deja vizibil pe planeta noastră, însă unele aspecte din noul studiu ar trebui luate în considerare cu precauție.

Trebuie să acționăm acum dacă vrem ca generațiile viitoare să mai aibă o șansă

Autorii au făcut mai multe afirmații fără a oferi dovezi sau surse, inclusiv faptul că microbi toxici vor otrăvi atmosfera atunci când vânturile puternice îi vor „sufla din ocean” și îi vor transporta în aer, scrie Futurism.

Totuși, lăsând la o parte afirmațiile discutabile, noul studiu lansează un avertisment pentru viitorul planetei Pământ. Având în vedere dificultatea monitorizării microbilor oceanici de care depinde Terra, cercetătorii mai argumentează că trebuie să luăm măsuri astăzi pentru ca generațiile viitoare să mai aibă o șansă.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Detectoarele de bombe nucleare au dezvăluit o populație secretă de balene în Oceanul Indian

Al cincilea ocean al Pământului, confirmat în sfârșit de oamenii de știință

Top 10 lumi oceanice extraordinare din Sistemul Solar

Cercetătorii japonezi au forat cea mai adâncă gaură oceanică din istorie

Articolul Un studiu susține că prăbușirea ecosistemelor oceanice ar putea devasta omenirea în următorii 25 de ani apare prima dată în Descopera.

Articol original

Care a fost, de fapt, cel mai prost an din istoria omenirii

Cercetări recente arată că, de fapt, cel mai prost an din istoria omenirii este unul la care majoritatea oamenilor nici nu s-ar fi gândit. Cel mai prost an pentru umanitate a fost 536 e.n.

„A fost începutul uneia dintre cele mai proaste perioade pentru omenire. Ar putea fi chiar cel mai prost an din istorie”, a explicat Michael McCormick, arheolog la Universitatea Harvard.

Anul 536 a fost al zecelea an din domnia împăratului bizantin Iustinian I (numit și „cel Mare”). La acea vreme, încă nu se petreceau epidemii sau genocide neobișnuit de mari. Totuși, ceva ciudat avea loc pe cer. O ceață misterioasă și prăfuită apăruse și blocase lumina soarelui, cauzând temperaturile să scadă dramatic și producând haos în jurul lumii, de la secetă și foamete până la ninsoare în toiul verii în China.

Ce arată gheață din Antarctica sau copacii din Groenlanda?

Există dovezi care sugerează că erupțiile vulcanice catastrofale ar fi fost de vină, nu doar urmele rămase în gheața din Antarctica sau copacii din Groenlanda, dar și în efectele evenimentelor vulcanice de mai târziu, care au cauzat perioade devastatoare de foamete și răcirea planetei.

În anul 536 e.n., cenușa și resturile vulcanice, numite și „materialul piroclastic”, au fost amestecate în stratul de gheață, ceea indică un eveniment vulcanic uriaș. Gheața din Antarctica și Groenlanda au arătat dovezi ale unei alte erupții în 540 e.n., fapt ce ar fi prelungit suferința. Apoi, în 541, ciuma lui Iustinian s-a întâmplat, iar totul s-a schimbat.

Ce a provocat un declin al poluării cu plumb în jurul anilor 1349 – 1353?

Însă, în jur anului 640 e.n., oamenii de știință au observat semne ale reînnoirii gheții, anume plumbul. Desigur, poluarea cu plumb nu este nemaipomenită. Totuși, plumbul înseamnă că oamenii au început să mineze și să extragă argint din minereurile de plumb.

Apoi, a mai existat un vârf în 660 e.n. și încă unul în 695 e.n. Oamenii produceau monede din argint, potrivit Science Alert.

Pe scurt, economia trecea printr-o perioadă de recuperare, iar asta a durat doar o sută de ani. Interesant este că gheața mai arată și un declin al poluării cu plumb în jurul anilor 1349 – 1353. Asta coincide cu cronologia Ciumei Negre, iar oamenii de știință au folosit pandemia de ciumă bubonică drept indicator pentru a determina faptul că estimau în mod corect anii pentru evenimentele vulcanice și poluante.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Pietrele Îndrumătoare din Georgia, monumentul misterios care intrigă omenirea de zeci de ani

Schimbările climatice cauzate de omenire au dus la deplasarea axei Pământului în ultimele decenii

Omenirea își pierde abilitatea de a se reproduce. Ce este de vină pentru declinul ratei de fertilitate

Ce mesaje a trimis omenirea până acum extratereștrilor?

Articolul Care a fost, de fapt, cel mai prost an din istoria omenirii apare prima dată în Descopera.

Articol original