Astronomii au descoperit cea mai masivă stea pitică de până acum. Are un câmp magnetic de 1 miliard de ori mai puternic decât al Soarelui

O stea moartă, de mărimea Lunii, este cea mai mică din clasa sa descoperită până acum de omenire. De asemenea, aceasta este cea mai masivă stea pitică albă văzută până acum, atingând o masă de 1,35 ori față de cea a Soarelui.

Steaua pitică, numită ZTF J1901+1458 și situată la aproximativ 130 de ani-lumină distanță de Pământ, este cu adevărat incredibilă. Densitatea și masa o plasează la marginea limitei Chandrasekhar, masa maximă pe care o pitică albă o poate avea înainte să devină atât de instabilă încât explodează într-o supernova spectaculoasă.

„Am observat acest obiect foarte interesant care nu era îndeajuns de masiv încât să explodeze”, a spus Ilaria Caiazzo, astrofizician la Institutul de Tehnologie din California (Caltech).

Cea mai mică clasă de stele moarte

Piticile albe sunt cea mai mică clasă de stele moarte. Acestea se formează din miezul prăbușit al stelelor cu o masă de până la opt ori față de cea a Soarelui. Atunci când aceste stele ajung la sfârșitul vieții, acestea își elimină materialul exterior, iar miezul rămas se prăbușește într-un obiect ultradens.

Potrivit analizei echipei, pitica albă este produsul unei fuziuni între două pitice albe mai mici. Împreună, cele două nu erau îndeajuns de masive încât să atingă limita Chandrasekhar și să producă o supernova de Tip Ia, scrie Science Alert.

Un câmp magnetic de aproximativ 1 miliard de ori mai puternic decât cel al Soarelui

Pitica albă are doar 100 milioane de ani vechime și un câmp magnetic absolut incredibil, de aproximativ 1 miliard de ori mai puternic decât cel al Soarelui. De asemenea, steaua are o rotație extremă, rotindu-se o dată la fiecare șapte minute. Aceasta nu este cea mai rapidă rotație, însă cu siguranță este în fruntea listei. Toate aceste trăsături sugerează o fuziune în trecutul său.

„Este doar o speculație, însă este posibil ca pitica albă să fie îndeajuns de masivă încât să se prăbușească mai departe într-o stea neutronică”, a explicat Caiazzo.

„Este atât de masivă și densă încât, în miezul său, electronii sunt capturați de protoni în nuclee pentru a forma neutroni. Din cauza faptului că presiunea de la electroni acționează împotriva forței gravitației, astfel menținând steaua intactă, miezul se prăbușește atunci când un număr îndeajuns de mare de electroni este eliminat”, a adăugat Caiazzo.

Vă mai recomandăm să citiți și:

O trăsătura planetară neașteptată a fost descoperită pe planeta Venus

Imagini absolut uimitoare cu planeta Pământ, surprinse de nava spațială Juno

Imagine panoramică absolut uimitoare cu planeta Marte, trimisă de roverul Perseverance

Roverul Curiosity al NASA a observat nori ciudați și colorați pe planeta Marte

Articolul Astronomii au descoperit cea mai masivă stea pitică de până acum. Are un câmp magnetic de 1 miliard de ori mai puternic decât al Soarelui apare prima dată în Descopera.

Articol original

Soarele tocmai a produs cea mai puternică erupție din 2017. Ce înseamnă asta pentru Pământ?

Soarele pare să se trezească după o perioadă liniștită din ciclul său de 11 ani. La data de 3 iulie 2021, steaua noastră a avut prima erupție din clasa X din Ciclul Solar 25. Aceasta a fost cea mai puternică erupție solară din septembrie 2017.

Erupțiile solare din clasa X sunt printre cele mai puternice erupții solare produse de steaua noastră gazdă, cea mai semnificativă înregistrată vreodată fiind erupția X28 din noiembrie 2003.

Această nouă erupție nu a fost la fel de intensă, dar chiar și așa a produs un puls de raze X care a lovit atmosfera superioară și a cauzat o pană de unde scurte deasupra Oceanului Atlantic.

Cea mai recentă erupție din clasa X, înainte de aceasta, a avut loc în septembrie 2017, atunci când Soarele a produs erupție de nivelul X8.2. Cu siguranță, acesta este un semn că ciclul solar devine mai activ.

Soarele are, de fapt, o activitate dinamică

Deși activitatea Soarelui pare destul de constantă din perspectiva noastră de pe Pământ, o analiză pe termen lung dezvăluie că activitatea sa este dinamică. O parte din aceasta o reprezintă ciclul solar.

Asta se bazează pe câmpul magnetic al Soarelui, care se inversează o dată la fiecare 11 ani, polii magnetici de sud și de nord schimbându-și pozițiile. Nu se știe ce anume declanșează aceste cicluri (cercetările recente sugerează că o aliniere planetară joacă un rol), însă polii se inversează atunci când câmpul magnetic este cel mai slăbit, eveniment cunoscut și ca minimul solar.

Odată ce polii se inversează, câmpul magnetic își recapătă din putere, iar activitatea solară crește până la un maxim solar înainte să scadă din nou pentru următorul eveniment de inversare a polilor. Cel mai recent minimum solar a avut loc în decembrie 2019, astfel că în următorii ani ar trebui să ne așteptăm să vedem cum Soarele devine mai „turbulent”. Vârful maximului solar va fi atins în iulie 2025.

Ce se poate întâmpla pe Pământ din cauza erupțiilor solare?

Așadar, ce înseamnă toate acestea pentru Pământ? Ei bine, dacă o erupție solară este direcționată spre Pământ, am putea observa câteva efecte. Nu există niciun pericol de radiații pentru noi, cei de pe suprafața Terrei, pentru că atmosfera ne protejează.

Însă, în cazul unor erupții solare mai puternice, precum cea din 3 iulie, am putea avea parte de perturbări ale straturilor atmosferice, acolo unde se află semnalele de comunicare. Asta înseamnă că sistemele de navigație și comunicațiile radio ar putea fi afectate. În cazul celor mai extreme evenimente, rețelele electrice ar putea fi oprite, deși asta se întâmplă foarte rar.

Materialele de la Soare pot cauza aurore pe Pământ, pe măsură ce particulele interacționează cu gazele din atmosfera planetei noastre și produc acest fenomen spectaculos, scrie Science Alert.

Pata solară care a produs cea mai recentă erupție, numită 2838, a apărut de nicăieri, fiind responsabilă și pentru o erupție de tipul M2. Între timp, pata solară s-a deplasat pe partea îndepărtată a Soarelui, acolo unde ar putea rămâne activă. Va trebui să așteptăm câteva zile pentru a vedea dacă apare din nou.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Ce culoare are, de fapt, Soarele?

„Soarele artificial” al Chinei, reactorul de fuziune nucleară, a stabilit un nou record mondial

De ce conține Solar Orbiter, satelitul trimis să observe Soarele, praf de oase carbonizate

Soarele nostru a intrat într-un nou ciclu și ar putea fi unul dintre cele mai puternice înregistrate vreodată

Articolul Soarele tocmai a produs cea mai puternică erupție din 2017. Ce înseamnă asta pentru Pământ? apare prima dată în Descopera.

Articol original

SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2021, cea mai lungă zi din an. Totul despre debutul verii astronomice şi tradiţiile din această zi

SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2021. Luni, 21 iunie, este cea mai lungă zi a anului 2021, eveniment care marchează debutul verii astronomice.

În jurul datei de 21 iunie, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°, fiind momentul solstiţiului de vară, care marchează începutul verii astronomice, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti.

SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2021. Pământul execută atât o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o mişcare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereştri. Axa polilor păstrează (în prima aproximaţie) o poziţie fixă în spaţiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului (numit planul eclipticii) cu 66° 33′. Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt luminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.

Credit: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti

SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2021. Pentru un observator terestru, fenomenul se materializează pe sfera cerească prin mişcarea anuală aparentă a Soarelui în lungul eclipticii cu aproximativ 1° pe zi, planul eclipticii fiind înclinat faţă de cel al ecuatorului ceresc cu 23° 27′. La momentul solstiţiului de vară, Soarele se va afla la 23° 27′ distanţa unghiulară nord faţă de ecuatorul ceresc, el descriind mişcarea diurnă pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit tropicul racului. Solstiţiul de vară din acest an are loc pe 21 iunie, la ora 06:32.

De unde vine numele solstițiului de vară

Denumirea de solstiţiu („Soarele stă”) este dată de faptul că la data respectivă are loc schimbarea gradientului mişcării Soarelui în raport cu declinaţiile acestuia. Soarele aflându-se la culminaţie (pentru latitudinea medie a ţării noastre) la 67° 52′ deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15 ore şi 32 de minute, durata nopţii fiind de numai 8 ore şi 28 de minute. Din acelaşi motiv şi crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungeşte toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor „nopţi albe”.

SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2021. Pornind de la acest fenomen, învăţatul grec Eratostene a reuşit să determine, cu o precizie remarcabilă, încă din anul 250 î.e.n, lungimea meridianului terestru. Astfel, observând Soarele la momentul culminaţiei în ziua solstiţiului de vară în oraşele egiptene Siena, unde acesta se află chiar la zenit, şi Alexandria, unde Soarele avea o distanţă zenitală de 7° 12′, şi cunoscând distanţa terestră între cele două oraşe, Eratostene a obţinut valoarea lungimii cercului meridian. Aceasta a fost prima operaţie geodezică cunoscută în istorie, aminteşte Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti.

După momentul solstiţiului de vară, durata zilei va începe să scadă, iar a nopţii să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstiţiului de iarnă. În emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers.

Credit: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti

SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2021. În vechime, solstiţiul de vară era folosit pentru a calcula momentele importante privind muncile agricole. De asemenea, era o perioadă foarte populară din an pentru a organiza nunţi.

Totodată, în China antică, solstiţiul de vară era asociat cu energiile feminine – yin. Atunci se celebra Pământul, feminitatea, fiind o sărbătoare complementară solstiţiului de iarnă, asociat cu raiul, masculinitatea şi energiile yang.

SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2021. De asemenea, în vechea Galie se sărbătorea Eponea, zeiţa fertilităţii şi protectoarea cailor, în timp ce în zonele populate de triburile germane, slave şi celtice se aprindeau focuri uriaşe. Băştinaşii din America de Nord aveau diverse ritualuri prin care sărbătoreau Soarele, cu dansuri şi post alimentar.

După răspândirea creştinismului, în Europa, multe obiceiuri păgâne au fost preluate de această religie. În zone din Scandinavia, solstiţiul de vară a fost în continuare sărbătorit sub forma “Midsommar” sau ziua mijlocului verii.

Solstiţiul de vară, asociat în România cu Sânzienele

Sărbătoare păgână iniţial, dedicată solstiţiului de vară, ea coincide şi cu ziua “Naşterii Sfântului Ion Botezătorul” din calendarul ortodox şi catolic.

Solstiţiul de vară este asociat, în România, cu sărbătoarea Sânzienelor, cunoscută în popor şi ca Drăgaica, celebrată pe 24 iunie. Asociate la rândul lor sărbătorii creştine a Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, Sânzienele îşi au originea într-un străvechi cult solar şi poartă în unele locuri şi numele „Cap de vară”.

SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2021. Imaginaţia populară a închipuit Sânzienele ca pe nişte fete foarte frumoase, care trăiesc îndeobşte prin păduri sau pe câmpii, cel mai adesea, jucând.

Credit: Shutterstock

Totodată, se spune că, în noaptea de Sânziene (23 spre 24 iunie), se deschid porţile cerului şi lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană.

SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2021. Sărbătoarea Sânzienelor mai este denumită în popor şi „Amuţitul cucului”. Această pasăre cântă doar trei luni pe an, de la echinocţiul de primăvară (în jurul datei de 21 martie) până la solstiţiul de vară sau de Sânziene, pe 24 iunie. Se spune în popor că, dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, înseamnă că vara va fi secetoasă.

Calendarul, până în 2030, al SOLSTIŢIULUI DE VARĂ:

Articolul SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2021, cea mai lungă zi din an. Totul despre debutul verii astronomice şi tradiţiile din această zi apare prima dată în Descopera.

Articol original

Eclipsa de Soare 2021. Spectacolul ceresc va fi vizibil și din România

O eclipsă de Soare (inelară) va fi vizibilă pe cer joi, 10 iunie, la ora 13:53 (ora României), pe măsură ce Luna trece între Pământ și Soare.

În timpul unei eclipse solare totale, Luna blochează în totalitate Soarele. Însă, spectacolul din 10 iunie este o eclipsă inelară de Soare. Fenomenul are loc atunci când Luna este prea departe de Terra, și astfel prea mică pe cer, pentru a acoperi în întregime Soarele. Astfel, un inel spectaculos de lumină se formează, deseori fiind numit un „inel de foc”, care înconjoară Luna.

Fenomenul va fi vizibil din anumite regiuni. Canada, Groenlanda și Rusia se vor bucura de cea mai bună priveliște. Oamenii din nord-estul SUA, nordul Europei și nordul Asiei vor putea și ei să admire o eclipsă solară parțială. Din aceste regiuni, eclipsa inelară solară va arată de parcă cineva a „mușcat” din Soare.

Eclipsa de soare va fi vizibilă și din România

Eclipsa de soare va fi vizibilă și din România, însă doar din anumite regiuni, după cum se poate vedea în imaginea realizată de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Credit foto: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”

Aceasta va fi singura eclipsă de inelară Soare de anul acesta. Totuși, aceasta este prima dintre cele două eclipse solare din 2021. A doua eclipsă de Soare din anul acesta va fi totală și va avea loc la data de 4 decembrie.

„Inelul de foc” format în timpul eclipsei inelare este vizibil doar pentru scurt timp, de la o fracțiune de secundă până la peste 12 minute. Eclipsa inelară de Soare de anul trecut a durat doar 90 de secunde.

De ce au loc eclipsele inelare de Soare atât de rar?

Eclipsele solare totale au loc de obicei o dată la cinci sau șase luni, însă eclipsele inelare de Soare apar doar o dată la unul sau doi ani. Asta pentru că acest eveniment necesită anumite condiții, precum alinierea Soarelui, Lunii și a Pământului. De asemenea, Luna trebuie să fie aproape de apogeul său, adică cel mai îndepărtat punct de Terra. În acest timp, Luna ajunge la aproximativ 406.681 kilometri depărtare de noi.

În timpul oricărei eclipse solare, umbra Lunii trasează o cărare de-a lungul Pământului. În timpul unei eclipse solare totale, cea mai întunecată parte din umbra Lunii acoperă planeta noastră. Însă, în timpul unei eclipse inelare de Soare, atunci când Luna este la cea mai mare distanță de Terra, planeta noastră trece printr-o parte a umbrei Lunii care nu atât de întunecată.

Eclipsa inelară de Soare din 10 iunie 2021 va fi transmisă și online

Este foarte periculos să ne uităm direct la orice fel de eclipsă solară pentru că lumina puternică poate deteriora celulele din retină. Astfel, viziunea ar putea fi distorsionată, ochii pot deveni dureroși și pot lăcrima în mod excesiv. Uneori, aceste efecte adverse vor apărea abia după câteva ore sau zile de la observarea directă a eclipsei solare.

Așadar, dacă doriți să vă bucurați de eclipsa inelară de Soare din 10 iunie, NASA recomandă purtarea ochelarilor speciali cu filtru pentru eclipse solare. Ochelarii de soare obișnuiți nu sunt adecvați.

Eclipsa de Soare va fi transmisă în direct și online, în cazul în care nu o veți putea vedea direct pe cer.

După acest eveniment, următoarea eclipsă inelară de Soare va avea loc abia în octombrie 2023. Între timp, ne vom putea delecta privirea cu eclipsa totală de Soare din decembrie și două eclipse parțiale de Soare în 2022.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cum arată o eclipsă lunară văzută de pe Lună. Imaginile au fost surprinse în 2019 de o „pereche de ochi” din spațiu

O navă spațială trimisă de NASA tocmai „a atins” învelișul exterior al Soarelui

Big Ben, fascinantul orologiu care poate servi şi drept închisoare

Soarele artificial din Coreea de Sud a strălucit mai puternic decât o stea, pentru un interval mai lung decât până acum

Articolul Eclipsa de Soare 2021. Spectacolul ceresc va fi vizibil și din România apare prima dată în Descopera.

Articol original

Cum ne putem proteja pielea de razele UV, mai ales după luni întregi de stat în casă din cauza pandemiei

După o iarnă îndelungată și odată cu relaxarea restricțiilor împotriva COVID-19, mulți speră ca în această vară să se bucure din plin de vremea frumoasă.

Totuși, aceste schimbări ale stilului de viață înseamnă că este mai important ca niciodată ca oamenii să nu subestimeze riscurile prezentate de soare.

Leziunile pielii cauzate de soare sunt asociate atât cu apariția cancerului de piele, cât și cu îmbătrânirea prematură a pielii. În ambele cazuri, vinovatul este radiația ultravioletă (UV). Invizibile pentru ochiul uman, deși pot fi văzute de multe animale, precum renii, razele UV se află chiar dincolo de capătul violet al spectrului vizibil al luminii.

Unul dintre motivele pentru care razele UV sunt atât de dăunătoare este faptul că energia lor poate fi absorbită de ADN-ul din celulele noastre, astfel provocând deteriorarea acestuia. Dacă celula nu este capabilă să repare aceste leziuni ale ADN-ului, asta poate duce la schimbări sau mutații genetice, care la rândul lor pot duce la apariția cancerului. Având în vedere faptul că sunt situate chiar pe suprafața corpului, celulele pielii sunt principala țintă pentru razele UV.

Bronzul arată că pielea ta a fost deteriorată

Corpul uman beneficiază de o anumită protecție împotriva acestor efecte dăunătoare. Mecanismele moleculare din celulele noastre sunt capabile să detecteze și să repare leziunile asupra ADN-ului înainte ca acestea să poată provoca mutații.

Atunci când celulele pielii detectează deteriorarea ADN-ului, celulele declanșează semnale de alarmă care sunt trimise celulelor producătoare de pigmenți pentru a le spune să înceapă să producă mai mult pigment. Producerea acestui pigment, numit melanină, provoacă bronzul.

Așadar, bronzul arată că pielea ta a fost deteriorată. Protecția pe care o oferă bronzul ar fi echivalentă cu un factor de protecție solară de aproximativ 4, potrivit Science Alert.

Este deosebit de important să folosim diferite forme de protecție solară

Dacă suntem expuși la o cantitate crescută de raze UV, atunci cantitatea de leziuni asupra ADN-ului poate copleși mecanismul de apărare al celulelor. Din fericire, celulele afectate au și o ultimă strategie de apărare. Acestea își pot declanșa propria moarte, procesul fiind numit apoptoză. Astfel, celulele grav afectate, care ar putea deveni cancerigene, sunt eliminate din organism înainte de a face rău corpului.

Însă, uneori, aceste mijloace de apărare nu sunt suficiente, iar deteriorarea pielii cauzată de razele UV poate duce la cancer de piele.

Tocmai de aceea, este deosebit de important să folosim diferite forme de protecție solară, precum pălării, haine și loțiuni cu factor de protecție solară de 20 sau mai mult. De asemenea, trebuie să luăm mereu în considerare cât de mult timp vom petrece în aer liber. Razele UV sunt cele mai puternice între orele 11:00 și 15:00. Respectarea unor măsuri simple de precauție înseamnă că toată lumea se va putea bucura de soare în siguranță după luni întregi de stat în casă.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cercetătorii avertizează că blocarea luminii solare ar putea avea efecte nedorite asupra Pământului

De ce conține Solar Orbiter, satelitul trimis să observe Soarele, praf de oase carbonizate

Soarele artificial din Coreea de Sud a strălucit mai puternic decât o stea, pentru un interval mai lung decât până acum

Soarele nostru a intrat într-un nou ciclu și ar putea fi unul dintre cele mai puternice înregistrate vreodată

Articolul Cum ne putem proteja pielea de razele UV, mai ales după luni întregi de stat în casă din cauza pandemiei apare prima dată în Descopera.

Articol original

Ploaia cu soare, știință și superstiții – lecția de meteorologie

Natura este spectaculoasă și măreață și, oricât de mult încercăm noi să învățăm secretele ei, oricât de evoluată este știința sau tehnologia, mereu vor fi mici secrete pe care nu le vom afla, poate, niciodată.

Unul din fenomenele meteo care a stârnit mereu nedumerire sau superstiții a fost ploaia cu soare sau, așa cum este ea denumită în limbajul de specialitate din străinătate, „sunshower”.

Explicația științifică:

Ploaia cu soare este acel fenomen meteo în care într-o regiune în care strălucește soarele apar totuși stropi de ploaie. De ce se întâmplă acest lucru? Potrivit specialiștilor de la Prognoze Meteo, sunt două explicații științifice:

1. Ploaia cu soare poate apărea ca urmare a transportului picăturilor de ploaie de către rafalele de vânt dintr-o zonă unde avem o ploaie sau o furtună în desfășurare, de la distanțe chiar și de zeci de km.
2. O altă situație în care putem avea parte de ploaie cu soare ține de condițiile de instabilitate atmosferică pe care le întâlnim mai ales primăvara și vara. Variațiile de temperatură fac ca masele de aer să aibă mișcări ascendente și descendente rapide. În timp ce aerul care se ridică se răcește, condensând vaporii și dând naștere norilor și precipitațiilor, aerul care „se prăbușește” duce la disiparea norilor astfel că pot apărea zone de cer senin prin care pot cădea precipitațiile generate de masele de aer ascendente.

Unul din efectele cele mai frumoase ale „ploii cu soare” este curcubeul, care poată apărea dacă soarele se află poziționat la un unghi cât mai jos.

Ploaia cu soare, efecte negative în agricultură

Fenomenul de ploaie cu soare, pe cât de spectaculos și frumos ni se pare nouă pe atât de nedorit este de agricultori, cei care spun că ploile cu soare sau ploile rapide sunt cele care mănează și afectează sever culturile agricole, mai ales că vorbim de umiditate și temperaturi ridicate, ingredientele ideale pentru dezvoltarea infecțiilor și a bolilor la plante.

Superstițiile legate de fenomenul ploii cu soare:

Sunt zone în lume unde, atunci când plouă cu soare, se spune că diavolii fac o nuntă sau, în funcție de regiuni, nunți au loc și la șoareci sau vulpi. Alții trec într-un registru violent și spun că diavolul își bate nevasta sau că o hienă naște.

Dar, dincolo de acest superstiții, ploaia cu soare este doar un fenomen meteo. Unul spectaculos, plăcut ochiului, dar care are o explicație perfect științifică.

Descopera.ro a lansat parteneriatul cu Prognoze Meteo, o platformă online care prezintă în timp util date despre vreme, estimări, analize, curiozități meteo, dar și lecții de meteorologie. Cu ajutorul specialiștilor de la Prognoze Meteo vă vom prezenta lecții de meteorologie, cu analize, astfel încât putem învăța să citim natura, să explicăm fenomenele meteo.

Vă recomandăm să citiți și:

Cum arată ploaia în Sistemul Solar. Picăturile de pe Terra sunt similare cu cele de pe Jupiter sau Saturn

Astronomii au descoperit o planetă pe care ploaia este din fier

Unele regiuni din Alpi devin mai înalte, în timp ce altele se micșorează. Cum explică cercetătorii fenomenul

Articolul Ploaia cu soare, știință și superstiții – lecția de meteorologie apare prima dată în Descopera.

Articol original

Un experiment cu lupa a decurs cum nu se poate mai prost. 2.000 m2 de gazon au fost cuprinși de flăcări

Un bărbat a cauzat un incendiu uriaș în Zona Internațională de Turism din Shanghai în timp ce încerca să îi demonstreze fiului său că o lupă poate aprinde un foc, au explicat reprezentanții poliției.  

Incidentul a avut loc pe un gazon al parcului ecologic din zonă la data de 21 februarie, însă imaginile cu incendiul au fost date publicității recent. Nimeni nu a fost rănit, au mai spus polițiștii.

Bărbatul, al cărui nume este Liu, și-a dus fiul în vârstă de 10 ani la un parc într-o după-amiază. Ajuns acolo, Liu s-a decis să folosească o lupă pentru a concentra razele soarelui pe un petic de iarbă, scrie Shanghai Daily.

Peste 2.000 de metri pătrați de gazon, făcuți scrum

După ce flăcările au început să se extindă cu repeziciune, Liu a fugit cu fiul său de la fața locului și a anunțat incendiul la autorități, însă nu a spus și cine l-a cauzat, potrivit spuselor polițiștilor.

Atunci când pompierii au sosit la fața locului, peste 2.000 de metri pătrați de gazon erau deja făcuți scrum și focul încă ardea. Din fericire, pompierii au reușit să țină sub control flăcările și să stingă incendiul.

Bărbatul nu se aștepta ca experimentul său cu lupa să producă un asemenea incendiu

După ce au verificat imaginile surprinse de camerele de supraveghere, polițiștii l-au identificat pe Liu. Apoi, la data de 24 februarie, Liu s-a trezit cu forțele de ordine la ușa sa.

Liu a recunoscut că el a provocat incendiul și a spus că nu se aștepta ca experimentul său cu lupa să producă un asemenea incendiu. Liu a mai spus că nu adusese nimic cu el care ar fi putut să stingă flăcările. Liu a primit un avertisment și va trebui să plătească compensații pentru pagubele provocate în parc.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Sovieticii au descoperit, din greșeală, „Porțile Iadului”, iar apoi le-au dat foc. Zeci de ani mai târziu, flăcările încă nu s-au stins

Imagini dramatice: O femeie îşi riscă viaţa pentru a salva un koala din flăcări, în Australia

O groapă misterioasă din SUA a început să scuipe, din senin, flăcări de circa 3 metri şi jumătate

Cum au stins rușii incendiul izbucnit la o sondă petrolieră cu un tun antitanc

Articolul Un experiment cu lupa a decurs cum nu se poate mai prost. 2.000 m2 de gazon au fost cuprinși de flăcări apare prima dată în Descopera.

Articol original

Soarele nostru a intrat într-un nou ciclu și ar putea fi unul dintre cele mai puternice înregistrate vreodată

Este posibil ca Soarele să fie într-o perioadă foarte activă. Conform noilor previziuni, următorul maxim dintre cele înregistrate în fiecare ciclu de activitate ar putea fi unul dintre cele mai puternice de până acum.

Noua previziune este în contradicție directă cu prognoza vremii solare realizată de NASA și NOAA, însă, dacă se împlinește, ar putea confirma o teorie despre ciclurile de activitate solară la care oamenii de știință lucrează de ani de zile.

„Oamenii de știință s-au străduit să prezică atât durata, cât și puterea ciclurilor solare, deoarece ne lipsește o înțelegere fundamentală a mecanismului care determină ciclul”, a declarat fizicianul Scott McIntosh, de la Centrul Național pentru Cercetări Atmosferice din SUA.

Nivelurile de activitate ale Soarelui sunt în realitate destul de variabile, iar ciclurile sale de activitate sunt legate de câmpul magnetic.

La fiecare 11 ani, polii Soarelui își schimbă locurile, sudul devine nord și nordul devine sud. Nu este clar ce determină aceste cicluri, dar se știe că polii se inversează atunci când se înregistrează cel mai slab câmp magnetic.

Ce este un minimum solar?

Deoarece câmpul magnetic al Soarelui îi controlează activitatea, petele solare (regiuni temporare ale câmpurilor magnetice puternice), erupțiile solare și ejecțiile de masă coronală (produse de liniile câmpului magnetic care se prind și se reconectează), această etapă a ciclului se manifestă ca o perioadă de activitate extrem de redusă, care se numește minimul solar.

După ce polii s-au inversat, câmpul magnetic se întărește, iar activitatea solară crește la un nivel solar maxim înainte de a scădea pentru următoarea schimbare a polilor.

Cel mai recent minimum solar a avut loc în decembrie 2019. În prezent suntem în cel de-al 25-lea ciclu solar, de când s-a început înregistrarea lor, și ne îndreptăm către un maxim solar.

NASA și NOAA se așteaptă ca acesta să fie un maxim liniștit, cu un vârf de aproximativ 115 pete solare în iulie 2025. Ar puta fi similar cu cele din ciclul solar 24, când în perioada maximă s-au înregistrat 114 pete solare.

Maximul ciclului solar 25 ar putea fi foarte puternic

Dar fizicianul Scott McIntosh și colegii lui cred altceva. Într-o lucrare din 2014 au descris observațiile lor asupra Soarelui pe un ciclu de 22 de ani.

Pentru mult timp, acest interval a fost considerat ciclul solar complet, când polii revin la pozițiile lor de plecare. McIntosh a observat însă ceva interesant.

Timp de aproximativ 20 de ani, sclipirile de lumină ultravioletă extremă, numite puncte luminoase coronale, par să se deplaseze de la poli către ecuator, întâlnindu-se la mijloc. Mișcarea acestor puncte luminoase pe latitudinile medii pare să coincidă cu activitatea petelor solare.

Într-o lucrarea publicată recent, McIntosh s-a declarat convins că aceste puncte luminoase sunt legate de benzile de câmpuri magnetice care se înfășoară în jurul Soarelui, propagându-se de la poli la ecuator la fiecare 11 ani sau cam așa ceva, notează Science Alert.

Deoarece au polaritate opusă, atunci când se întâlnesc în mijloc, se anulează reciproc, fenomen pe care cercetătorii îl numesc „terminator”.

Cele mai multe pete solare se înregistrează în ciclurile scurte

Aceste evenimente terminatoare marchează sfârșitul unui ciclu magnetic solar și începutul următorului.

Dar nu întotdeauna au aceeași perioadă de timp. Cel mai lung ciclu înregistrat pe baza timpului dintre terminatori a fost în ciclul solar 4, care a durat peste 15 ani. A fost urmat de celebrul minim Dalton, când s-a înregistrat un maxim de 82 de pete solare în ciclul solar 5, care a durat aproape 14 ani, și respectiv 81 de pete solare în ciclul solar 6.

Ciclurile solare mai scurte, care au mai puțin de 11 ani, sunt însă urmate de perioade maxime de peste 200 de pete solare.

Conform graficului echipei fizicianului Scott McIntosh, ciclul solar 23 a fost destul de lung. A durat aproape 13 ani. A fost urmat de ciclul solar 24, unul mult mai silențios decât cele care l-au precedat. A fost însă foarte scurt, de numai 10 ani. Dacă analizele echipei sunt corecte, ar trebui să înregistrăm cele mai multe pete solare până la mijlocul actualului deceniu.

Cercetarea care detaliază teoria lor a fost publicată în Solar Physics.

Vă recomandăm să citiți și:

Soarele a intrat într-un nou ciclu solar. Ce înseamnă acest eveniment pentru viața pe Pământ

Un fenomen surprinzător a fost descoperit în ceea ce priveşte Soarele. Poate spune ceva despre ciclul de activitate magnetică al astrului

Cum se schimbă Soarele în timpul unui ciclu de 22 de ani – FOTO

Neutrinii demonstrează că un al doilea tip de fuziune este produs în miezul Soarelui nostru

Articolul Soarele nostru a intrat într-un nou ciclu și ar putea fi unul dintre cele mai puternice înregistrate vreodată apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original