Cel puţin 20 de veterani români, detaşaţi în zonele de conflict, diagnosticați cu ''Sindrom de stres post traumatic''

Armata Română recunoaşte oficial, în actele medicale că mulţi militari detaşaţi în zonele de conflict, au fost afectaţi psihic după ce au supravieţuit unor atentate sinucigaşe ori atacuri ale insurgenţilor.

Cel puţin 20 de veterani au fost diagnosticaţi cu ”Sindrom de stres post traumatic”. Printre ei, un gradat de la Poliţia Miilitară.

Ca să îl ajute să treacă peste amintirile dureroase, psihologii militari folosesc realitatea virtuală, şi-l duc din nou în bazele militare pe care încă le mai visează noaptea.

În cariera sa de peste 20 de ani, Daniel Danciu a trecut prin şase rotaţii, în trei teatre de operaţiuni: Bosnia, Irak şi Afganistan. Atentatele sinucigaşe, atacurile talibanilor asupra bazelor, dar mai ales faptul că şi-a văzut camarazii ucişi, l-au marcat.

Daniel Danciu, Veteran al teatrelor de operaţii: ”Povesteşte cum încă mai visează un taliban afgan care s-a detonat cu vesta şi cum crede că îl prinde şi pe el explozie”.

Este şi motivul pentru care a cerut ajutorul Armatei, iar psihologii şi psihiatrii militari au confirmat că suferă de sindrom de stres post traumatic. Afecţiunea este legată în mod direct de tot ceea ce a trăit în zonele unde a fost dislocat ca militar membru al unei forţe NATO.

Psiholog dr. Vasile Marineanum, Șeful Centrului Militar Naţional de Psihologie şi Sănătate Comportamentală: ”
Într-un final, oricât de rezistent ar fi omul, se pare că în final a fost înfrânt de această trăire intensă. Este primul pacient în adevărul sens al cuviantului care a şi fost diagnosticat de comisia de expertiză medico-militară. Alţii au avut nevoie de diagnostic subclinic”.

Pentru psihologii militari, suferinţa veteranului este un caz de studiu iar terapia prin care trece a fost importată de la armata americană. Numărul real al militarilor români expuşi este mult mai mare: în 30 de ani, 32 de mii de militari au fost trimişi în zone de război.

Ca să îi ajute pe veteranii din teatrele de operaţii afectați de traumele prin care au trecut, psihologii militari au adus în cabinetele lor un instrument de terapie prin realitate virtuală, practic bazele din Afganistan şi Irak şi reconstituie situaţiile dramatice – atentate sinucigaşe, atacuri ale insurgenţilor, folosind insclusiv stimuli cum ar fi sunetele şi mirosul.

Psiholog, Centrul de Psihologie și Sănătate Comportamentală: ”Sunt mai multe funcţii care pot fi reproduse în timp real şi cât mai precise pentru a reproduce memoria traumatică. În momentul în care reproducem cât mai exact, militarul se obişnuieşte, îi scade intensitatea trăirilor şi acea repetare a expunerii la eveniment şi situaţie conştientizează că memoria evenimentului nu este ceva periculos şi nu îi fac rău şi îşi poate confrunat acele trăiri”.

La 42 de ani, Daniel Danciu este nevoit acum să renunţe la uniforma militară. După ce va trece în rezervă, vrea să îşi ajute camarazii, activi sau veterani ca el. Împreună cu Ministerul Apărării va organiza o campanie prin care să îşi convingă fraţii de arme că pot şi trebuie să ceară ajutor. Îl ajută şi Tokyo, un superb Akita Inu japonez.

Articolul a fost preluat de aici.

Cassander, regele nemilos al Macedoniei din umbra lui Alexandru cel Mare

Cassander a fost rege al Macedoniei și a trăit în timpul secolului al IV-lea î.Hr. Cassander a fost fiul lui Antipater, unul dintre generalii lui Alexandru cel Mare.

În timpul campaniei lui Alexandru împotriva Imperiului Ahemenid, Cassander a rămas cel mai probabil în Europa, având în vedere că tatăl său devenise regent în Macedonia. În urma morții tatălui său, Cassander a devenit unul dintre diadohi și a luptat pentru controlul imperiului fragmentat al lui Alexandru. Cassander era nemilos din punct de vedere politic și a avut succes atunci când a venit vorba de controlul teritoriilor sale.

Din păcare pentru Cassander, acesta nu a fost capabil să creeze o dinastie. La scurt timp după moartea sa, familia lui Cassander, Antipatrid, a pierdut controlul Macedoniei în fața lui Demetrius I Poliorcetes, membru al dinastiei Antigonid.

Cassander a fost fiul lui Antipater, unul dintre cei mai importanți generali ai Macedoniei

Cassander a fost născut în jurul anului 358 î.Hr. Cassander a fost fiul lui Antipater, unul dintre generalii macedoneni care au slujit sub comanda lui Perdiccas III și Filip al II-lea al Macedoniei, predecesorii lui Alexandru cel Mare. După asasinarea lui Filip din 336 î.Hr., Antipater a devenit unul dintre cei mai importanți generali ai Macedoniei. Alături de Parmenion, un alt general de încredere al lui Filip, Antipater s-a asigurat că Alexandru cel Mare îl va urma pe tatăl său ca rege al Macedoniei. Doi ani mai târziu, Alexandru cel Mare și-a început campania împotriva Imperiului Ahemenid. Antipater a primit titlul de general al Europei și a fost lăsat la conducerea Macedoniei.

Totuși, Antipater avea să piardă în curând încrederea lui Alexandru cel Mare. Asta s-a întâmplat din cauza conflictului dintre general și Olympias, mama lui Alexandru. Cea din urmă a început să trimită scrisori fiului său pentru a se plânge de comportamentul lui Antipater. Inițial, Alexandru cel Mare a ignorat plângerile, însă în cele din urmă și-a pierdut răbdare. Astfel, în 324 î.Hr., atunci când regele s-a întors la Babilon din India, acesta i-a ordonat lui Antipater să vină spre Est. Un alt general, Craterus, a fost trimis cu 11.500 de veterani pentru a-l înlocui ca general al Europei.

Cassander a fost acuzat că a fost trimis de tatăl său pentru a-l otrăvi pe rege

Cu toate acestea, Antipater nu s-a supus ordinelor lui Alexandru cel Mare. În schimb, și-a trimis fiul, Cassander, la Babilon într-o misiune diplomatică. Asta ar fi fost încercarea lui Antipater de a-l convinge pe Alexandru să-l păstreze în poziția sa. Chiar și așa, regele a văzut-o ca pe o confirmare a plângerilor mamei sale, ceea ce a dus la eșecul misiunii. Astfel, Antipater și familia sa au pierdut încrederea lui Alexandru cel Mare, potrivit Ancient Origins.

În 323 î.Hr., Alexandru cel Mare a murit subit în Babilon. Din cauza dușmăniei dintre Alexandru și Antipater, Cassander a fost acuzat că a fost trimis de tatăl său pentru a-l otrăvi pe rege. În orice caz, moartea lui Alexandru a însemnat că înlocuirea lui Antipater cu Craterus nu a mai avut loc. Moartea lui Alexandru a fost folosită și de greci ca o oportunitate de a se revolta împotriva domniei macedonene.

Cassander nu a reușit să creeze o dinastie de lungă durată

Grecii au luptat împotriva lui Antipater, însă, în ciuda succesului inițial împotriva Macedoniei, grecii au pierdut războiul, în urma înfrângerii decisive din bătalia de la Crannon din 322 î.Hr.

În urma înfrângerii lui Antigonus, imperiul său a fost divizat între Lysimachos și Seleucus I Nicator. Pe de altă parte, Cassander a ajuns conducător al Macedoniei. Totuși, Cassander nu s-a putut bucura mult timp de domnia sa. Acesta a murit în cele din urmă de edem în 298 î.Hr. Cassander a fost urmat inițiat de unul dintre fii săi, Filip al IV-lea, care a murit un an mai târziu. Apoi, Cassander a fost urmat de doi frați mai tineri, Antipater II și Alexandrul al V-lea, care au condus împreună Macedonia până în 294 î.Hr. Cei doi regi s-au dovedit a fi slabi, iar într-un final a izbucnit războiul.

În cele din urmă, Cassander nu a reușit să creeze o dinastie care să dureze după moartea sa. Probabil tocmai din cauza acestui eșec, importanța dinastiei Antipatrid în istoria de termen lung a perioadei elenistice nu va putea fi niciodată comparabilă cu dinastia Ptolemeică sau Imperiul Seleucid.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cum a ajuns Zeus regele zeilor în mitologia greacă

Omul care a făcut din regele Ludovic al XIV unul dintre cei mai puternici monarhi. Cum îi pedepsea pe cei care fabricau lucruri proaste

O descoperire recentă dezvăluie cât de minuțios a fost planul de execuție a lui Anne Boleyn, pus la punct de Henric al VIII-lea

Hirohito, împăratul care a domnit 62 de ani. După ce a permis atrocităţile totalitare s-a supus generalului american Douglas MacArthur

Articolul Cassander, regele nemilos al Macedoniei din umbra lui Alexandru cel Mare apare prima dată în Descopera.

Articol original

Cum va arăta lumea în 2040? Scenariile dintr-un raport al serviciilor de informaţii din SUA

Bolile, decalajul dintre bogaţi şi săraci, schimbările climatice şi conflictele dintre şi între naţiuni vor prezenta provocări mai mari în deceniile următoare, pandemia COVID-19 înrăutăţind deja unele dintre aceste probleme, se arată un raport de informaţii al SUA.

Scenariile sunt expuse într-un raport al serviciilor de informaţii din SUA.

Rivalitatea dintre China şi o coaliţie de naţiuni occidentale condusă de SUA se va intensifica probabil, alimentată de schimbări militare, demografie, tehnologie şi diviziuni asupra modelelor de guvernare, se arată în raportul Global Trends 2040: A More Contested World.

Puterile regionale şi actorii nestatali pot exercita o influenţă mai mare, cu un rezultat probabil ce va duce la „un mediu geopolitic mai predispus la conflicte şi mai volatil şi o cooperare internaţională slabită”.

Cea mai mare „întrerupere globală” de după cel de-al Doilea Război Mondial

Raportul celor mai buni analişti ai serviciilor de informaţii din SUA, care este produs la fiecare patru ani, a evaluat tendinţele politice, economice, sociale şi de altă natură care cel mai probabil vor forma mediul de securitate în următorii 20 de ani, relatează Reuters.

„Intenţia noastră este de a ajuta factorii de decizie politică şi cetăţenii să se pregătească pentru o serie de posibile scenarii pentru viitor”, au scris autorii, menţionând că nu fac previziuni specifice.

Provocări precum schimbările climatice, bolile, crizele financiare şi perturbările tehnologice „sunt susceptibile de a se manifesta mai frecvent şi intens în aproape fiecare regiune şi ţară”, se precizează în raport.

Pandemia de coronavirus care a ucis peste 3 milioane de oameni a marcat cea mai mare „întrerupere globală” de după cel de-al Doilea Război Mondial, cu consecinţele care vor dura probabil ani de zile.

Anumite tendinţe par să accelereze sau să devină mai puternice din cauza pandemiei

COVID-19 a expus şi uneori a extins disparităţile în domeniul sănătăţii, a ridicat datoriile naţionale, a accelerat naţionalismul şi polarizarea politică, a adâncit inegalităţile, a alimentat neîncrederea în guvern şi a evidenţiat eşecul cooperării internaţionale.

În acest proces, acesta încetineşte şi posibil inversează progresul în combaterea sărăciei, a bolilor şi a inegalităţii de gen. Raportul prevede că multe probleme cauzate de pandemie vor creşte până în 2040.

„Există un anumit set de tendinţe pe care le-am identificat, care par să se accelereze sau să devină mai puternice din cauza pandemiei”, potrivit Mediafax.

Raportul a prezentat cinci scenarii posibil pentru cum va arăta lumea în 2040. Cel mai optimist scenariu prezintă – „ o renaştere a democraţiilor” – în care guvernele democratice s-ar dovedi „mai capabile să încurajeze cercetarea ştiinţifică şi inovaţia tehnologică, catalizând un boom economic”.

Cel mai pesimist scenariu prezintă o acutizare a vulnerabilităţilor a susţinut modul în care COVID-19 şi încălzirea globală ar putea distruge aprovizionarea cu alimente la nivel mondial, ducând la revolte în Philadelphia care ucid „mii de oameni”.

Articolul Cum va arăta lumea în 2040? Scenariile dintr-un raport al serviciilor de informaţii din SUA apare prima dată în Descopera.

Articol original

Conflictul comercial dintre China și Australia dovedește că cine irită Beijingul, plătește

Cu lumea anglo-saxonă aliată contra expansiunii chineze şi cu UE pregătindu-şi propria rezistenţă, guvernul de la Beijing se foloseşte de un război comercial cu Australia, de declaraţii belicoase şi chiar de trolling pe reţelele de socializare pentru a arăta că cine irită China, plăteşte.

China nu este doar principalul partener co­mercial al Australiei ci şi, din punctul de vedere al gu­ver­nului australian, o ameninţare pentru suvera­ni­tatea ţării, după cum scrie Reuters.

În octombrie, un oficial de top din guvernul chinez a declarat într-un interviu cu un reporter australian că „China este furioasă. Dacă faci din China duşmanul tău, atunci China va fi duşmanul tău“. Australia este una din primele ţări care s-au alăturat campaniei preşedintelui american Donald Trump de a limita activitatea companiilor chineze. Guvernul de la Canberra este primul care a interzis accesul companiei de tehnologie chineze Huawei la reţeaua 5G, în 2018.

O lege care previne amestecul străin în afacerile interne ale ţării

În acelaşi an, legiuitorii australieni au adoptat o lege care previne amestecul străin în afacerile interne ale ţării, măsură interpretată de mulţi ca având ca ţintă China. Relaţiile dintre cele două state s-au înrăutăţit şi mai mult după ce executivul australian a cerut o anchetă în privinţa originilor coronavirusului care produce COVID-19. Premierul australian Scott Morrison a mers până acolo încât a propus folosirea unor anchetatori independenţi cu puteri similare „inspectorilor de arme“. Newsroom, un site de ştiri neo-zeelendez, consideră acest lucru o greşeală catastrofală din partea lui Morrison. De atunci, relaţiile dintre Australia şi China s-au deteriorat încontinuu.

Au urmat alte şicanări reciproce, incluzând percheziţii la locuinţele din Australia ale unor jurnalişti chinezi, evacuarea unor jurnalişti australieni din China şi insulte la cel mai ridicat nivel. Beijingul a acuzat Australia de alimentarea „isteriei antichineze“, iar presa de stat din China l-a acuzat pe premierul Morrison că „participă fără să gândească la încercările administraţiei SUA de a presa China“, potrivit Mediafax.

Un asalt economic de amploare din partea Chinei asupra Australiei

Săptămâna trecută, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Afaceri Externe al Chinei Zhao Lijian a postat un tweet cu o poză trucată cu un soldat australian tăind gâtul unui copil afgan. Morrison a cerut Beijingului să-şi ceară scuze, iar China a răspuns cu un editorial în Global Times, un ziar al partidului comunist, cu titlul „Bunăvoinţa Chinei este inutilă în faţa răutăţii Australiei“. Alături de multe alte state, Australia a criticat modul în care China îi tratează pe musulmanii uiguri, cum Beijingul încearcă să suprime democraţia din Hong Kong şi activităţile militare chineze din Marea Chinei de Sud.

Aceste şicanări n-ar fi contat prea mult în ochii lumii dacă n-ar fi fost însoţite de ceea ce unii observatori consideră a fi un asalt economic de amploare din partea Chinei asupra Australiei. În urmă cu două săptămâni, Beijingul a impus tarife de peste 200% asupra importurilor de vin australian, după lansarea unei investigaţii antidumping asupra vinurilor exportate, lovind astfel cea mai mare piaţă a industriei de profil din Australia. Exportatorii acuză nu doar supraxatele, ci şi blocarea livrărilor în vama chineză. Anterior, China a lovit Australia oprind sau reducând importurile de carne de vită de la cinci mari fabrici de procesare, de cărbune, orz – tarifat suplimentar cu 80%, de cereale de la cel mai mare exportator de profil, de fructe de mare, zahăr, bumbac – 65% din producţia de bumbac australiană se duce de obicei în China, şi de lemn. Interzicerea importurilor de lemn din Queensland a fost justificată de autorităţile vamale chineze prin descoperirea unor insecte dăunătoare într-unul din transporturi.

Posibile planuri ale Beijingului de a opri neoficial importurile de făină

South China Morning Post a scris şi despre posibile planuri ale Beijingului de a opri neoficial importurile de făină. O parte din interdicţii iau forma unor recomandări făcute de guvern fabricilor sau cumpărătorilor. În unele cazuri, Beijingul susţine că perturbările din comerţ sunt cauzate de scăderea cererii de pe piaţa internă. În perioada 2019-2020, aproape 40% din bunurile exportate de Australia – peste 150 de miliarde de dolari – s-au dus în China, în timp ce doar 2% din bunurile chineze au ajuns în Australia, potrivit statisticii oficiale a Canberrei.

Sancţiunile chineze au afectat până acum o treime din exporturile Australiei în China. Beijingul se foloseşte tot mai mult de piaţa sa uriaşă ca de un levier pentru a extrage concesii politice şi creşte influenţa strategică. Australia are atuul dependenţei industriei oţelului din China de minereul său de fier.

Unii analişti spun că Trump, prin paralizarea Organizaţiei Mondiale a Comerţului, a permis Chinei să dezlănţuie un război comercial contra Australiei. În lumea post OMC, linia subţire dintre regulile comerţului internaţional şi politica puterii a fost ştearsă, remarcă World Politics Review.

Între timp, Australia lucrează la un tratat de apărare reciprocă cu Japonia, ţară pe care liderii chinezi o consideră un rival strategic. Iar Londra şi Washingtonul au anunţat că sprijină guvernul australian în lupta acestuia cu presiunile chineze.

Articolul Conflictul comercial dintre China și Australia dovedește că cine irită Beijingul, plătește apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original